MIHAI ȘORA – OMUL PUȚIN MAI MARE CA ROMÂNIA

“…radiant joy, genuine joy – since 1916” (FB)

Când România abia se dezmeticea după evenimentele din Decembrie 1989, în penultima zi a anului, Mihai Șora (7 noiembrie 1916 – 25 februarie 2023) devenea primul ministru al învățământului, într-un stat care visa la democrație, la o viață liberă și o școală eficientă și puternică. A părăsit după doar câteva luni scaunul ministerial, în semn de protest față de mineriadele din 13-15 iunie 1990.

În seara aceasta, soția sa, scriitoarea Luiza Șora a postat pe pagina FB:

“Iubitule,

ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin.

E frig fără tine, iubitule.

Aziul”

Cu numai 4 zile în urmă, filozoful ne întâmpina în stilul inconfundabil, pe pagina sa FB:

“Bună dimineața, copii!

Că Bellezza și Bruttezza sunt legate știm deja. Esențial e să nu le gândim și așezăm pe aceeași treaptă, la același nivel sistemic, ideatic. Și nu, cea dintâi nu câștigă întotdeauna în conflictul cu cealaltă, oricât de încrezători am fi sau bătăioși când trebuie salvată. E ceea ce spunea cândva Aron despre democrație: trebuie să fii naiv sau desprins de realitate ca să crezi că democrația are mereu câștig de cauză, că rațiunea este – din capul locului și pentru totdeauna – victorioasă. De aceea, insista Aron, trebuie să înarmezi înțelepciunea [“armer la sagess”]. Cu alte cuvinte, să nu cedezi nimic statelor totalitare, nici militar, nici în planul ideilor.

Ce are mai de preț Europa sunt tocmai mințile cetățenilor ei; în ele se află resursele, din ele vin și bunăstarea, și tehnologiile, libertățile individuale și pacea. Ele trebuie protejate cu orice preț de toxinele propagandei statelor totalitare, de veninul și falsurile distilate în presa aservită, de ideologi și extremiști care abia așteaptă să ajungă la putere. Mințile oamenilor, așadar, discernământul și capacitatea lor de înțelegere sunt adevărata miza a acestui secol, pentru lumea liberă.

Și iată de ce, dacă aș fi librar, aș pune cărțile de logică, de filozofie și istorie la intrare, în locuri vizibile… Nu înghesuite la etajul doi (spre care arăt acum cu degetul, scuze), unde nu urcă toată lumea.

Zi senină tuturor.”

Mass media nu s-a grăbit să anunțe plecarea umanistului la 106 ani. Pe site-urile sociale curg însă mesaje de la oameni care l-au cunoscut profesional sau personal, care s-au intersectat vreodată în viață cu el, de la admiratori ai spiritului său.

Maia Sandu (Președintele Republicii Moldova): “Mihai Șora nu mai este printre noi. Mihai Șora ne-a spus să fim buni și ne-a lăsat atâta înțelepciune, încât va fi mereu parte din noi.”

Vlad Voiculescu (fost Ministru al Sănătății):Domnul Șora este unul dintre darurile primite de generația noastră. O conștiință venită, parcă, dintr-o lume mai bună.

L-am cunoscut personal pe Mihai Șora, ca mulți alții, doar în anii din urmă. În Piața Victoriei, atunci când a scris pe zăpadă cele trei cuvinte care pentru mulți au definit ani întregi: „Iarna rezistenței noastre”.

Atunci când societatea noastră a avut mai mare nevoie, Mihai Șora ne-a fost conștiință, model de civilitate, de reziliență și de încredere în ceea ce are mai bun țara și poporul ăsta.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Putere minunatei sale soții, Luiza Șora!

Mihai Șora va rămâne mereu în inimile noastre!”

Radu Vancu (conferențiar, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu): “Mulțumim pentru tot, domnule Mihai Șora.

Ați construit, vreme de 106 ani, unele dintre lucrurile pe care le identificăm cu România în ce are ea mai bun.

