REȚEA LICEE PRIVATE – BUCUREȘTI

În Capitală există 26 licee private (teoretice sau vocationale), cele mai multe fiind în Sectorul 1, conform informațiilor oferite de site-ul ismb.edu.ro.

SECTORUL 1

  1. Avenor College – str Drumu Pădurea Pustnicu, nr 125 A

(dublă acreditare: românească și britanică, învățare bilingvă: în lb română și engleză)

https://www.avenor.ro/

2. Liceul Internațional Ioanid – Calea Grivitei, nr 1

(program intensiv de lb engleză)

https://www.ioanid.com

3. Liceul Teoretic “Genesis College” – str Aron Cotruș, nr 51

https://genesis.ro/

4. Liceul Teoretic “Școala Mea” – str Valiug, nr 12-18

(profil uman, științe, științe sociale, inginerie)

https://scoala-mea.com/

5. Liceul Teoretic “Școala Europeană București” – str Băiculești, nr 33; bd Poligrafiei, nr 69-71

(specializări: mate-info, științele naturii, bilingv engleză, bacalaureat internațional)

https://scoalaeuropeana.ro/

6. Liceul Teoretic Național – str Buzești, nr 14-18

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale, filologie, intensiv engleză)

https://www.liceulnational.ro/

7. Liceul “FEG” – str Walter Mărăcineanu, nr 1-3

(specializare științe sociale, gratuit cursuri de zi, cursuri frecvență redusă cu plată)

http://www.scoalafeg.ro/

8. Liceul Particular “Onicescu-Mihoc” – Calea Griviței, nr 56

9. Liceul Teoretic German “IDEES” – str Făgăraș, nr 9-13

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale, filologie, predare în limba germană ca limbă maternă)

https://idees.ro/

SECTORUL 2

  1. Liceul Teoretic “Sfinții Trei Ierarhi” – str Oltețului, nr 15

(specializări: mate-info, științele naturii, filologie, științe sociale)

https://www.ltsti.ro/

2. Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” – str Ion Heliade Rădulescu, nr 18

(profil pedagogic)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

3. Liceul Teoretic “Dr. Mioara Mincu” – str Viitorului, nr 161-163

(specializare științele naturii)

https://liceulmincu.ro/

4. Liceul Teoretic Internațional București – str Hambarului, nr 12A

5. Liceul Teoretic “New Generation School” – str Agricultori, nr 87

SECTOR 3:

  1. Complexul Educațional Laude-Reut – str Iuliu Barasch, nr 15; str Cluceru Udricani, nr 12

(specializări: mate-info, științele naturii, științe sociale; cursuri de business, media și diplomație)

https://www.laude-reut.ro/

2. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

(specializări: mate-info, filologie)

https://ichb.ro/

3. Liceul Teoretic “Mihai Ionescu” – str Căuzași, nr 43

(specializare științele naturii)

https://scoalamionescu.ro/

4. Liceul Teoretic “Victoria” – str Turturelelor, nr 11A

(profil uman)

https://www.liceulteoreticvictoria.ro/

5. Liceul “Profesia” – str Ilioara, nr 16

(învățământ de zi și cu frecvență redusă; specializări filologie și economic/ tehnician în activități economice)

https://www.profesia.ro/

6. Liceul Teoretic “Hyperion” – șos Mihai Bravu, nr 288C

(specializări: filologie intensiv engleză, mate-info, științele naturii, economic; cursuri la zi și cu frecvență redusă)

http://liceulhyperion.ro/ 

SECTOR 5:

  1. Liceul “Nicolae Steinhardt”  – șos Viilor, nr 33

(specializări: teologie pastorală, filologie, vocațional pedagogic)

http://www.steinhardt.ro/prezentare.php

SECTOR 6:

1. Liceul Teoretic “King George” – str Piscul Crașani, nr 17; intr Capelei, nr 5-7, 9B; str Stupca, nr 6

http://www.king-george.ro

2. Liceul “Româno-Finlandez” – str Răsăritului, nr 59

(specializarea științe sociale)

Bun venit

3. Liceul Teoretic “ATLAS” – str Lujerului, nr 26, bd Timișoara, nr 60D

(specializări: filologie, învățător-educator, educator-puericultor)

https://scoalaatlas.ro/

4. Colegiul UCECOM “Spiru Haret” – str Econom Cezărescu, nr 47-59

http://www.ucecom-spiruharet.ro/ 

5. Complexul Școlar “Cronos” – str Chibzuinței, nr 15-17

(specializare filologie intensiv engleză; cursuri la zi și cu frecvență redusă)

https://www.scoalacronos.ro/

Advertisement

REȚEA ȘCOLI PRIVATE – BUCUREȘTI

În Capitală există peste 50 școli private (cu nivel primar și/ sau gimnazial), cele mai multe fiind în Sectorul 1, conform informațiilor oferite de site-ul ismb.edu.ro.

SECTORUL 1

  1. Liceul Pedagogic Ortodox “Anastasia Popescu” – Bd Ficusului, nr 38 A

(*la clasa pregătitoare se pot înscrie numai copiii care au parcurs cel puțin grupa mare integral în cadrul grădinițelor “Arc-en-ciel”)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

