300 SQM COMMERCIAL SPACE, LONG-TERM RENTAL, PITESTI, ARGES COUNTY

Investment Opportunity – the commercial space is on the ground floor and it offers a 300 sqm area: an open space area, an office, two bathrooms, and a kitchen.

Oportunitate de investitie – spatiul comercial oferit se afla la parter si ofera o suprafata de 300 mp: o zona open space, un birou, doua bai si o bucatarie.

For further information, please contact damian.galvin@whitemountain.ro or call +4 0727 606074

Internal ID: DGCO C 130223 PIT

https://www.whitemountain.info/commercial-1-bedrooms-for-rent-pitesti-5284.html

Piteștiul este municipiul de reședință al județului Argeș. Este un important nod rutier, orașul fiind legat de București prin autostrada A1 (la o distanță de 108 km), dar și prin șoseaua națională DN7. De la o primă intersecție a lor, în nodul Pitești Est, pornesc DN73 către Brașov (139 km) și DN 65 către Slatina (61 km). Din DN65, în centrul orașului pornește DN67B către Drăgășani. DN7 și A1 se mai intersectează în nodul Pitești Nord, de unde DN7 continuă către Râmnicu Vâlcea. Orașul Pitești este unul dintre cele mai industrializate orașe ale României, fiind centrul industriei de autoturisme din țară. Uzinele Automobile Dacia SA se afla în orașul Mioveni (situat la doar 15 km). Câteva întreprinderi de piese auto funcționează în aria urbană a Piteștiului: Dräxlmaier Group, Lear Corporation și Valeo. De asemenea, orașul reprezintă locul unde își desfășoară activitatea rafinăria de petrol Arpechim, parte a grupului Petrom. Municipiul Pitești este înconjurat de dealuri, unde se găsesc suprafețe întinse pe care se cultivă viță de vie și pruni. „Țuica de Pitești” este produsă din culturile de prun din zonă. De asemenea, vinurile de Ștefănești (oraș situat în imediata vecinătate a Piteștiului) sunt printre cele mai cunoscute din România.

In Pitești au loc anual câteva festivaluri importante, cel mai cunoscut fiind Simfonia Lalelelor:

  • Festivalul Național de dans „Dansul florilor”
  • Privent Summer Mission
  • Festivalul Național de Muzică Lăutărească Veche “Zavaidoc”
  • Festivalul Internațional de Muzică Corală „D. G. Kiriac”
  • Festivalul Internațional de Folclor „Carpați”
  • Festivalul Național Studențesc de Modă „Culorile Toamnei”
  • Festivalul Internațional „Parada Fanfarelor”
  • Festivalul Internațional al Teatrului de Studio
  • Festivalul Național de Muzica Ușoară „Vasile Veselovschi”
  • Festivalul de muzică rock „Rebel X”

Pitesti is the capital of Argeș county. It is an important road junction, the city is connected to Bucharest by the A1 highway (at a distance of 108 km), but also by the DN7 national road. From one of their first intersections, in the Pitești Est junction, DN73 starts towards Brașov (139 km) and DN 65 towards Slatina (61 km). From DN65, in the city center, DN67B starts towards Drăgășani. DN7 and A1 intersect in the Pitești Nord junction, from where DN7 continues towards Râmnicu Vâlcea. The city of Pitești is one of the most industrialized cities in Romania, being the center of the country’s car industry. Uzinele Automobile Dacia SA is located in the city of Mioveni (located only 15 km away). Several auto parts companies operate in the urban area of ​​Pitești: Dräxlmaier Group, Lear Corporation, and Valeo. In Pitești, we will also find the Arpechim oil refinery, part of the Petrom group. The town is surrounded by hills, large areas where vines and plums are grown. “Țuica de Pitești” is produced from plum crops in the area. Also, the wines of Ștefănești (a town located in the immediate vicinity of Pitești) are among the best-known in Romania.

Several important festivals take place annually in Pitești, the most famous being the Symphony of Tulips:

  • National Dance Festival “Flower Dance”
  • Privent Summer Mission
  • “Zavaidoc” National Old Fiddle Music Festival
  • International Choral Music Festival “D. G. Kiriak”
  • International Folklore Festival “Carpathians”
  • National Student Fashion Festival “Autumn Colors”
  • International Festival “Branch Parade”
  • International Studio Theater Festival
  • National Light Music Festival “Vasile Veselovschi”
  • Rock music festival “Rebel X”

 

Advertisement

11 – BLESTEM SAU BINECUVÂNTARE pentru “CLUJANA”?

La ȋnceput a fost “Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”.

Apoi i-au zis “Dermata”.

Mai tȃrziu au redenumit-o “Fabrica de ȋncălţăminte Janos Herbak”.

Apoi a fost “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj”.

Apoi, “Clujana”.

În final, după 111 ani, “SC Clujana SA” și-a oprit activitatea și nu au fost identificate ȋncă soluţii pentru relansarea activităţii. Numărul 11 pare să influenţeze evoluţia fabricii (ȋnfiinţată ȋn 1911, funcţionează 111 ani, activitatea este oprită ȋn a XI-a lună a acestui an).