De la “Biblioteca pentru toți”, cu cele mai bune cărți ale lumii în ediții accesibile tuturor. Și până la civismul exemplar al ultimelor dumneavoastră decenii, o demonstrație că etica implicată e posibilă necontenit la orice vârstă.

Ați fost & veți rămâne, pentru mulți dintre noi, imaginea acestei Românii – așa cum s-a construit ea cu tot ce avea mai bun & cum vom continua să visăm că poată să devină.

Așa cum ne îndemnați în fotografia asta care mă emoționează enorm (al cărei autor îmi pare rău că nu-l cunosc), nu vom renunța să visăm la România pe care și dumneavoastră ați visat-o & ați întruchipat-o.

Drum lin.

Andrei Crăciun (doctor in Științe Politice):Pe domnul Șora l-am văzut o singură dată și nu am vorbit niciodată. Avea o sută de ani și mergea cu metroul. Venise toamna și purta pălărie. Era, pesemne, octombrie.

Eram la Piața Romană. Era aglomerat în metrou, domnul Șora părea să fie singur, nu cred că în clipa aia călătorea cu cineva, că era însoțit. Sau nu mi-am dat eu seama.

Era de o eleganță care contrasta izbitor cu restul oamenilor din subteran, de parcă venise din alt secol, ceea ce era adevărat.

Era și o oră la care metroul era plin de adolescenți, de tineri, de studenți și domnul Șora îi privea și zâmbea într-un fel pe care nu l-am uitat, ca și cum era plin de înțelegere față de zgomotul acela tineresc, căci erau și foarte gălăgioși. Părea și singurul dintre noi care ajunsese deja la suprafață.

Chiar dacă nu aș fi știut cine e, omul acesta oricum rămânea cu tine, era pur și simplu din alt film, un altfel de om, dintr-un alt material uman, dintr-o altă epocă, era diferit și se vedea că era mai bun.

Stăteam amândoi în picioare și ne țineam de barele metalice. Metroul era, cum spuneam, teribil de aglomerat. Nu părea să fie deranjat de acest amănunt, ba chiar dimpotrivă.

Mi-am zis în gând: iată un om care iubește viața așa cum e ea. L-am salutat din cap, a continuat să zâmbească, eu am coborât la Universitate și domnul Șora a mers mai departe și asta a fost tot.

Teatrul Național “I.L.Caragiale”, București:La 106 ani, domnul Mihai Șora s-a stins din viață. Un prieten al Teatrului Național din București, nelipsit în ultimii ani la spectacole, mereu cu un gând bun și mereu alături de actori!

Ne-am bucurat și am fost onorați să îl avem alături la Conferințele TNB și l-am ascultat cu luare aminte. A fost un reper pentru lumea culturală românească și pentru noi toți în general. Și va rămâne astfel, dincolo de timp.

Dumnezeu să-l aibă în pază!

Colectivul TNB

Ligia Deca (Ministrul Învățământului):Trăim, astăzi, despărțirea de Mihai Șora, cel care ne făcea să credem în viitor prin tinerețea spiritului său. Mereu deschis spre nou, spre progres, primul ministru al educației de după Revoluție a reprezentat un reper de demnitate morală și intelectuală, demisionând în semn de protest față de mineriada din 1990 şi ale sale crime împotriva celor considerați intelectuali.

Se spune că cei care luptă pot pierde, iar cei care nu luptă au pierdut deja. Mulțumesc, Mihai Șora, pentru că ați știut să nu pierdeți, nerenunțând la a lupta permanent pentru noi toți, într-un mod atât de elegant și de discret.”

Mirela Alis Dobrescu:Mulțumim, domnule Mihai Șora, pentru înțelepciunea pe care ne-ați oferit-o, pentru lecțiile de demnitate și pentru fiecare clipă de lumină! Mulțumim pentru umorul fin cu care ne-ați făcut să zâmbim de-atâtea ori și pentru fiecare “Bună dimineața, copii!” Mulțumim, domnule Șora, că ați existat și pentru tot ceea ce ați împărtășit cu noi! Drum lin!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Adrian Wiener (deputat):Mulțumesc, domnule Șora. Pentru speranța și luciditatea pe care cu atâta generozitate mi le-ati dat.

