Este a zi a 37-a zi a anului. Mai sunt 329 zile până la finalul anului.

– 131: A fost atestată documentar Roșia Montana (Alburnus Maior, înființată de către romani, în timpul domniei lui Traian)

– 1696: A apărut prima tipăritură, în tipografia instalată la mănăstirea Snagov: “ Orânduiala slujbei Sfinților Constantin și Elena”. Volumul a fost publicat sub îngrijirea lui Antim Ivireanul și era dedicat lui Constantin Brâncoveanu

– 1857: A apărut la București ziarul unionist “Concordia” care, în același an, și-a schimbat denumirea în “Românul” (director C. A. Rosetti)

– 1866: Barbu Petriceicu Hașdeu a editat la București revista săptămânală satirico-umoristică “Satyrul” (care a apărut până pe 6 iulie)

– 1867: S-a născut zoologul Dimitrie Voinov (d. 1951)

– 1885: Spiru Haret a fost numit secretar general al Ministerului Instrucției și al Cultelor

– 1889: S-a născut colecționarul Krikor H. Zambaccian (d. 1962)

– 1891: S-a născut poetul Adrian Maniu (d. 1968)

– 1897: S-a născut medicul Constantin T Nicolau (d. 1973)

– 1898: A avut loc la Paris premiera “Poemei române” compusă de George Enescu. A fost prima sa apariție publică în calitate de compozitor, la numai 16 ani

– 1908: S-a născut scriitorul Geo Bogza (d. 1955)

– 1924: legea persoanelor juridice a precizat condițiile cerute unei organizații pentru a obține calitatea de persoană juridică. S-a creat astfel cadrul juridic pentru dizolvarea unor organizații politice antinaționale

– 1945: Decret-lege privind statutul nationalităților, potrivit căruia toți cetățenii sunt egali în fața legii și se bucură de aceleași drepturi civile și politice, fără deosebire de rasă, naționalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naționalismului

– 1948: Echipa feminină a României a obținut locul 3 la Campionatele Mondiale de Tenis de Masă, desfășurate la Londra

– 1968: S-a născut cântărețul Cătălin Crișan

– 1978: S-a născut jurnalista Sanda Nicola

– 1990: A fost înregistrat cel de-al 27-lea partid politic: Frontul Salvării Naționale (președinte Ion Iliescu)

– 1990: Decret-lege al Consiliului FSN privind majorarea pensiilor și altor drepturi de asigurări sociale ale membrilor CAP

– 1990: Decret-lege al Consiliului FSN privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei ‘inițiate’ (întreprinderi mici, cu cel mult 20 salariați, asociații cu scop lucrativ, familiale, activități prestate de persoane fizice în mod independent)

– 1992: A murit matematicianul Caius Iacob (n. 1912)

– 1993: A murit compozitorul Dan Constantinescu (n. 1931)

– 2019: A murit poetul Ion Brad (n. 1929)

ZIUA NAȚIONALĂ A IAURTULUI ÎNGHEȚAT

Iaurtul a fost inventat în urmă cu peste 4.000 de ani în Orientul Mijlociu și India. Apoi, și-a făcut treptat drum în întreaga lume. Dar abia în anii 1970 ideea genială de a congela iaurt (și de a oferi o alternativă „mai sănătoasă”) a creat reteta iubita astazi.

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A TOLERANȚEI ZERO FAȚĂ DE MUTILAREA GENITALĂ LA FEMEI

Mutilarea genitală feminină se referă la îndepărtarea completă sau parțială a organelor genitale externe feminine. Aceasta implică perforarea și tăierea clitorisului sau coaserea totala sau parțiala a organelor genitale externe ale unei fete. Deși istoricii sunt împărțiți în ceea ce privește originea acestei practici, mutilarea genitală feminină era predominantă înainte de instaurarea islamului sau a creștinismului. Nu numai că există de mult timp, dar mai multe comunități din întreaga lume îl practică încă. Cazurile de mutilare genitală feminină sunt frecvente în țările subsahariane și arabe.

Mutilarea genitală feminină poate afecta grav sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor și fetelor. Femeile supuse mutilării genitale sunt expuse riscului de hemoragie postpartum, moarte fetală, travaliu obstrucționat și infecție cu HIV.

Efectele psihologice ale mutilării genitale feminine sunt de lungă durată. Traumele reziduale pot duce la probleme de comportament la copii, anxietate debilitantă, stres și disfuncție sexuală. Cum a continuat practica atât de mult timp? Una dintre forțele principale care conduc această practică violentă este teama de stigmatizare socială. Normele sociale care acceptă mutilarea genitală feminină sunt stratificate și complexe în diferite locații geografice, ceea ce face ca abordarea problemei să fie si mai dificilă pentru agenții schimbării la nivel global. În 2012, Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 februarie, Ziua internațională a toleranței zero pentru mutilarea genitală feminină. Ziua își propune să genereze conștientizare și să intensifice eforturile pentru a pune capăt practicii la nivel mondial.