În 1911, Johann Renner, de origine germană, împreună cu soţia şi cei 10 copii, a creat „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”, unde lucrau 500 de clujeni. După Primul Război Mondial, fabrica a devenit societate pe acţiuni, și-a schimbat numele ȋn “Dermata” și toată elita clujeană a devenit acţionară”, povestea Zsuzsanna Renner, nora sa. În 1948, familia Renner a pierdut toate proprietăţile, mulţi membri ai familiei au fost deportaţi ȋn Rusia, iar fabrica a fost rebotezată “Fabrica de Încălţăminte Janos Herbak”. Noul nume a fost decis ȋn semn de recunoștinţă faţă de Herbak, un muncitor maghiar al fabricii, activitist comunist, ilegalist. A murit ȋn urma cutremurului din 1940, ȋn timp ce era ȋnchis la Doftana.  Ca o ironie a sorţii, fabrica a ȋnflorit ȋn această perioadă și a ajuns la 10,000 angajaţi, producȃnd mai ales pentru URSS și China. “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj” era un adevărat combinat și deţinea secţii de  tăbăcărie, de articole din cauciuc, de tălpi și ȋncălţăminte, articole din cauciuc unde se făceau tocuri și calapoade și beneficia de o linie de cale ferată dedicată care intra ȋn fabrică pentru a aduce materii prime și a prelua cutiile cu pantofi, fiind cea mai mare de acest tip din estul Europei. După 1990, activitatea a scăzut constant și au ȋnceput disponibilizările. A fost chiar ȋnchisă timp de 5 ani, apoi a fost preluată de Consiliul Judeţean. Cea mai mare parte a proprietăţii a fost vȃndută, fabrica funcţionȃnd doar ȋntr-o parte a unei clădiri, cu puţin peste 300 angajaţi și cȃteva magazine de prezentare (ȋn Cluj, București, Satu Mare, Reghin). Trei foști directori au scos bani din casieria fabricii fără să ȋi mai returneze, iar unul dintre ei a fost găsit mort ȋn mașina personală. În 2011, pentru a celebra un secol de existenţă, fabrica a scos o ediţie limitată de ghete.

După Revoluţie, fiul și nora lui Renner au ȋnceput o luptă de lungă durată pentru recuperarea proprietăţilor familiei. Totuși, vila Renner din centrul Clujului a fost scoasă la vȃnzare ȋn 2020 pentru 1.2 mil EUR.

– Despre celebrele ghete galbene, bocancii de Clujana, se spunea că nu se rup nici după trei luni de marș, ca atare, 90% din producţie era destinată exportului. Pentru testarea rezistenţei, s-au produs doar cȃteva perechi la ȋnceput, care au fost purtate de angajaţi, apoi s-a trecut la producţia ȋn serie mare.

– Pe vremea cȃnd se numea “Fabrica de Încălţăminte Herbak”, combinatul avea pȃnă și o sală de sport.

– Astăzi, ȋn fabrică ȋncă mai funcţionează o mașină de tălpuit, produsă ȋn 1966 ȋn fosta Cehoslovacie.

– Sloganul Clujana: “Îţi cunoaștem pașii. Știm cum păşești cȃnd te grăbești, cȃnd te plimbi, cȃnd alergi, când te joci. Știm toate ăstea pentru că ȋntreaga noastră istorie e dedicată găsirii celui mai confortabil pas. Păşește sănătos, alături de Clujana!”

– “Turnul cu pantof” aflat ȋn incinta fabricii a fost unul dintre simbolurile Clujului. În prezent, turnul de apă pe care este montat este aproape o ruină și va fi probabil demolat.

  1. https://www.libertatea.ro/stiri/ea-e-mostenitoarea-imperiului-clujana-705248 
  2. https://zcj.ro/cultura/–33803.html 
  3. https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/foto-clujana-brandul-de-peste-100-de-ani-al-1463382.html 
  4. https://www.news.ro/cultura-media/vila-familiei-renner-fondatoare-a-fabricii-de-incaltaminte-clujana-de-vanzare-cu-1-2-milioane-de-euro-foto-1922404624192020101019563058 
  5. https://adevarul.ro/stiri-locale/cluj-napoca/brand-urias-al-industriei-romanesti-aproape-de-2218951.html 
  6. https://a60194.wixsite.com/digitalcluj/armatura 
  7. https://actualdecluj.ro/am-vizitat-ultima-fabrica-detinuta-de-stat-din-cluj-inainte-sa-fie-alungata-dupa-100-de-ani-pentru-interese-imobiliare-indiferent-unde-am-merge-tot-clujana-ar-ramane-asta-e-brandul-fabricii/ 

Protected by Copyscape

MADE IN ROMANIA (7) – bicicleta Pegas

Pasionaţii de plimbări cu bicicleta cunosc poate brandul Pegas. Puţini îşi mai amintesc că prima bicicletă a fost fabricată în 1972. Căluţul înaripat Pegas a apărut de-a lungul timpului pe toate tipurile de biciclete: pentru copii, de cameră (dotată cu bord electronic), cu mai multe viteze, de munte.

Bicicleta Pegas

Producţia de biciclete şi motociclete ascundea o mai veche activitate a uzinei. Fondată în 1938, ca parte a grupului industrial Malaxa, Uzina Mecanică Tohan – Zărnesti a produs între 1948 – 1990, pe lângă biciclete, armament, accesorii pentru maşini unelte şi construcţii metalice sudate.

În 2005, uzina a anunţat închiderea definitivă. Românii s-au mulţumit rapid cu bicicletele mult mai ieftine made in China. Brandul românesc a fost reactivat în 2012, când s-au deschis Atelierele Pegas din București. Din păcate, niciuna dintre componente nu este fabricată în România. S-a creat un hibrid.

Nu am mers niciodată cu noua bicicletă. Oare este la fel de cool ca vechiul model? I se potriveşte cel puţin sloganul din anii ‘70: “Pegas mai des merge decât galopează: tot talentul este să ştii să-l struneşti ca să meargă cu viteza dorită.”

Trasee pentru bicicclete să avem!

Source of image not found.