REȚEA LICEE PRIVATE – BUCUREȘTI

În Capitală există 26 licee private (teoretice sau vocationale), cele mai multe fiind în Sectorul 1, conform informațiilor oferite de site-ul ismb.edu.ro.

SECTORUL 1

  1. Avenor College – str Drumu Pădurea Pustnicu, nr 125 A

(dublă acreditare: românească și britanică, învățare bilingvă: în lb română și engleză)

https://www.avenor.ro/

2. Liceul Internațional Ioanid – Calea Grivitei, nr 1

(program intensiv de lb engleză)

https://www.ioanid.com

3. Liceul Teoretic “Genesis College” – str Aron Cotruș, nr 51

https://genesis.ro/

4. Liceul Teoretic “Școala Mea” – str Valiug, nr 12-18

(profil uman, științe, științe sociale, inginerie)

https://scoala-mea.com/

5. Liceul Teoretic “Școala Europeană București” – str Băiculești, nr 33; bd Poligrafiei, nr 69-71

(specializări: mate-info, științele naturii, bilingv engleză, bacalaureat internațional)

https://scoalaeuropeana.ro/

6. Liceul Teoretic Național – str Buzești, nr 14-18

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale, filologie, intensiv engleză)

https://www.liceulnational.ro/

7. Liceul “FEG” – str Walter Mărăcineanu, nr 1-3

(specializare științe sociale, gratuit cursuri de zi, cursuri frecvență redusă cu plată)

http://www.scoalafeg.ro/

8. Liceul Particular “Onicescu-Mihoc” – Calea Griviței, nr 56

9. Liceul Teoretic German “IDEES” – str Făgăraș, nr 9-13

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale, filologie, predare în limba germană ca limbă maternă)

https://idees.ro/

SECTORUL 2

  1. Liceul Teoretic “Sfinții Trei Ierarhi” – str Oltețului, nr 15

(specializări: mate-info, științele naturii, filologie, științe sociale)

https://www.ltsti.ro/

2. Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” – str Ion Heliade Rădulescu, nr 18

(profil pedagogic)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

3. Liceul Teoretic “Dr. Mioara Mincu” – str Viitorului, nr 161-163

(specializare științele naturii)

https://liceulmincu.ro/

4. Liceul Teoretic Internațional București – str Hambarului, nr 12A

5. Liceul Teoretic “New Generation School” – str Agricultori, nr 87

SECTOR 3:

  1. Complexul Educațional Laude-Reut – str Iuliu Barasch, nr 15; str Cluceru Udricani, nr 12

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale; cursuri de business, media și diplomație)

https://www.laude-reut.ro/

2. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

(specializări: mate-info, filologie)

https://ichb.ro/

3. Liceul Teoretic “Mihai Ionescu” – str Căuzași, nr 43

(specializare științele naturii)

https://scoalamionescu.ro/

4. Liceul Teoretic “Victoria” – str Turturelelor, nr 11A

(profil uman)

https://www.liceulteoreticvictoria.ro/

5. Liceul “Profesia” – str Ilioara, nr 16

(învățământ de zi și cu frecvență redusă; specializări filologie și economic/ tehnician în activități economice)

https://www.profesia.ro/

6. Liceul Teoretic “Hyperion” – șos Mihai Bravu, nr 288C

(specializări: filologie intensiv engleză, mate-info, științele naturii, economic; cursuri la zi și cu frecvență redusă)

http://liceulhyperion.ro/ 

SECTOR 5:

  1. Liceul “Nicolae Steinhardt”  – șos Viilor, nr 33

(specializări: teologie pastorală, filologie, vocațional pedagogic)

http://www.steinhardt.ro/prezentare.php

SECTOR 6:

1. Liceul Teoretic “King George” – str Piscul Crașani, nr 17; intr Capelei, nr 5-7, 9B; str Stupca, nr 6

http://www.king-george.ro

2. Liceul “Româno-Finlandez” – str Răsăritului, nr 59

(specializarea științe sociale)