2. Little Genius – str Carol Knappe, nr 95

https://www.littlegenius.ro/

3. Școala Primară “Atlanthea” – str Bârlogeni, nr 46

http://www.atlanthea.ro/ 

4. Școala Primară Matei International School – sos Gheorghe Ionescu Sisești, nr 40

https://mateischool.ro/

5. Școala Primară “Teddybär” – str Carol Knappe, nr 57

http://www.teddybar.ro/ 

6. Școala Primară “Arkedo & International School” – str Grigore Gafencu, nr 84 A

https://www.arkedo.ro/

7. Școala Primară “Helikon-București” – str gen H.M.Berthelot, nr 25

https://www.scoalahelikon.com/

8. Școala Gimnazială “Smart Kids” – str Ctin Dobrogeanu Gherea, nr 22A; str Pieței, nr 44

https://scoalasmartkids.ro/

9. Școala Gimnazială “Fridolin” – str Făgăraș, nr 9-13

https://www.dskfridolin.ro/

10. Școala Gimnazială “Liberă Waldorf” – str gen H M Berthelot, nr 25

https://www.scoalalibera.ro/

11. Școala Gimnazială “Avenor” – str Drumu Pădurea Pustnicu, nr 125 A

https://www.avenor.ro/

12. Școala Gimnazială “Aletheea” – str Piscul Moșului, nr 10

https://www.aletheea.ro/

13. Liceul Internațional Ioanid – str Nicolae Iorga, nr 21

https://www.ioanid.com/

14. Liceul Teoretic “Genesis College” – str Străulești, nr 89 A

https://genesis.ro/

15. Liceul Teoretic “Școala Mea” – str Valiug, nr 12-18

https://scoala-mea.com/

16. Liceul Teoretic “Școala Europeană București” – str Băiculești, nr 33; bd Poligrafiei, nr 69-71

https://scoalaeuropeana.ro/

17. Liceul Teoretic Național – str Buzești, nr 14-18

https://www.liceulnational.ro/

SECTORUL 2

  1. Scoala Primară Montessori MSB – MKB – str Agricultori, nr 79

https://www.montessoribucuresti.ro/

2. Școala Gimnazială “Luca” – str Sânmedru, nr 25

https://scoalaluca.ro/

3. Școala Primară “Monterra” – str arh Gheorghe Mandrea, nr 6

https://scoalamonterra.ro/

4. Școala Primară “Pick Me Academy’ – str Agricultori, nr 79

https://pickmeacademy.ro/ro/

5. Școala Gimnazială “Zeppelin Schule” – str Icoanei, nr 17A

https://www.zeppelinschule.ro/

6. Liceul Teoretic “Sfinții Trei Ierarhi” – str Oltețului, nr 15

https://www.ltsti.ro/

7. Liceul Pedagogic “Anastasia Popescu” – str Ion Heliade Rădulescu, nr 18

(*la clasa pregătitoare se pot înscrie numai copiii care au parcurs cel puțin grupa mare integral în cadrul grădinițelor “Arc-en-ciel”)

https://www.anastasiapopescu.ro/scoala/

8. Liceul Teoretic “New Generation School” – str Agricultori, nr 87

SECTOR 3:

  1. Școala Primară “ISB” – șos Gării Cățelu, nr 1R

https://isb.ro/

2. Școala Primară “Spectrum” – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

https://www.spectrum.ro/

3. Școala Primară “Inaschool” – str Colței, nr 19; str Lacul Gorgova, nr 2

https://inaschool.ro/

4. Școala Primară “Sincron” – Calea Vitan, nr 106-108

http://www.scoalasincron.ro/

5. Școala Primară “Montessano” – str Parfumului, nr 9; str Labirint, nr 97-99

https://www.montessano.ro/

6. Școala Gimnazială “Ana Lugojana” – str Ilioara, nr 16; str Postăvarul, nr 20A; str Traian, nr 48

https://ana-lugojana.ro/

7. Școala Gimnazială “Just 4 Kids” – șos Mihai Bravu, nr 428; str Vântului, nr 27

https://just4kids.ro/scoala-gimnaziala/

8. Școala Gimnazială Metropolitana “Arc” – str Eșarfei, nr 63-71

https://www.scoala-arc.ro/

9. Complexul Educațional Laude-Reut – str Iuliu Barasch, nr 15; str Cluceru Udricani, nr 12

https://www.laude-reut.ro/

10. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București – str Balta Albina, nr 9; șos Colentina, nr 64B

https://ichb.ro/

11. Liceul Teoretic “Mihai Ionescu” – str Căuzași, nr 43

https://scoalamionescu.ro/

SECTOR 4:

  1. Școala Primară “Big Smile” – str Cuza Vodă, nr 121

https://www.bigsmile.ro/

2. Școala Primară “Iepurașul Bocănilă” – str Iarba Câmpului, nr 91

https://www.iepurasulbocanila.ro/

3. Școala Gimnazială “Step by Step” – str Plugarilor, nr 10-14

https://scoalastepbystep.ro/

4. Școala Gimnazială “Kids Palace” – str Obolului, nr 10

5. Școala Gimnazială “International Premium School of Bucharest” – str Berceni, nr 24

https://premiumschool.ro/

6. Școala Gimnazială “SEB” – str Mărțișor, nr 22

https://www.scoala-elementara.ro/

SECTOR 5:

  1. Școala Primară “Micul Lord” – str Petre Ispirescu, nr 54B

https://www.micul-lord.ro/

2. Școala Gimnazială “CONIL” – str. Drumul Cooperativei, nr 55; str dr Victor Poloni, nr 14; str Pietrele Doamnei, nr 21B

https://conil.ro/

3. Școala Gimnazială “RUT” – str Lacul Bucura, nr 9-13

https://scoalarut.ro/

SECTOR 6:

  1. Școala Primară “SEK” – Splaiul Independenței, nr 319

https://sekbucuresti.ro/

2. Școala Primară “Rose Mary” – str Doniței, nr 4

http://www.scoalaprimararosemary.ro/

3. Liceul Teoretic “King George” – str Piscul Crașani, nr 17; intr Capelei, nr 5-7, 9B; str Stupca, nr 6

https://www.king-george.ro/

4. Școala Gimnazială “Planeta Copiilor” – str Gabriela Szabo, nr 3-11

5. Liceul “Româno-Finlandez” – str Răsăritului, nr 59

6. Liceul Teoretic “ATLAS” – str Lujerului, nr 26, bd Timișoara, nr 60D

https://scoalaatlas.ro/

Perii seculari şi saşii

Perele nu se află în topul celor mai iubite fructe de către români. Merele sunt pe locul întâi, urmate în clasament de portocale şi banane. Nu voi continua cu statisticile sau preferinţele şi obiceiurile alimentare ale poporului nostru.Trebuie să recunoaştem că oscilăm între tot felul de diete şi suntem influenţaţi de trendurile lansate de marii manipulatori: site-urile sociale. Dar nu despre preferinţe alimentare e vorba. Ideea articolului a pornit de la o experienţă strict personală şi câteva amintiri amuzante din copilărie. Intenţia nu s-a materializat imediat, iar acum, după multe amânări, tema propusă a evoluat într-o direcţie la care nu m-am aşteptat, şi, sincer, nu-mi pare rău.