ZIUA ANTRENORILOR AFRO-AMERICANI (SUA)

Este sărbătorită în Statele Unite, în prima marți a lunii februarie. Deși istoria sa nu este documentată, ziua aceasta îndepărtează stereotipurile care au circulat de-a lungul istoriei conform cărora afro-americanii nu sunt „suficient de buni”. O simplă scanare a cărților de istorie arată că acestia se află printre cele mai strălucite minți ale lumii, cu realizări super impresionante – de aici și motivul pentru care există o mulțime de burse disponibile pentru studenții de culoare. Prima utilizare a termenului „antrenor” în legătură cu educația a fost la Universitatea Oxford, Anglia.

ZIUA NAȚIONALĂ A BEȚIȘOARELOR (CHOPSTICKS)

ZIUA COMPLIMENTELOR

Nimic nu ne înveselește mai bine decât o remarcă plăcută la adresa noastră. Creată de Adrienne Koopersmith în 1995, aceasta zi este pentru a arăta aprecierea autentică față de oamenii din jurul nostru. Inspirația a venit într-o zi rece în Chicago, când Koopersmith mergea cu autobuzul. A observat pe cineva făcând cu mâna autobuzului în care se afla ea. Deși nu era stație, șoferul de autobuz a fost destul de amabil să oprească. Înainte de a coborî, Koopersmith i-a spus șoferului cât de frumos a fost gestul său amabil. Astfel, Koopersmith a decis să transforme acea zi într-o sărbătoare.

A face un compliment sincer este mai dificil decât pare. Unii oameni sunt atât de exagerați cu gestul încât își pierde sensul, în timp ce alții le folosesc prea puțin. Doar puțini știu să se exprime deschis și natural. Unul dintre complimentele cele mai cunoscute din istorie este scrisoarea lui Carl Sagan din 1986 către Chuck Berry, de ziua lui. El a scris: „Când îți spun că muzica ta va trăi pentru totdeauna, poți fi de obicei sigur că exagerează. Dar Johnny B. Goode se află pe înregistrările atașate navei spațiale Voyager – la două miliarde de mile de Pământ și se îndreaptă spre stele. Aceste înregistrări vor dura un miliard de ani sau mai mult. La mulți ani de 60 de ani, cu admirația noastră pentru muzica pe care ai oferit-o acestei lumi… Go, Johnny, Go.”

RECLAIM SOCIAL DAY

Este o mișcare globală. Odată cu negativismul în creștere pe rețelele sociale, ziua prezintă o șansă de a crește gradul de conștientizare a aspectelor sale pozitive. De exemplu, Twitter este utilizat pe scară largă pentru a transmite știri și informații în timpul dezastrelor și pentru a sprijini operațiunile de salvare. De asemenea, permite străinilor să se conecteze și să ofere asistență. Ziua a început cu Lightful, un start-up tech-for-good, care a lansat o campanie online de o zi pentru a încuraja o mai mare bunăvoință pe rețelele sociale de a revendica platforme precum Twitter, Instagram și Facebook, care, potrivit acestora, au acum deveniți plini de știri false, troli și haters. Să împărtășim lumii câteva dintre utilizările noastre benefice preferate ale rețelelor sociale! Pe 6 februarie 2018, Lightful, o companie de tehnologie nonprofit cu sediul la Londra, a lansat hashtag-ul #ReclaimSocial în încercarea de a crea un val de optimism la nivel mondial pe rețelele sociale în acea zi. Sute de organizații caritabile au răspuns prin împărtășirea poveștilor lor inspiratoare pe rețelele sociale, ca parte a campaniei.

Mesajul a fost clar: a sosit momentul să revendicăm aceste platforme. Ideea a fost să crească o comunitate mai mare de oameni care se angajează să schimbe modul în care sunt percepute și utilizate rețelele sociale. De atunci, Lightful a făcut din conceptul de Reclaiming Social un element integral al scopului său general.