Bun venit

3. Liceul Teoretic “ATLAS” – str Lujerului, nr 26, bd Timișoara, nr 60D

(specializări: filologie, învățător-educator, educator-puericultor)

https://scoalaatlas.ro/

4. Colegiul UCECOM “Spiru Haret” – str Econom Cezărescu, nr 47-59

http://www.ucecom-spiruharet.ro/ 

5. Complexul Școlar “Cronos” – str Chibzuinței, nr 15-17

(specializare filologie intensiv engleză; cursuri la zi și cu frecvență redusă)

https://www.scoalacronos.ro/

Advertisement

REȚEA ȘCOLI PRIVATE – BUCUREȘTI

În Capitală există peste 50 școli private (cu nivel primar și/ sau gimnazial), cele mai multe fiind în Sectorul 1, conform informațiilor oferite de site-ul ismb.edu.ro.

SECTORUL 1

  1. Liceul Pedagogic Ortodox “Anastasia Popescu” – Bd Ficusului, nr 38 A

(*la clasa pregătitoare se pot înscrie numai copiii care au parcurs cel puțin grupa mare integral în cadrul grădinițelor “Arc-en-ciel”)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

2. Little Genius – str Carol Knappe, nr 95

https://www.littlegenius.ro/

3. Școala Primară “Atlanthea” – str Bârlogeni, nr 46

http://www.atlanthea.ro/ 

4. Școala Primară Matei International School – sos Gheorghe Ionescu Sisești, nr 40

https://mateischool.ro/

5. Școala Primară “Teddybär” – str Carol Knappe, nr 57

http://www.teddybar.ro/ 

6. Școala Primară “Arkedo & International School” – str Grigore Gafencu, nr 84 A

https://www.arkedo.ro/

7. Școala Primară “Helikon-București” – str gen H.M.Berthelot, nr 25

https://www.scoalahelikon.com/

8. Școala Gimnazială “Smart Kids” – str Ctin Dobrogeanu Gherea, nr 22A; str Pieței, nr 44

https://scoalasmartkids.ro/

9. Școala Gimnazială “Fridolin” – str Făgăraș, nr 9-13

https://www.dskfridolin.ro/

10. Școala Gimnazială “Liberă Waldorf” – str gen H M Berthelot, nr 25

https://www.scoalalibera.ro/

11. Școala Gimnazială “Avenor” – str Drumu Pădurea Pustnicu, nr 125 A

https://www.avenor.ro/

12. Școala Gimnazială “Aletheea” – str Piscul Moșului, nr 10

https://www.aletheea.ro/

13. Liceul Internațional Ioanid – str Nicolae Iorga, nr 21

https://www.ioanid.com/

14. Liceul Teoretic “Genesis College” – str Străulești, nr 89 A

https://genesis.ro/

15. Liceul Teoretic “Școala Mea” – str Valiug, nr 12-18

https://scoala-mea.com/

16. Liceul Teoretic “Școala Europeană București” – str Băiculești, nr 33; bd Poligrafiei, nr 69-71

https://scoalaeuropeana.ro/

17. Liceul Teoretic Național – str Buzești, nr 14-18

https://www.liceulnational.ro/

SECTORUL 2

  1. Scoala Primară Montessori MSB – MKB – str Agricultori, nr 79

https://www.montessoribucuresti.ro/

2. Școala Gimnazială “Luca” – str Sânmedru, nr 25

https://scoalaluca.ro/

3. Școala Primară “Monterra” – str arh Gheorghe Mandrea, nr 6

https://scoalamonterra.ro/

4. Școala Primară “Pick Me Academy’ – str Agricultori, nr 79

https://pickmeacademy.ro/ro/

5. Școala Gimnazială “Zeppelin Schule” – str Icoanei, nr 17A

https://www.zeppelinschule.ro/

6. Liceul Teoretic “Sfinții Trei Ierarhi” – str Oltețului, nr 15

https://www.ltsti.ro/

7. Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” – str Ion Heliade Rădulescu, nr 18

(*la clasa pregătitoare se pot înscrie numai copiii care au parcurs cel puțin grupa mare integral în cadrul grădinițelor “Arc-en-ciel”)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

8. Liceul Teoretic “New Generation School” – str Agricultori, nr 87

SECTOR 3:

  1. Școala Primară “ISB” – șos Gării Cățelu, nr 1R

https://isb.ro/

2. Școala Primară “Spectrum” – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

https://www.spectrum.ro/

3. Școala Primară “Inaschool” – str Colței, nr 19; str Lacul Gorgova, nr 2

https://inaschool.ro/

4. Școala Primară “Sincron” – Calea Vitan, nr 106-108

http://www.scoalasincron.ro/

5. Școala Primară “Montessano” – str Parfumului, nr 9; str Labirint, nr 97-99

https://www.montessano.ro/

6. Școala Gimnazială “Ana Lugojana” – str Ilioara, nr 16; str Postăvarul, nr 20A; str Traian, nr 48

https://ana-lugojana.ro/

7. Școala Gimnazială “Just 4 Kids” – șos Mihai Bravu, nr 428; str Vântului, nr 27

https://just4kids.ro/scoala-gimnaziala/

8. Școala Gimnazială Metropolitana “Arc” – str Eșarfei, nr 63-71

https://www.scoala-arc.ro/

9. Complexul Educațional Laude-Reut – str Iuliu Barasch, nr 15; str Cluceru Udricani, nr 12

https://www.laude-reut.ro/

10. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

https://ichb.ro/

11. Liceul Teoretic “Mihai Ionescu” – str Căuzași, nr 43

https://scoalamionescu.ro/

SECTOR 4:

  1. Școala Primară “Big Smile” – str Cuza Vodă, nr 121

https://www.bigsmile.ro/

2. Școala Primară “Iepurașul Bocănilă” – str Iarba Câmpului, nr 91

https://www.iepurasulbocanila.ro/

3. Școala Gimnazială “Step by Step” – str Plugarilor, nr 10-14

https://scoalastepbystep.ro/

4. Școala Gimnazială “Kids Palace” – str Obolului, nr 10

5. Școala Gimnazială “International Premium School of Bucharest” – str Berceni, nr 24

https://premiumschool.ro/

6. Școala Gimnazială “SEB” – str Mărțișor, nr 22

https://www.scoala-elementara.ro/

SECTOR 5:

  1. Școala Primară “Micul Lord” – str Petre Ispirescu, nr 54B

https://www.micul-lord.ro/

2. Școala Gimnazială “CONIL” – str. Drumul Cooperativei, nr 55; str dr Victor Poloni, nr 14; str Pietrele Doamnei, nr 21B

https://conil.ro/

3. Școala Gimnazială “RUT” – str Lacul Bucura, nr 9-13

https://scoalarut.ro/

SECTOR 6:

  1. Școala Primară “SEK” – Splaiul Independenței, nr 319

https://sekbucuresti.ro/

2. Școala Primară “Rose Mary” – str Doniței, nr 4

http://www.scoalaprimararosemary.ro/

3. Liceul Teoretic “King George” – str Piscul Crașani, nr 17; intr Capelei, nr 5-7, 9B; str Stupca, nr 6

https://www.king-george.ro/

4. Școala Gimnazială “Planeta Copiilor” – str Gabriela Szabo, nr 3-11

5. Liceul “Româno-Finlandez” – str Răsăritului, nr 59

6. Liceul Teoretic “ATLAS” – str Lujerului, nr 26, bd Timișoara, nr 60D

https://scoalaatlas.ro/

ZIUA MONDIALĂ A SCRISULUI DE MÂNĂ

Handwriting Day/ Ziua Mondială a Scrisului de Mână coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock, important om de stat american, a cărui semnatură pe Declarația de Independență a rămas în istorie datorită stilisticii deosebite.

Ziua Mondială a Scrisului de Mână este sărbătorită din 1977, după ce profesorii au observat că abilitatea de a caligrafia literele se pierde încet-încet. WIMA (Writing Instrument Manufacturers Association) susține păstrarea artei caligrafiei, care tinde să se piardă prin folosirea excesivă și exclusivă a computerului.