Domnul Pătru

Într-o zi, la scurt timp după declanşarea pandemiei, am primit o notificare pe Facebook de la un grup internaţional intitulat What can you see from your window? Întrebarea a fost ca un declic. Am fugit la fereastră şi, dintre toate lucrurile aflate în curte, primul lucru pe care mi-au căzut ochii a fost dl. Pătru, părul. L-am cam ignorat de-a lungul anilor. Florile lui nu prea m-au emoţionat în mod deosebit, perele zemoase, extrem de parfumate erau mâncate de vrăbii. Hmmm! L-am măsurat de la distanţă de parcă îl vedeam pentru prima dată. Nu mi-am dat niciodată seama cât este de înalt. Cred că are mai mult de 10 m. Acum vreo 4 ani, după o toaletare mai drastică, a rămas cu cu vreo 3 m mai scund. Wow, să fi avut 13 – 14 m?! A fost plantat acum 83 de ani împreună cu un prun, un vişin si un piersic. Doar el a primit un nume, doar el s-a acomodat climei şi solului din Bucureşri. Am oare un păr-campion în gradină? După o documentare minuţioasă am obţinut răspunsul la întrebare, am cules o informaţie interesantă şi mi-am făcut un plan de vacanţă.

Lunga vară secetoasă 2022

Puţină istorie

Povestea ne duce cu peste 200 de ani în urmă, pe Dealul Cocoş, Bistriţa-Năsăud, undeva în colţul din nord-estul Transilvaniei. Începând cu Evul Mediu, istoria acestei zone pare să fi trecut prin schimbări importante. Având nevoie de protectie sporită, regatul ungar îşi întăreşte sistemul de apărare şi începe un procesul de colonizare. Flamanzi, valoni, saxoni, bavarezi, cunoscuţi sub numele generic de saşi au fost aduşi înTransilvania. În ciuda colonizării, invaziile repetate slăbesc statul ungar. Urmările au fost devastatoare, dar asta nu a împiedicat expansiunea celor şapte mari oraşe fortificate populate de saşi -Bistritz (Bistriţa), Hermannstadt (Sibiu), Klausenburg (Cluj), Kronstadt (Braşov), Mediasch (Mediaş), Mühlbach (Sebeş) şi Schässburg (Sighişoara) -, de unde şi numele german al Transilvaniei: Siebenburgen.

Moştenirea săsească

Dar să trecem uşor peste istorie, deşi foarte interesantă, pentru a reveni la prezentul atât de interesant şi el. Bistriţa şi împrejurimile merită mai multă atenţie. Oraşul, pentru monumentele de arhitectură, siturile arheologice, bisericile, şcolile şi parcurile sale, iar împrejurimile, pentru peisaje, conace, parcuri dendrologice. O menţiune aparte merită localitatea Unirea şi Dealul Cocoş. Tot despre saşi este vorba, despre spiritul lor practic şi gospodăresc. Aproape 1.000 de peri cu vârste de până la 250 de ani au fost plantaţi pentru a feri gospodăriile oamenilor de mistreţii şi urşii în căutare de hrană. Până acum câţiva ani, perii şi-au îndeplinit menirea nederanjaţi de “grija” oficialităţilor. Încă viguroşi, perii plantaţi de saşi mai dau rod. Sunt soiuri diferite, aproape 20 dintre ele necunoscute astăzi. Nu au avut nevoie de tratamente fitosanitare, nu s-au făcut tăieri. Parcul cu Peri Seculari a devenit un proiect important pentru Organizaţia Lions Bistriţa şi se află acum pe traseul Via Transilvanica. Voluntarii organizaţiei au plantat deja 80 de puieţi din soiuri vechi, au construit punctul de informare Casa lui Mihai şi activitatea va continua până la asigurarea protecţiei complete a parcului.

SOS Parcul perilor seculari

Toate bune şi frumoase, dar proiectul Lions a trezit şi dorinţa de implicare a oficialităţilor. Şi iată că Dealul Cocoş a fost dotat cu două pârtii de ski. Ideea ar fi fost strălucită dacă zona ar fi potrivită. Dealul nu e prea înalt, iar ninsorile nu sunt nici pe departe abundente. Ca dovadă, anul trecut nu s-a schiat deloc şi pe deasupra a avut loc o alunecare de teren care a compromis pârtia cea mare. O investiţie de milioane de euro a fost compromisă. Primarul nu se lasă descurajat şi e dispus să mai pună la bătaie încă 29 mil. de lei pentru o sanie pe şine. O fi bine, o fi rău? Asta hotărăsc bistriţenii. Sper că aceste planuri să rămână într-un perimetru restrâns şi să nu aflăm despre defrişări în zona perilor.

Aşadar, am oare un păr-campion în gradină? Nici pe departe. Dar sunt mândra posesoare a unui păr bătrân cu alura unui domn elegant ajuns la vârsta senectuţii, iar planul pentru vacanţa de vară mă va duce direct la Bistriţa sau voi alege o temă de drumeţie pe Via Transilvanica, prelungită cu 2 km pentru a trece şi prin Bistriţa, prilej ca şi livada cu peri seculari să fie inclusă pe acest traseu.

