UN CASTEL, O POVESTE

“Dupe dorinţa Noastră s’au întrebuințat mai numai Români ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi mulți meșteşugari din afară. Salariile plătite sunt următoarele: zidarii şi dulgherii, dupe merit, de la 5 la 7 lei pe zi; salahorii 3 lei; cioplitorii în piatră sunt retribuiți dupe natura și cantitatea muncii lor; lucrul unui metru cub de piatră moale revine la a- proape două sute lei. Kilogramul de fontă costă adus pe şantier patruzeci bani şi de fier forgeat şase-zeci. Metrul cub de piatră se plăteşte şase lei şi cinci-zeci bani. Varul revine la două-zeci și şase lei chintalul metric; nisipul din Prahova la cinci lei metrul cub. Mia de cărămizi revine la trei-zeci și cinci până la patru-zeci lei; lucrările de terasament costă un leu şi zece bani metrul curent. Am consemnat aci aceste date, ca să lăsăm urmaşilor noştri o mărturisire de condițiile actuale de lucru în scumpa Țară, ale cărei destine Ne-au fost încredințate de A Tot-Puternicul, pe care nu încetăm de a-L invoca pentru ca El s-o aibă neîncetat în Sfânta Sa pază.” (Carmen Sylva)

Las’o că merge ş-aşa!

Acum, aici în capitală, suntem sufocaţi de prea multe simboluri, unele, din păcate, chiar anoste. Un asemenea simbol este KM 0 din Piaţa Universităţii. Nu este cazul KM 0 din curtea Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Cu puţin efort şi investiţii acesta din urmă ar putea căpăta strălucire şi mai multă notorietate.

Peri seculari şi saşi

Bistriţa şi împrejurimile merită mai multă atenţie. Oraşul, pentru monumentele de arhitectură, siturile arheologice, bisericile, şcolile şi parcurile sale, iar împrejurimile, pentru peisaje, conace, parcuri dendrologice. O menţiune aparte merită localitatea Unirea şi Dealul Cocoş.

Verified by MonsterInsights