Scrisul de mână îmbunătățește abilitățile cognitive, mai ales în cazul copiilor. Scriind litere, apoi cuvinte și propoziții, copiii (dar e valabil și pentru adulți!) îşi antrenează creierul și reușesc să stabilească mai multe conexiuni sinaptice decât atunci când învață folosindu-se de tehnologie. (https://cafe-psychologique.md/beneficiile-emotionale-si-cognitive-ale-scrisului-de-mana)

Vă propunem câteva mostre din manuscrisele scriitorilor și poeților români:

  • Tudor Arghezi, Vrabiile mamei
  • Nina Cassian
  • Emil Cioran
  • Andrei Muresanu
  • Semnatura Regelui Ferdinand I
  • Eugen Ionescu
  • Ion Creanga, Amintiri din copilarie
  • Mihai Eminescu, Fata-n gradina de aur
  • Scrisoarea lui Titu Maiorescu catre Vasile Alecsandri

surse foto: historia.ro, b1tv.ro

ÎNTREBAȚI-L PE DIMITRIE CANTEMIR

Logicianul (Domnului Bătrân): Alt silogism: “Toate pisicile sunt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisică.”
Domnul Bătrân: Şi are patru labe. Asta aşa-i, pe motanul meu îl cheamă Socrate.
Logicianul: Păi vezi…
Domnul Bătrân (Logicianului): Care va să zică Socrate a fost pisică.
Logicianul: Logica tocmai ne-a revelat acest fapt. (“Rinocerii”, Eugene Ionesco)

14 ianuarie a fost proclamată Ziua Mondială a Logicii în 2019, de către UNESCO și Consiliul Internațional pentru Filosofie și Studii Umane, pentru a atrage atenția publicului asupra relevanței sale incontestabile pentru dezvoltarea cunoștințelor, științelor și tehnologiilor. A fost decisă această zi întrucât coincide cu comemorarea celor mai mari logicieni ai secolului al XX-lea, Kurt Göodel și Alfred Tarski.

Logica nu este doar o componentă cheie a filosofiei și a matematicii, ci are implicații și în știință, tehnologie, inovație, psihologie cognitivă, lingvistică, comunicare. Pe scurt, logica este prezentă în toate aspectele vieții si este anatomia gândirii.

Întrucât lingvistica are la bază logica, iar comunicarea este indispensabilă funcționării societății, Dimitrie Cantemir este printre primii îndrăzneți în acest  domeniu. Beneficiind el însuși de o excelentă pregătire filosofică, Cantemir a urmat logica aristotelică în efortul său de adaptare terminologică în abordarea λογοσ-ului. Cantemir a inventat termenii “ceință” (strămoșul lingvistic al lui “ceea ce este”), “cătință” (ca răspuns la “cât”) și “feldeință” ( pentru “ce fel de”) pentru a răspunde întrebării fundamentale “ce este?”. Două secole mai târziu, Titu Maiorescu scrie “Elemente de logică pentru gimnazii” (1858), manualul său rămânând un standard al învățământului românesc timp de o jumătate de secol. Începutul secolului XX marchează în România avansarea înspre rezultate originale. Pentru Ion Petrovici (1882 – 1972), logica este o știință în plină evoluție, așa încât caută adevăruri cu privire la logică, din afara logicii. Dintre logicienii români, amintim: Leon Birnbaum (cel care a pus bazele Logosofiei), Gheorghe Enescu (profesor de Logică universală și Metalogică), Florea Țuțugan (doctor in Logică modernă), Nae Ionescu (care ne-a lăsat un “Manual de logică”, din care există din păcate doar fragmente), Grigore Moisil (care a contribuit la realizarea primului calculator românesc), Alexandru Surdu (“Istoria logicii românești”, 2006),  Mircea Dumitru (fost ministru al învățământului, profesor și rector al Facultății de Filosofie din București) etc.

Mesajul Directorului General UNESCO, dna Audrey Azoulay, cu ocazia World Logic Day, 2020: https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2020/01/Mesaj-Audrey-Azoulay-UNESCO.pdf 

Vă propunem un periplu de-a lungul timpului:

ZIUA OLTENIEI

Ziua Olteniei (a Micii Valahii) este sărbătorită pe 21 martie, ȋncepȃnd din 2017, și marchează momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, din 1821.

În Oltenia a fost foarte bine conservată tradiţia. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Oraşul Horezu din judeţul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic şi vechi centru de ceramică populară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative (străchini şi farfurii smălţuite, de culoarea fildeşului, cu motive zoomorfe – renumit fiind “Cocoşul de Horezu“.  