Vă recomand:

https://timponline.ro/ce-a-distrus-si-ce-ameninta-livada-cu-peri-seculari-de-pe-dealul-cocosului-unica-in-judet-si-chiar-in-romania/

SĂ VĂ ADUCĂ ÎN SUFLET FRUMOSUL!

Anul acesta, primăvara pare destul de timidă. Angela Similea nu ne-a uitat însă și ne-a urat să primim FRUMOSUL în suflete. Avem nevoie, într-adevăr. Postarea ei a adunat din nou mii de reacții pe FB: https://www.facebook.com/photo?fbid=759840872170175&set=a.209505850537016

Angela Similea este o prezență rară astăzi, deși publicul și-o dorește din nou pe scenă. Scurtul său discurs pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” de acum câteva săptămâni a emoționat spectatorii acelei seri. Angela Similea se afla în sală și, deși nu a cântat, a urcat pe scenă pentru câteva minute. De fapt, artista a debutat chiar pe scena Teatrului de Revistă din București și a povestit circumstanțele în care a avut loc acest eveniment. Discursul Angelei este redat aici:

https://www.facebook.com/watch/?ref=saved&v=1391261228283695

“Să alegem întotdeauna să ne sprijinim pe ce este frumos în viață.”

Angela împlinește 77 ani în această vară și în ultimii ani a preferat viața privată, extrem de discretă, ieșind din lumina reflectoarelor. Primul succes a fost premiul II la Festivalul Internațional Cerbul de Aur de la Brașov, din 1970. Dintre compozitorii care i-au oferit partituri îi amintim pe: Marius Țeicu, George Grigoriu, Florin Bogardo, Marcel Dragomir etc. Vocea ei specială a fost descrisă ca fiind “un glas vibrant, profund, cu o întindere muzicală inconfundabilă, cu un timbru vocal specific, o voce inimitabilă, dar și de neînlocuit” și “o voce cu nuanțe de cristal, cu un timbru aparte, inconfundabil”.

sursă foto: http://www.facebook.com

MIHAI ȘORA – OMUL PUȚIN MAI MARE CA ROMÂNIA

“…radiant joy, genuine joy – since 1916” (FB)

Când România abia se dezmeticea după evenimentele din Decembrie 1989, în penultima zi a anului, Mihai Șora (7 noiembrie 1916 – 25 februarie 2023) devenea primul ministru al învățământului, într-un stat care visa la democrație, la o viață liberă și o școală eficientă și puternică. A părăsit după doar câteva luni scaunul ministerial, în semn de protest față de mineriadele din 13-15 iunie 1990.

În seara aceasta, soția sa, scriitoarea Luiza Șora a postat pe pagina FB:

“Iubitule,

ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumusețea însăși, credința, nădejdea și dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Și niciodată nu-ți voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe șinele destinului meu și m-ai legat ireversibil și armonios de al tău, cu o grație de care numai tu erai capabil și pe care nu mulți pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima.

Încă nu știu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veșnic – nu numai în Rai, unde, negreșit, tu vei sta, ci și pe punctul acesta albastru, boțul de apă și humă care plutește în spațiu și pe care opt miliarde de alte făpturi omenești – dar niciuna ca tine – conviețuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori își sunt – unele, altora – sprijin.

E frig fără tine, iubitule.

Aziul”

Cu numai 4 zile în urmă, filozoful ne întâmpina în stilul inconfundabil, pe pagina sa FB:

“Bună dimineața, copii!

Că Bellezza și Bruttezza sunt legate știm deja. Esențial e să nu le gândim și așezăm pe aceeași treaptă, la același nivel sistemic, ideatic. Și nu, cea dintâi nu câștigă întotdeauna în conflictul cu cealaltă, oricât de încrezători am fi sau bătăioși când trebuie salvată. E ceea ce spunea cândva Aron despre democrație: trebuie să fii naiv sau desprins de realitate ca să crezi că democrația are mereu câștig de cauză, că rațiunea este – din capul locului și pentru totdeauna – victorioasă. De aceea, insista Aron, trebuie să înarmezi înțelepciunea [“armer la sagess”]. Cu alte cuvinte, să nu cedezi nimic statelor totalitare, nici militar, nici în planul ideilor.

Ce are mai de preț Europa sunt tocmai mințile cetățenilor ei; în ele se află resursele, din ele vin și bunăstarea, și tehnologiile, libertățile individuale și pacea. Ele trebuie protejate cu orice preț de toxinele propagandei statelor totalitare, de veninul și falsurile distilate în presa aservită, de ideologi și extremiști care abia așteaptă să ajungă la putere. Mințile oamenilor, așadar, discernământul și capacitatea lor de înțelegere sunt adevărata miza a acestui secol, pentru lumea liberă.

Și iată de ce, dacă aș fi librar, aș pune cărțile de logică, de filozofie și istorie la intrare, în locuri vizibile… Nu înghesuite la etajul doi (spre care arăt acum cu degetul, scuze), unde nu urcă toată lumea.

Zi senină tuturor.”

Mass media nu s-a grăbit să anunțe plecarea umanistului la 106 ani. Pe site-urile sociale curg însă mesaje de la oameni care l-au cunoscut profesional sau personal, care s-au intersectat vreodată în viață cu el, de la admiratori ai spiritului său.

Maia Sandu (Președintele Republicii Moldova): “Mihai Șora nu mai este printre noi. Mihai Șora ne-a spus să fim buni și ne-a lăsat atâta înțelepciune, încât va fi mereu parte din noi.”

Vlad Voiculescu (fost Ministru al Sănătății):Domnul Șora este unul dintre darurile primite de generația noastră. O conștiință venită, parcă, dintr-o lume mai bună.