Din vârful unui secol lumea asta se vedea mai frumoasă decât este; cu fluturi și copaci și bunătate și îngeri și ceai de tei; la o aruncătură de băț de Dumnezeu. Adio, Mihai ȘORA!

Cristina Bogdan (decan Facultatea de Litere, Universitatea București):A spus-o Radu Vandu pe limba inimii mele. Dumnezeu să vă primească în rândul înțelepților curajoși și generoși, domnule Șora!

Edmond Niculușcă (director ARCEN):Mihai Șora s-a stins la 106 ani. Dumnezeu să-l odihnească! Cu moartea domnului Șora se închide un capitol al culturii noastre.”

Marilena Rotaru (jurnalist TVR):Plecarea domnului Șora închide o lume a înaltelor modele morale și intelectuale pe care o credeam eternă. Ce tristețe să simți că trăirile nu mai încap în cuvinte! Drum bun pe meleagurile cerești cele veșnice, domnule Șora! Recunoștință pentru neprețuitele învățături primite! Veșnică pomenire!

Condoleanțe doamnei Luiza Palanciuc Șora!

Comisia Europeană în România:Mihai Șora (7 noiembrie 1916 – 25 februarie 2023):

„Iar inima mi-a bătut mai puternic văzând, de la intrare, lângă steagul României, steagul Europei – bucata aceasta de cer albastru, înstelat, la care, nici în cele mai îndrăznețe visuri ale dascălilor mei ori ale mele, acum o sută de ani, nu am fi visat.”

Mulțumim, domnule Mihai Șora! Vom păstra și duce mai departe încrederea dumneavoastră că, împreună, suntem mai buni.

Drum lin!

Oana Vasiliu (psiholog): Tare rău îmi pare să aud că s-a stins domnul Mihai Șora.

Timp de o oră i-am fost sprijin și ghid, dumnealui și soției sale, prin Iași, la un protest rezist împotriva OUG 13.

Țin minte că m-am simțit onorată să îi vorbesc. Mai țin minte cum de fiecare dată când venea cineva la el să facă o poză, să îl salute, își scotea mănușa și întindea mâna, în condițiile în care mie mi se părea destul de frig.

Mă uitam la gesturile lui pline de eleganță. Si câtă putere avea în cuvânt…

Pentru mine a fost și va rămâne o ancoră în vremurile acestea destul de tulburi. Și recunosc că aș fi vrut să mai rămână printre noi. Deși Dumnezeu decide…

Drum lin, domnule Șora! Și mulțumim pentru tot ce ați făcut pentru noi

Mesajul lui Mihai Șora către Victor Rebengiuc, pe 10 februarie 2023, cu ocazia zilei de naștere a actorului care împlinea 90 ani:

Dragul meu,

cum am trecut deja pe acolo, dă-mi voie să-ți spun:

la 90 – suntem Rege. Urmează categoria Faraon, care ține cam zece ani. De la 100 – apoteoza Tutankhamon, unde te aștept, desigur, cu brațele deschise și licoarea zeilor.

Să fii sănătos și vesel!

La mulți ani!

P.S. Desenul e căznit (greu de prins și coroana Regelui, și bărbuța Faraonului), dar e din inimă.

Te îmbrățișez!

Mș

LE: Comunitatea ”Corupția Ucide” anunță un eveniment public în memoria lui Mihai Șora. Participanții sunt invitați să îi aprindă o lumânare, ”la Girafă”, spațiul din fața Muzeului Antipa, unde filosoful obișnuia să participe la protestele din Piața Victoriei. Evenimentul va avea loc în intervalul 25 februarie, ora 21:30 – 26 februarie, ora 23:00.

surse foto: Facebook

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s