De asemenea, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee: Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Regiunii Porţilor de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Judeţean Olt (Slatina), Muzeul Judeţean Vâlcea și Muzeul de artă (Râmnicu Vâlcea), Muzeul Satului Vâlcean (com Bujoreni), Muzeul Judeţean Gorj (Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”, format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial).

Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Titulescu, Eugen Ionescu, Dinu Lipatti, Ion Minulescu, Constantin Dissescu (părintele Dreptului Penal românesc), Constantin Brâncuşi, Theodor Aman (fondator al şcolii române de artă), Ion Ţuculescu, Gh Titeica, Petrache Poenaru, Ecaterina Teodoroiu, Marin Sorescu, Amza Pelea, Dem Radulescu, Şerban Ionescu, Silviu Purcărete etc.

Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite (Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Tismana etc).

“La bază, regiunea istorică Oltenia a cuprins doar judeţele din stânga râului Olt: Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. Judeţul Olt a fost alăturat numelui regiunii mult mai târziu, lucru puţin ştiut, din păcate, în ziua de astăzi. Râul Olt era graniţa, de fapt, dintre regiunile Oltenia şi Muntenia, cea din urmă cuprinzând, iniţial, judeţul Olt în componenţă, alături de Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi. Din punct de vedere geografic, Oltenia este situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi, desigur, râul Olt. În prezent, Oltenia reprezintă provincia situată în partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă judeţele: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. Tot aici a intrat şi judeţul Romanaţi, cu capitala la Caracal, dar acest lucru nu a mai fost valabil din 1950, odată cu reforma administrativ-teritorială ce a desfiinţat şi înglobat Romanaţiul în judeţul Olt de astăzi” (Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt).

În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, având o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie din Craiova. Regiunea era administrată de un ban – al doilea om după voievod, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de “Banatul Craiovei”. Primul judet din România a fost Vâlcea. Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, “Bănia Olteniei” sau “Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi “Cetatea Băniei”. În anul 1718, provincia Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, în urma tratatului de la Passarovitz, aceştia numind-o “Kleine Walachei” (Valahia Mică).

Regiunea Olteniei se identifică prin unicitatea culelor: Măldăreşti, Groşerea, Cula Greceanu, Glogova, Cula lui Cuţui, Cula lui Cornoiu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Casa Glogoveanu, Casa lui Anton Pann, castrul Roman Drobeta, Băile romane, podul lui Traian. De aici, din Banatul Olteniei, pornesc Basarabii – marca Olteniei. Tot în această zonă, lângă oraşul Orşova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat în munte – un fel de Rushmore românesc, cea mai mare statuie în piatră din Europa, cu doar şase metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York, dar cu opt metri mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, privelişti de neuitat de pe Transalpina (Drumul regelui), care face legătura între Oltenia şi Transilvania sau ruinele cetăţii Ada Kaleh (ridicată în antichitate în cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în Dunăre, supranumită “Raiul de pe Dunăre” şi inundată de comunişti în 1970 pentru construirea barajului de la Porţile de Fier), de a cărei frumuseţe au rămas fermecaţi Hans Christian Andersen şi Alexander Korda şi ai cărei locuitori turci, erau vestiţi producători de ţigarete şi de alte produse purtând marca îndeletnicirii lor: rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea, ciubuce, narghilele etc.

Studiul limbilor străine în liceele din București

În Capitală, în afara celebrei combinații de limbi străine Engleză-Franceză, se mai studiază alte 11 limbi.

Cifra nu este neapărat impresionantă, ținând cont că sunt peste 90 licee în București. Limba germană este predată în 27 licee, însă în unele cazuri doar la profilul real. Ceea ce este destul de greu de înțeles, tinând cont că mulți elevi cu aplecare spre profilul uman sunt interesați de această limbă.