L-am cunoscut personal pe Mihai Șora, ca mulți alții, doar în anii din urmă. În Piața Victoriei, atunci când a scris pe zăpadă cele trei cuvinte care pentru mulți au definit ani întregi: „Iarna rezistenței noastre”.

Atunci când societatea noastră a avut mai mare nevoie, Mihai Șora ne-a fost conștiință, model de civilitate, de reziliență și de încredere în ceea ce are mai bun țara și poporul ăsta.

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Putere minunatei sale soții, Luiza Șora!

Mihai Șora va rămâne mereu în inimile noastre!”

Radu Vancu (conferențiar, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu): “Mulțumim pentru tot, domnule Mihai Șora.

Ați construit, vreme de 106 ani, unele dintre lucrurile pe care le identificăm cu România în ce are ea mai bun.

De la “Biblioteca pentru toți”, cu cele mai bune cărți ale lumii în ediții accesibile tuturor. Și până la civismul exemplar al ultimelor dumneavoastră decenii, o demonstrație că etica implicată e posibilă necontenit la orice vârstă.

Ați fost & veți rămâne, pentru mulți dintre noi, imaginea acestei Românii – așa cum s-a construit ea cu tot ce avea mai bun & cum vom continua să visăm că poată să devină.

Așa cum ne îndemnați în fotografia asta care mă emoționează enorm (al cărei autor îmi pare rău că nu-l cunosc), nu vom renunța să visăm la România pe care și dumneavoastră ați visat-o & ați întruchipat-o.

Drum lin.

Andrei Crăciun (doctor in Științe Politice):Pe domnul Șora l-am văzut o singură dată și nu am vorbit niciodată. Avea o sută de ani și mergea cu metroul. Venise toamna și purta pălărie. Era, pesemne, octombrie.

Eram la Piața Romană. Era aglomerat în metrou, domnul Șora părea să fie singur, nu cred că în clipa aia călătorea cu cineva, că era însoțit. Sau nu mi-am dat eu seama.

Era de o eleganță care contrasta izbitor cu restul oamenilor din subteran, de parcă venise din alt secol, ceea ce era adevărat.

Era și o oră la care metroul era plin de adolescenți, de tineri, de studenți și domnul Șora îi privea și zâmbea într-un fel pe care nu l-am uitat, ca și cum era plin de înțelegere față de zgomotul acela tineresc, căci erau și foarte gălăgioși. Părea și singurul dintre noi care ajunsese deja la suprafață.

Chiar dacă nu aș fi știut cine e, omul acesta oricum rămânea cu tine, era pur și simplu din alt film, un altfel de om, dintr-un alt material uman, dintr-o altă epocă, era diferit și se vedea că era mai bun.

Stăteam amândoi în picioare și ne țineam de barele metalice. Metroul era, cum spuneam, teribil de aglomerat. Nu părea să fie deranjat de acest amănunt, ba chiar dimpotrivă.

Mi-am zis în gând: iată un om care iubește viața așa cum e ea. L-am salutat din cap, a continuat să zâmbească, eu am coborât la Universitate și domnul Șora a mers mai departe și asta a fost tot.

Teatrul Național “I.L.Caragiale”, București:La 106 ani, domnul Mihai Șora s-a stins din viață. Un prieten al Teatrului Național din București, nelipsit în ultimii ani la spectacole, mereu cu un gând bun și mereu alături de actori!

Ne-am bucurat și am fost onorați să îl avem alături la Conferințele TNB și l-am ascultat cu luare aminte. A fost un reper pentru lumea culturală românească și pentru noi toți în general. Și va rămâne astfel, dincolo de timp.

Dumnezeu să-l aibă în pază!

Colectivul TNB

Ligia Deca (Ministrul Învățământului):Trăim, astăzi, despărțirea de Mihai Șora, cel care ne făcea să credem în viitor prin tinerețea spiritului său. Mereu deschis spre nou, spre progres, primul ministru al educației de după Revoluție a reprezentat un reper de demnitate morală și intelectuală, demisionând în semn de protest față de mineriada din 1990 şi ale sale crime împotriva celor considerați intelectuali.

Se spune că cei care luptă pot pierde, iar cei care nu luptă au pierdut deja. Mulțumesc, Mihai Șora, pentru că ați știut să nu pierdeți, nerenunțând la a lupta permanent pentru noi toți, într-un mod atât de elegant și de discret.”

Mirela Alis Dobrescu:Mulțumim, domnule Mihai Șora, pentru înțelepciunea pe care ne-ați oferit-o, pentru lecțiile de demnitate și pentru fiecare clipă de lumină! Mulțumim pentru umorul fin cu care ne-ați făcut să zâmbim de-atâtea ori și pentru fiecare “Bună dimineața, copii!” Mulțumim, domnule Șora, că ați existat și pentru tot ceea ce ați împărtășit cu noi! Drum lin!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Adrian Wiener (deputat):Mulțumesc, domnule Șora. Pentru speranța și luciditatea pe care cu atâta generozitate mi le-ati dat.

Din vârful unui secol lumea asta se vedea mai frumoasă decât este; cu fluturi și copaci și bunătate și îngeri și ceai de tei; la o aruncătură de băț de Dumnezeu. Adio, Mihai ȘORA!

Cristina Bogdan (decan Facultatea de Litere, Universitatea București):A spus-o Radu Vandu pe limba inimii mele. Dumnezeu să vă primească în rândul înțelepților curajoși și generoși, domnule Șora!

Edmond Niculușcă (director ARCEN):Mihai Șora s-a stins la 106 ani. Dumnezeu să-l odihnească! Cu moartea domnului Șora se închide un capitol al culturii noastre.”

Marilena Rotaru (jurnalist TVR):Plecarea domnului Șora închide o lume a înaltelor modele morale și intelectuale pe care o credeam eternă. Ce tristețe să simți că trăirile nu mai încap în cuvinte! Drum bun pe meleagurile cerești cele veșnice, domnule Șora! Recunoștință pentru neprețuitele învățături primite! Veșnică pomenire!