ZIUA RONALD REAGAN

TIME TO TALK DAY

Atrage atenția asupra sănătății mintale. Ziua își propune să ajute oamenii să se deschidă și să fie sinceri cu privire la sănătatea mintală, fără teama de stigmatizare. Lupta personala poate fi descurajanta și, din această cauză, mulți oameni țin totul secret. Prin deschidere, crește probabilitatea ca persoana care suferă să caute ajutor, ceea ce poate fi crucial pentru procesul de vindecare. Deși mai este un drum lung de parcurs în schimbarea percepțiilor despre sănătatea mintală, trecutul a fost mult mai rău, în special pentru femei. În epoca victoriană, femeile erau considerate bolnave mintal din mai multe motive care nu erau neapărat valide. Unele dintre aceste motive pentru un astfel de diagnostic au fost depresia postpartum, neascultarea și anxietatea. În realitate, multe femei au fost diagnosticate greșit din cauza lipsei de informații cu privire la bolile mintale și a unei viziuni nefavorabile asupra femeilor. În anii 1880, oamenii au fost plasați în instituții psihice, dar rareori au primit ajutorul de care aveau de fapt nevoie. Când o persoană a intrat într-o unitate psihică, a fost adesea uitată de societate. O scriitoare pe nume Nelly Bly a vrut să investigheze acest lucru, așa că a intrat sub acoperire într-o instituție mintală, dându-se drept o persoană bolnavă mintal. Ea a scris despre tratamentul nepotrivit pe care l-a experimentat într-o serie de articole și, ca urmare, instituția despre care a scris a fost reformată. Importanța sănătății mintale a început să avanseze în anii 1930, când experții au început să înțeleagă motivele care ar putea conduce o persoană la nebunie. Neurologul austriac Sigmund Freud a dezvoltat teorii referitoare la motivul pentru care acest comportament a avut loc cu intenția de a înțelege și ajuta oamenii, mai degrabă decât de a-i lăsa la cheremul unităților și închisorilor. Totuși, teoriile sale experimentale nu au fost foarte bine primite și nu toate au fost eficiente. Percepțiile despre sănătatea mintală și înțelegerea acesteia au parcurs un drum lung. Experții cunosc mai bine cauzele și cum să le trateze, dar există încă multe concepții greșite legate de subiectul cu care publicul încă nu se împacă pe deplin. Din această cauză, mișcarea socială Time to Change a creat Ziua Time to Talk în 2014, inițiind milioane de conversații în întreaga lume prin diverse canale despre sănătatea mintală.

ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TELEFON

Este o iniţiativă a scriitorului francez Phil Marso. În această zi, fiecare dintre noi este încurajat să observe câte ore poate rezista fără să apeleze la una dintre funcţiile telefonului mobil, exceptând, desigur, situaţiile de urgenţă care impun folosirea acestuia.

Tema propusă pentru ediţia din 2024 este: “Viaţa mea în modul ecran”, prin intermediul căreia ne invită să ne gândim la graniţa dintre viaţa privată şi cea publică, dar şi la potenţialele riscuri la care ne expunem atunci când folosim platformele de socializare.

Tot mai multe aplicaţii sunt folosite pentru a face publice aspecte şi detalii ale vieţii personale ce până nu demult, rămâneau private. “În secolul trecut, adolescenţii îşi exprimau trăirile în jurnalul personal, ţinut secret, ascuns de ochii lumii. Odată cu Internetul, tot mai multe experienţe sunt împărtăşite celorlalţi, pe forumuri şi bloguri”. Smartphone-ul a accelerat această tendință, ca și numărului în creştere al reţelelor de socializare: Facebook (2004), Youtube (2005), Twitter alias X (2009), Instagram (2010), WeChat (2011), Snapchat (2011), Telegram (2013), TikTok (2016). Ultima este utilizată de peste un miliard şi jumătate de oameni. Pe lângă estomparea clarităţii liniei de demarcaţie dintre aspectele private şi cele publice ale vieţii utilizatorilor, aceste aplicaţii au adus în viața noastră si alte probleme: răspândirea ştirilor false, conţinutului toxic, hărţuirea. Cei mai vulnerabili sunt utilizatorii tineri.

Phil Marso propune introducerea în şcoli a unei materii dedicată istoriei tehnologiei digitale şi evitării neajunsurilor acesteia.

Prima ediţie a avut loc în 2001, autorul extinând astfel dezbaterea lansată în romanul său umoristic “Asasinul de portabile fără un mobil aparent” (“Tueur de portable sans mobile apparent”) -(www.mobilou.net). Tema ediției 2023 a fost legătura dintre telefonul mobil şi salvarea de vieţi omeneşti pe de o parte, respectiv pierderea de vieţi pe de alta. În 2022 s-a discutat despre “Furtuna solară: Alo, Terra?”, luând în considerare un scenariu în care folosirea telefoanelor mobile şi a Internetului devine imposibilă. În 2021, Phil Marso a propus o discuţie critică: Nu cumva am ajuns să depindem prea mult de aceste obiecte, încât riscăm să nu mai putem duce la bun sfârşit activităţi ce privesc rutina zilnică? Phil Marso recunoaște utilitatea dispozitivelor mobile de comunicare, pe care le numeşte “briceagul elveţian al tehnologiei”, însă atrage atenţia asupra pericolelor generate de folosirea excesivă a acestora, până la dependenţă.