Deși studiul limbilor străine este a doua competență-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, conform Cadrului European de Referință din 2018, profilul real a rămas ținta reclamei cotidiene. Uităm că un bun specialist (în orice domeniu) trebuie în primul rând să se poată baza pe o comunicare excelentă în limba maternă, apoi să își poată transmite cunoștințele și în cel puțin o limbă straină, fluent și natural. Până la urmă, mecanismele de comunicare și barierele lingvistice sunt cei doi factori care influențează atmosfera la nivelul oricărui grup (clasă, școală, societate). Și ultimii ani ne-au oferit suficiente modele (discursuri echilibrate) și anti-modele de comunicare (dezinformare prin omisiune, manipulare, intoxicare, zgomote semantice, incapacitate comprehensivă).

Piața muncii vine cu cerințele ei și școala ar trebui să țină cont de acest aspect. https://www.europelanguagejobs.com/blog/the-most-in-demand-language.php

Legenda: R = real, U = uman, L2 = limba a II-a

GERMANA:

  1. CN Sf Sava – R + U

2. CN Ion Luca Caragiale –  R + U (L2/ bilingv)

3. CN Ion Vianu R (L2/ bilingv)

http://portal.lbi.ro/ 

4. CN Aurel Vlaicu L2

5. CN Goethe  – matern

6. Liceul Teoretic Jean Monnet – U (stiinte sociale, intensiv)

https://jmonnet.ro/

7. Liceul Vlahuta – U (filologie bilingv)

8. Colegiul Economic Virgil Madgearu

http://www.madgearu.ro/ 

9. CN Ion Neculce – R

https://neculce.ro/

10. CN Mihai Viteazul – R

https://www.cnmv.ro/

11. CN Cantemir Voda – R

12. CN Iulia Hasdeu – R

13. CN Spiru Haret

https://cnshb.ro/

14. CN George Cosbuc

http://cosbucbilingv.ro/ 

15. Liceul Teoretic Rosetti

https://liceulcarosetti.site/

16. Liceul Teoretic Bilingv Ita Wegman

https://www.ita-wegman.ro

17. CN Matei Basarab R + U

http://basarab.ro/ 

18. Scoala Superioara Comerciala Nicolae Kretzulescu

http://www.kretzulescu.ro/index.html 

19. CN Mihai Eminescu

20. Colegiul Romano-Catolic Sf Iosif

21. CN Gheorghe Lazar

22. Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu

http://www.bolintineanu.ro 

23. CN Grigore Moisil

https://www.moisil.ro

24. Liceul Teoretic Marin Preda

Prima pagina

25. Liceul Teoretic Eugen Lovinescu

http://lovinescu.ro 

26. Colegiul Economic Constant C. Kiritescu

http://kiritescu.ro 

27. Liceul Teoretic Waldorf – U

http://www.ltwaldorf.ro/ 

SPANIOLA:

  1. CN Goethe – L2

2. Liceul Teoretic Miguel de Cervantes – R + U (L2/ bilingv)

3. CN Mihai Viteazul – R

https://www.cnmv.ro/

4. CN Iulia Hasdeu – R + U (bilingv)

5. CN – Spiru Haret

https://cnshb.ro/

6. CN George Cosbuc

http://cosbucbilingv.ro/ 

7. Colegiul Economic Xenopol – intensiv

8. Liceul Teoretic Benjamin Franklin

9. CN Elena Cuza

ITALIANA

  1. CN Ion Neculce – U L2/ bilingv

Anunturi – de actualitate!

2. Colegiul Economic Virgil Madgearu

http://www.madgearu.ro/ 

3. Liceul Teoretic Lucian Blaga

http://www.ltlb.ro/ 

4. Liceul Teoretic Dante Alighieri R (bilingv & matern) + U (bilingv)

5. Colegiul Romano-Catolic Sf Iosif

6. Liceul Teoretic Dimitrie Bolintineanu

http://www.bolintineanu.ro 

RUSA

  1. Liceul Bulgar Hristo Botev – U (matern)

2. Colegiul Economic Madgearu – intensiv

http://www.madgearu.ro/ 

NEOGREACA

  1. Liceul Bulgar Hristo Botev – U (matern)

BULGARA

  1. Liceul Bulgar Hristo Botev – U (matern)

RROMANI

  1. Liceul Bulgar Hristo Botev  – U (matern)

CHINEZA

  1. Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu – intensiv
  2. Colegiul Economic Xenopol – intensiv

TURCA

  1. Colegiul Economic Xenopol – L2

JAPONEZA

  1. Colegiul National Ion Creanga – R (L2)/ U (intensiv)

PORTUGHEZA

  1. Liceul Teoretic Eugen Lovinescu – U (bilingv)

http://lovinescu.ro 

Am folosit informații preluate de pe site-urile liceelor și din Broșura Admitere 2021. Din păcate, nu toate site-urile conțin informații complete privind oferta de limbi străine studiate. Este recomandabil să contactați liceul dorit înainte de a lua o decizie, întrucât este posibil să fi apărut modificări între timp.