Condoleanțe doamnei Luiza Palanciuc Șora!

Comisia Europeană în România:Mihai Șora (7 noiembrie 1916 – 25 februarie 2023):

„Iar inima mi-a bătut mai puternic văzând, de la intrare, lângă steagul României, steagul Europei – bucata aceasta de cer albastru, înstelat, la care, nici în cele mai îndrăznețe visuri ale dascălilor mei ori ale mele, acum o sută de ani, nu am fi visat.”

Mulțumim, domnule Mihai Șora! Vom păstra și duce mai departe încrederea dumneavoastră că, împreună, suntem mai buni.

Drum lin!

Oana Vasiliu (psiholog): Tare rău îmi pare să aud că s-a stins domnul Mihai Șora.

Timp de o oră i-am fost sprijin și ghid, dumnealui și soției sale, prin Iași, la un protest rezist împotriva OUG 13.

Țin minte că m-am simțit onorată să îi vorbesc. Mai țin minte cum de fiecare dată când venea cineva la el să facă o poză, să îl salute, își scotea mănușa și întindea mâna, în condițiile în care mie mi se părea destul de frig.

Mă uitam la gesturile lui pline de eleganță. Si câtă putere avea în cuvânt…

Pentru mine a fost și va rămâne o ancoră în vremurile acestea destul de tulburi. Și recunosc că aș fi vrut să mai rămână printre noi. Deși Dumnezeu decide…

Drum lin, domnule Șora! Și mulțumim pentru tot ce ați făcut pentru noi

Mesajul lui Mihai Șora către Victor Rebengiuc, pe 10 februarie 2023, cu ocazia zilei de naștere a actorului care împlinea 90 ani:

Dragul meu,

cum am trecut deja pe acolo, dă-mi voie să-ți spun:

la 90 – suntem Rege. Urmează categoria Faraon, care ține cam zece ani. De la 100 – apoteoza Tutankhamon, unde te aștept, desigur, cu brațele deschise și licoarea zeilor.

Să fii sănătos și vesel!

La mulți ani!

P.S. Desenul e căznit (greu de prins și coroana Regelui, și bărbuța Faraonului), dar e din inimă.

Te îmbrățișez!

Mș

LE: Comunitatea ”Corupția Ucide” anunță un eveniment public în memoria lui Mihai Șora. Participanții sunt invitați să îi aprindă o lumânare, ”la Girafă”, spațiul din fața Muzeului Antipa, unde filosoful obișnuia să participe la protestele din Piața Victoriei. Evenimentul va avea loc în intervalul 25 februarie, ora 21:30 – 26 februarie, ora 23:00.

surse foto: Facebook

WEEKEND EUROPEAN

Românilor nu le-a lipsit niciodată plăcerea de a călători: o plimbare şi un weekend într-o pădure, un picnic cu prietenii pe marginea unui râu, un sejur la mare sau o staţiune balneară. Aşa se relaxau bunicii noștri. Acum, pentru unii dintre noi, turismul a devenit o pasiune, chiar un stil de viaţă. Intrarea în Uniunea Europeană a fost un vis îndeplinit pentru cei mai înflăcăraţi turişti: eliminarea vizelor. Dar visul a mers mai departe spre o zonă de libertate de mişcare fără controale la frontiere. Pe 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul de aderare a României la Schengen. Am rămas în aşteptare şi aşteptarea s-a transformat în deziluzie.

UN PAHAR DE VIN ÎN CARE S-A TURNAT OTRAVĂ

Ce este singurătatea poetului? Un număr de circ neanunțat în program.

Ce este o lacrimă? Un cântar în așteptarea greutăților.

Ce este beția? O filă albă între altele colorate.

Ce este uitarea? Un măr copt în care s-a infipt o suliță.

Ce este întoarcerea? Aproape nimic, dar ar putea să fie un fulg de zăpadă. E o iarnă care vine.

Ce este un an nou? O poveste de dragoste care se sfârșește.

Ce este o tristete? Un drum care se împotmolește înainte de a ajunge la liman.

Ce este un revelion? Un pahar de vin care în care s-a turnat otravă.

Ce este femeia iubită? O batistă care mai flutură încă. Trezirea melancolică după o noapte fără constelații. Un vânt care începe să bată.

(Delirul, partea a II-a, cap. XVI)

Apărut în ianuarie 1975, într-un moment istoric-cheie, când Ceaușescu tocmai începuse distanțarea de politica URSS, Delirul lui Marin Preda a beneficiat de un succes extraordinar (un tiraj de 100 000 exemplare). Dincolo de statutul de carte politică de reabilitare a unora, distanțare a altora de regimuri sau personaje și de faptul că a suscitat îngrijorare la Moscova, romanul este o metaforă, o aluzie mai mult sau mai puțin transparentă, un joc de cuvinte, o ironie ludică. Și mai este o splendidă descriere, aproape cinematografică, a dansului. Un Revelion în care personaje și cititori laolaltă uită de contextul istoric și numele care au chinuit Europa.

Versiunea audio poate fi ascultată aici https://archive.org

ZIUA MONDIALĂ A SCRISULUI DE MÂNĂ

Handwriting Day/ Ziua Mondială a Scrisului de Mână coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock, important om de stat american, a cărui semnatură pe Declarația de Independență a rămas în istorie datorită stilisticii deosebite.

Ziua Mondială a Scrisului de Mână este sărbătorită din 1977, după ce profesorii au observat că abilitatea de a caligrafia literele se pierde încet-încet. WIMA (Writing Instrument Manufacturers Association) susține păstrarea artei caligrafiei, care tinde să se piardă prin folosirea excesivă și exclusivă a computerului.