Ziua Imnului National al Romaniei – 29 iulie

Sarbatorim pe 29 iulie Ziua Imnului National, data la care, in Ramnicu Valcea, un grup de tineri au interpretat pentru prima oara melodia sub conducerea autorului ei, Anton Pann.

Prezent in cele mai importante momente ale istoriei romanilor in ultimele doua secole, nascut in timpul unei revolutii si impus ca imn de alta revolutie, 150 de ani mai tarziu, ‘Desteapta-te, romane’ este azi unul dintre cele mai vechi imnuri nationale din Europa. Cu aceasta ocazie, va invitam la o lectura interesanta a unor materiale oferite de Biblioteca Digitala, unde gasiți studiile reputatului muzicolog Vasile Vasile despre „imnul identitatii si unitatii romanesti”.

Disc confectionat din carton, utilizat pentru redarea sunetului la ariston, un automat muzical cu discuri interschimbabile. Discul contine programarea, cu ajutorul perforatiilor, a imnului romanesc ‘Desteapta-te romane’. Piesa se afla in colectia Muzeului Stiintei si Tehnicii ‘Stefan Procopiu’, din Iasi.

Traducerea – aventură culturală ȋntre literaturi

Urmăresc de cȃţiva ani revista Concursului Naţional ‘Radu Stanca – pașii poetului prin burgul medieval’ organizat de Colegiul Naţional “Octavian Goga’ din Sibiu, ȋn special pentru secţiunea Traduceri.

În ultimii ani am fost invadaţi de traduceri aproximative, ȋndoielnice sau chiar dezastruoase, atȃt la TV/ radio, cȃt și ȋn paginile volumelor din librării. Calitatea slabă a traducerii m-a obligat uneori să renunţ la lectura unei cărţi și să caut fie versiunea originală, fie o altă ediţie ȋn versiunea unui alt traducător. Cu cȃţiva ani in urmă, rămȃneam siderată ȋn faţa ecranului TV cȃnd o domnișoară ce tocmai scăpase de emoţiile bacalaureatului declara că următorul pas ȋn viaţă va fi facultatea de TRADUCĂTORIE. Limba de lemn folosită des ȋn ultima vreme, limbajul telegrafic abordat de o mare parte a adolescenţilor nu pot constitui o bază solidă pentru plecarea ȋntr-o călătorie atȃt de complexă cum este traducerea.