Scrisul de mână îmbunătățește abilitățile cognitive, mai ales în cazul copiilor. Scriind litere, apoi cuvinte și propoziții, copiii (dar e valabil și pentru adulți!) îşi antrenează creierul și reușesc să stabilească mai multe conexiuni sinaptice decât atunci când învață folosindu-se de tehnologie. (https://cafe-psychologique.md/beneficiile-emotionale-si-cognitive-ale-scrisului-de-mana)

Vă propunem câteva mostre din manuscrisele scriitorilor și poeților români:

  • Tudor Arghezi, Vrabiile mamei
  • Nina Cassian
  • Emil Cioran
  • Andrei Muresanu
  • Semnatura Regelui Ferdinand I
  • Eugen Ionescu
  • Ion Creanga, Amintiri din copilarie
  • Mihai Eminescu, Fata-n gradina de aur
  • Scrisoarea lui Titu Maiorescu catre Vasile Alecsandri

surse foto: historia.ro, b1tv.ro

‘TU-I NEAMUL NEVOII…

Eminescu nu este doar bărbatul frumos, poet-universal, poetul nepereche, autor al celebrului “Luceafăr” și iubit al Veronicăi Micle. Vă propunem să depășim clișeele:

– poetul a avut 10 frați:

  1. Șerban (a studiat medicina)
  2. Niculae (s-a sinucis la Ipotești)
  3. Iorgu (Academia Militară)
  4. Ruxandra (a decedat în copilărie)
  5. Ilie (tovarășul de joacă al lui Mihai)
  6. Maria (a murit la doar 7 ani)
  7. Aglae (a avut doi fii, George și Ioan)
  8. Harieta (cea care l-a îngrijit pe Mihai)
  9. Matei (Politehnică)
  10. Vasile (a murit la 1 an și jumătate)

– Eminescu a locuit și/ sau lucrat la Blaj, Sibiu, Giurgiu, București.

– A locuit în București:

  1. într-o chilie a Bisericii Caimatei
  2. strada Speranței, nr 4
  3. strada Ienii (Ienei)
  4. str Sf Constantin (Calea Victoriei)
  5. str Șipotul Fântânilor
  6. str Segmentului, nr 9 (astăzi, str Ion Slavici)
  7. str Cosmonauților (astăzi, Piața Lahovary)

– Era fumător înrăit și mare amator de cafea.

– Avea un tic verbal: rostea des ‘pur și simplu”.

– Singura înjuratură la care apela era “’Tu-i neamul nevoii”.

– Se pare că lacul cu nuferi din poeziile sale era iazul Loești, lângă Cucorăni.

– Psihiatrul Nicolae Vlad s-a născut în jud Prahova, însă a insistat să profeseze în Botoșani, fascinat de personalitatea lui Eminescu. „I-am iubit poezia de mic. Ştiam pe de rost mare parte din creaţia lui. Mă fascina şi încă mă fascinează acest geniu al literaturii. Voiam neapărat să trăiesc unde a trăit el“

– Eminescu a fost îndrăgostit de: Eufrosina Popescu (nume de scenă E Marcolini), Veronica Micle, Mite Kremnitz, Cleopatra Poenaru (verișoara lui Caragiale)

Traduceri din opera sa:

– primul traducător a fost scriitorul maghiar József Sándor, care a publicat poezia “Atât de fragedă”

– al doilea traducător a fost preotul greco-catolic Laurențiu Bran, care a publicat tot în limba maghiară

– Corneliu M Popescu este cunoscut drept cel mai bun traducător al operei eminesciene. A murit la doar 19 ani, la cutremurul din 1977.

– Prima traducere în limba engleza a apărut în 1930 și îi aparține Sylviei Pankhurst.

– alți traducători: Andrei Bantaș, Annie Bentoiu, Dimitrie Cuclin, Petre Grimm, Roy McGregor-Hastie, Leon Levitki, Brenda Walker, Radomir Andric, Ge Baoquan, Dieter Fuhrmann etc.

Titluri eminesciene transpuse muzical:

– La steaua care-a răsărit

– De-acuma nu te-oi mai vedea

– O, rămâi

– Șoapte de amor

– De ce nu-mi vii?

– Pe lângă plopii fără soț

– Somnoroase păsărele

– Mai am un singur dor

– De-aș avea

– Peste vârfuri (trece luna)

– O, rămâi

– Pe aceeași ulicioară

– Și dacă ramuri bat în geam

– Pe lângă plopii fără soț

– Lacul

– Somnoroase păsărele

– Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

– Stelele-n cer

– Dintre sute de catarge

– Din noaptea

– În ochii tăi

– Numai poetul

– Se bate miezul nopții

– Trecut-au anii

– Și dacă

– Cu penetul

– La mijloc de codru des

– Lumineze stele

– Când însuși glasul

– Dintre sute de catarge

– Melancolie

– Odă în metru antic

– Peste vârfuri

Despre Eminescu:

– Aglae Drogli (sora poetului):

„ca copil și băiat era foarte drept, blând și milos, totodată despot mare și pesimist”

– Slavici:

„Om de o veselie copilăroasă, el râdea cu toată inima, încât ochii tuturora se-ndreptau asupra lui. În clipa următoare se-ncrunta însă, se strâmba ori își întorcea capul cu dispreț. Cea mai mică contrazicere-l irita; muzica de cele mai multe ori îl supăra; șuierătura-l făcea să se cutremure; orișice scârțâitură-l scotea din sărite.”

– Gheorghe Median (istoric):

„Eminescu era un om obişnuit, ce-i drept, foarte plăcut şi charismatic, dar om era. Şi era şi foarte discret. Nu era nici «sifiliticul» sau «nebunul», aşa cum de multe ori a fost numit. Nu era nici omul pus pe harţă în versuri şi înnebunit din dragoste, aşa cum îl prezintă eronat unii, dar nici sfânt cum îl vor alţii. Era un om cu defectele, calităţile şi patimile lui.”