Derapajele lingvistice ȋntȃlnite nu doar ȋn conversaţii particulare, ci chiar ȋn mass-media devin tot mai agasante. Poate este momentul ca acest gen de concursuri (traducerea ȋn alte limbi a unor texte aparţinȃnd unor autori romȃni consacraţi) să capete o altă valoare și să beneficieze și de sprijinul Ministerului Culturii. Dincolo de aspectul cultural – căci aceste traduceri se pot constitui ȋn vectori de promovare a culturii romȃnești, reprezintă un exerciţiu excelent de limbă și o oportunitate ca elevii să-și descopere valenţe nebănuite. Ca și cercurile/ cluburile de lingvistică, nici cele de traduceri nu sunt ȋntȃlnite in multe școli/ licee. Păcat, pentru că traducerea se află la graniţa dintre activitate creativă și competenţe specifice, dintre lingvistică și cultură locală (etnografie, sociologie etc). Latura creativă ȋncepe cu mesajul intraductibil care trebuie proiectat ȋn limba-ţintă cȃt mai fidel, astfel ȋncȃt pierderile să fie cȃt mai mici (colorit stilistic, specific naţional, sonoritate regională, stare de spirit etc). Transferul lingvistic trebuie să păstreze pe cȃt posibil nealterat specificul naţional al operei. Traducerea poetică abordată de acest concurs prezintă un grad maxim de dificultate. Conţinutul emoţional al cuvȃntului este cheia acestui tip de traducere, iar traducătorul trebuie să fie atent și la dificultăţile elementelor componente ale registrului. În traducerea poeziei lui Stanca – ȋn traducerea poetică ȋn general, de fapt – un rol major ȋl are căutarea echivalentelor lingvistice și culturale. Următorul pas, verificarea coerenţei și autenticităţii textului tradus, este numit de lingvistul Andrei Bantaș analiză (interpretare) și șlefuire. De fapt, tocmai aici, ȋn procesul de șlefuire, apare traducerea aceea care emoţionează sau, din contră, nu oferă nimic. Capacitatea de ȋnţelegere a traducătorului depinde de nivelul de cunoaștere și de obișnuinţa de a folosi diverse registre ale limbii-sursă, astfel ȋncȃt să poată ȋnţelege complet contextul situaţional. Dacă transpunerea frazeologismelor ȋn limba-ţintă trebuie să nu răpească cititorului satisfacţia descoperirii imaginii artistice, elementele exotice ale limbii-sursă (realiile, cuvintele intraductibile, cuvintele de fundal, regionalismele etc)  fac apel la utilizarea ambelor limbi cu fineţea unui specialist. Poate ar fi util ca după traducerea ȋn limba-ţintă să se realizeze o nouă traducere ȋn limba-sursă, de control, pentru a verifica precizia transpunerii.

Traducerea nu trebuie să fie o simplă rescriere a textului ȋn altă limbă, ci o artă rafinată de preluare fidelă a textului dintr-o limbă ȋn alta, dintr-un context lingvistic și social ȋn altul, ca intermediar al echivalenţelor culturale. Cele șapte ediţii ale concursului au reușit să strȃngă ȋn paginile revistei cȃteva sute de traduceri uimitoare ale poeziilor lui Radu Stanca.  

Ar trebui să fim mȃndri de bagajul nostru cultural și să ȋl prezentăm ori de cȃte ori avem ocazia. Am cunoscut un informatician grec care, ȋndrăgostit de poezia lui Arghezi, a studiat și ȋnvăţat temeinic limba romȃnă doar din dorinţa de a-l citi ȋn original. Interesul pentru versul arghezian a apărut pe la 40 ani cȃnd a dat ȋntȃmplător peste o traducere ȋn limba greacă, ce a avut darul mai mult să ȋl intrige. Era o interpretare slabă, iar gȃndirea lui matematică a ȋnţeles că textul original oferea mult mai mult. Nu putem ȋnvăţa toate limbile, așa că soluţia abordării textelor ȋn alte limbi rămȃne traducerea de calitate realizată de un un fin și elegant utilizator al limbii materne ȋn primul rȃnd (limba-sursă). Aplicaţiile moderne nu vor putea ȋnlocui niciodată arta unui traducător pasionat și inventiv: doar un ȋndrăgostit de cuvinte este ȋn stare să gliseze emoţia dintr-o limbă ȋn alta, dintr-o cultură ȋn alta.

COLEGII MILITARE NATIONALE

Absolventii clasei a VIII-a pot opta pentru unul dintre cele cinci colegii nationale militare, care ofera 600 locuri (https://www.armataromaniei.ro/blog/articles/view/291).

  1. Colegiul Militar National „Dimitrie Cantemir”, Breaza, jud Prahova – https://www.cantemircml.ro/ 

2. Colegiul Militar National “Stefan cel Mare”, Campulung Moldovenesc, jud Suceava – https://colmil_sm.forter.ro/infpub-ro.html 

3. Colegiul Militar National “Mihai Viteazul”, Alba Iulia, jud Alba – http://www.colmil-mv.ro/ 

4. Colegiul National Militar “Tudor Vladimirescu”, Craiova, jud Dolj – https://cnmtv.mapn.ro/ 

5. Colegiul National Militar “Alexandru Ioan Cuza”, Constanta, jud Constanta – https://cnmtv.mapn.ro/