– Mite Kremnitz:

“Îl văd încă intrând în sufragerie, timid și stângaci, cu toate că nu era stingherit, neîndemânatec în fiecare mișcare, un om care după aparență cunoscuse tot așa de puțin disciplina corporală, ca și pe cea spirituală. Mai mult scund decât înalt, mai mult voinic decât svelt, cu cap ceva cam mare pentru statura lui, cu înfățișarea prea matură pentru cei 26 de ani ai săi, prea cărnos la față, nebărbierit, cu dinți mari galbeni, murdar pe haine și îmbrăcat fără nici o îngrijire…În vorbire, întrebuința în loc de d-ta, moldovenescul mata, care mie mi-a plăcut întotdeauna așa de mult.”

– Mihai Mavrodin (vărul lui Eminescu):

„Şi astăzi, chipul lui minunat îmi stă în minte. L-am văzut şi eu…. era izbitor de frumos. Era imposibil să apară într-o sală, fără ca fiinţa sa să atragă privirile chiar ale celor ce nu-l cunoşteau. Chipul lui ne minuna şi pe noi, copiii.”

– Stefanelli (prietenul lui Eminescu la școala din Cernăuți): 

„Avea statură mijlocie, era cam lat în spate, dar totul era proporţionat. Avea ochii negri şi adânci. Purta mustaţă, rar o rădea.”

– Lucia Olaru Nenati:

“Era un meloman, iubea muzica şi ştia să o asculte. Avea şi o voce de aur. Contemporanii lui spun că îţi dădeai cămaşa de pe tine numai să îl auzi cântând. În lucrarea mea privind această calitate a lui Eminescu am ataşat şi 11 bucăţi muzicale cântate de Eminescu. A fost un efort extraordinar de documentare, dar am reuşit. Printre bucăţile lui muzicale preferate erau melodii din folclorul tradiţional, foarte vechi. Piesa lui favorită era Barbu Lăutarul şi o doină. Din păcate nu ştim care doină.”

– M Bruneian (ziarist):

„Poetul era un prieten ideal. Bun de inimă, îndatoritor, niciodată răutăcios, totdeauna gata de sacrificiu pentru alții. De discutat serios nu prea discuta cu alții nici literatură, nici filozofie, nici politică, nici altceva. Se vedea simțindu-se ridicat sus peste ceilalți, la care privea liniștit și blând din înălțimea gândurilor lui. Îi asculta bucuros pe toți și când se întâmpla de spuneau vreo prostie, zâmbea binevoitor. Era o fire plină de contraste și extreme: rezervat și expansiv, izolat și plăcându-i zgomotul vieții, foarte dulce cu prietenii și neîndurat cu adversarii de idei, pe care îi ura din cea mai adâncă convingere. Cu subalternii lui se purta îndatoritor; se întâmpla că muncea el și pentru ei, de pildă traducea el în locul lui Brăneanu când îl vedea încărcat de muncă și-i lua cu sine la «câte un pelin», cum făcea cu Brăneanu, care era foarte tânăr pe atunci. În redacție muncea enorm de mult; până nu înnebunise întâi, nu-i plăceau chefurile exagerate și bucuriile senzuale, ca după nebunie, ci stătea ziua întreagă, uneori noaptea chiar, la redacție. Cu superiorii era demn și neîncovoiat.”

– Caragiale:

„Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și nemulțumit totdeauna de toate; aci de o abstinență de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”

– Alexandru Vlahuță:

“Sunt zece ani de când am fost pentru întâia oară la Eminescu acasă. El sta pe-atunci în Podu Mogoșoaii, deasupra unei tapițerii, într-o odaie largă în care avea un pat simplu, trei scaune de lemn, o masă lungă de brad, pătată de cerneală, cărți multe tixite pe nouă polițe mari, ca de vro patru metri, o mașină de cafea pe sobă, un lighean de pământ într-un colț, în alt colț un cufăr vechi; pe păreți, nici o cadră. Poetul era singur, într-un surtuc lung peste cămașa de noapte. Prietenul cu care venisem îl cunoștea din copilărie, își ziceau tu. Am stat aproape o oră, în care eu n-am vorbit nimic. I-am ascultat pe ei discutând asupra telepatiei. Sfiicios mă uitam la Eminescu. Eram așa de fericit că-l văd. Mi se părea un zeu tânăr, frumos și blând, cu părul negru, undulat, de sub care se dezvelea o frunte mare, palid, la față cu ochii duși, osteniți de gânduri, mustața tunsă puțin, gura mică și-n toate ale lui o expresie de-o nespusă bunătate și melancolie. Avea un glas profund, muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor o vibrare particulară, ca și cum veneau de departe, dintr-o lume necunoscută nouă.”

– Titu Maiorescu:

„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o așa covârșitoare inteligență, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în perioadele bolnave declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui și fără nici o silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce și le însușise și le avea pururea la îndemână. În aceeași proporție tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenție socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obștească și chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”

– Ștefan Cacoveanu:

“Afară de limba germană știa puțină gramatică franceză, dar nu cetea, nici nu vorbea într-această limbă. Cât va fi știut din limbile și literaturile clasice n-am luat seama. Pe teren literar mi-aduc aminte că nime din noi nu putea ținea cu dânsul, deși noi purtam pretențioasele stiluri de sextani, septimani, octavani și maturizanți, vezi doamne, și această împrejurare ne jena puțin, mai cu seamă că dânsul, în hăinuțele lui rele și nu pe el croite, arăta a fi mult mai tânăr de 16 ani (…).

Opiniile lui Eminescu despre învățământ, societate și politică:

– „Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate şcoalele la noi. Vezi tineri care au învăţat latineşte, greceşte, istoria universală, logică şi psihologie, ştiinţe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate astea, nu ştiu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit şcoala au uitat tot…”

– „Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are.”

– „Arta de a guverna în România este sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.”

– „Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii.”

Surse: Wikipedia

www.historia.ro