Este a 35-a zi a anului. Mai sunt 331 zile până la finalul anului.

1809: S-a născut poetul Vasile Cârlova (d. 1831) – https://romaniasweetromania.com/2023/09/vasile-carlova-cinci-flori-si-un-miliard-de-absente

ZIUA MONDIALĂ A LUPTEI CONTRA CANCERULUI

Este o zi importantă pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la prevenire, depistare precoce și tratament. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Uniunea pentru Controlul Internațional al Cancerului (UICC) a fost înființată în 1993, la Geneva. Ziua Mondială a Cancerului a fost oficializată în cadrul primului Summit Mondial Împotriva Cancerului din 2000. Evenimentul a avut loc la Paris și au participat membri ai organizațiilor de profil și lideri ai guvernelor din întreaga lume. Cancerul apare în numeroase forme, astfel încât există diverse culori și simboluri folosite pentru a marca un anumit tip de cancer și pentru a promova lupta împotriva acestuia. De exemplu, panglica portocalie este pentru conștientizarea cancerului la copii, în timp ce panglica roz este asociată la nivel global cu conștientizarea cancerului de sân. Ca simbol al speranței pentru pacienți și supraviețuitori, floarea de narcise este folosită de Societatea Americană de Cancer pentru un viitor în care această boală care pune viața în pericol să nu mai existe.

ZIUA ANGOLEI

ZIUA DE NAȘTERE A FACEBOOK

Apărut in 2004, Facebook este, până în prezent, cea mai populară rețea de socializare, cu aproape trei miliarde de utilizatori. Înainte de FB, creatorul său, Zuckerberg, a început Facemash în 2003, când studia la Harvard. A fost un serviciu online pentru studenți pentru a judeca atractivitatea altor studenți. A fost închis după numai două zile, întrucșt încălca politica universității în achiziționarea de resurse. Aplicația FB a fost folosită inițial de studenții de la Harvard care doreau să creeze o prezență în rețelele sociale cu fotografii și postări. Fiabilitatea și acoperirea sa pe scară largă au făcut ca aplicația să crească. La scurt timp după succesul său inițial, și altor școli prestigioase precum Yale și Stanford li sa permis să se alăture. Până în iunie 2004, Facebook a găzduit aproximativ 25.000 cursanti de la diferite școli. Până în 2004, Facebook a ajuns la un milion de utilizatori. În această perioadă, aplicația a introdus unele dintre caracteristicile populare pe care le cunoaștem astăzi: peretele (wall), etichetarea imaginilor, încărcări nelimitate de fotografii. Până la sfârșitul anului 2006, Facebook avea șase milioane de utilizatori activi lunar. Recent, Facebook a anunțat schimbarea numelui companiei-mamă în Meta.

ZIUA FERMIERULUI (CHINA, TAIWAN)

Este, practic, modul fermierului de a întâmpina noul an în Taiwan și China, sărbătorind în fiecare an între 3-5 februarie. Festivalul este cunoscut în Taiwan sub numele de „Lichun” și marchează începutul primăverii. Ziua Fermierilor este o sărbătoare anuală în multe țări, pentru a recunoaște contribuțiile fermierilor și agriculturii. Anul Nou Chinezesc este, de asemenea, sărbătorit în această perioadă. În ciuda diferențelor lor politice, Taiwan și China au istorie, cultură și tradiții similare. Una dintre tradițiile lor a fost agricultura. Există o credință larg răspândită în existența unor puteri superioare de neînțeles pentru oameni, care, în religia tradițională politeistă chineză, sunt sacre. De aici și tradiția de a liniști acești zei și de a le cere favoruri. Astfel, fermierii au dezvoltat un ritual de sărbătorire a sosirii noului an, oferind zeilor lor produsele agricole, care, în schimb, îi vor binecuvânta pe ei și familiile lor cu prosperitate și sănătate. Și deși astăzi astfel de practici și-au pierdut atingerea spirituală, oamenii din China și Taiwan (și într-o măsură mai mică din Coreea) continuă să susțină și să respecte aceste tradiții. La sosirea fiecărui an nou, fermierii își expun produsele pentru a întâmpina noul an cu un spirit incitant și cu mari speranțe.

ZIUA LIBERACE

Este sărbătorită în fiecare an pe 4 februarie, la aniversarea morții starului. Încarnarea spectacolului, Wladziu Valentino Liberace a fost un pianist extravagant și unul dintre cei mai mari animatori ai lumii. Faptul că muzicianul are propria sărbătoare este o dovadă a măreției lui Liberace. Lee (pentru prieteni) iubea pianele ornamentate și le-a îmbunătățit și mai mult aspectul cu candelabre. Liberace s-a născut pe 16 mai 1919, în Wisconsin, din părinți de origine italiană și poloneză. A învățat să cânte la pian după ureche la vârsta de patru ani. Tatăl său (muzician clasic) a facut economii pentru a-și înscrie fiul la lecții de muzică, în speranța că Liberace va merge și el pe calea muzicii clasice. La început, Liberace a jucat în cluburi, teatre și la nunți. A trecut de Marea Depresiune jucând în cabarete și cluburi de striptease sub poreca „Walter Busterkeys”. La începutul anilor ‘40, a început să facă turnee în Midwest. Visul lui era să joace pentru mase în loc de o mulțime de nișă, clasică. Sunetul caracteristic al lui Liberace a combinat elemente pop, clasice, ragtime și honky-tonk – un sunet proaspăt care a atras ceea ce avea să devină în curând o bază masivă de fani. A continuat să cânte în spectacole importante în Statele Unite. Acesta a fost momentul în care și-a găsit spațiul și identitatea de animator. Deși Las Vegas era ca o a doua casă pentru el, a concertat în toată țara. Spectacolele lui Liberace au fost exagerate și i-au uimit pe toți. Deși si-a fascinat fanii, criticii săi au considerat că extravaganța a fost o distragere a atenției de la lipsa unui talent muzical „real”. În august 1985, Liberace a fost diagnosticat cu HIV. Muzicianul a ales să-și țină secretă boala și nu a căutat niciodată tratament. Ultima apariție televizată a lui Liberace a fost la „The Oprah Winfrey Show” în decembrie 1986. A murit pe 4 februarie 1987, de pneumonie.

ZIUA CURMALELOR MEDJOOL

Medjool Date Day are scopul de a evidenția beneficiile curmalelor Medjool. Inițial un fruct din Orientul Mijlociu, curmalele Medjool și-au croit drum spre SUA în secolul al XVIII-lea. Cu o notă de aromă de caramel, curmalele sunt dulci, delicioase și una dintre cele mai sănătoase gustări de pe piață în prezent. De asemenea, sunt grozave pentru energie și pot face minuni pentru persoanele care încearcă să reducă consumul de zahăr artificial. Curmalele Medjool, originare din Maroc, au fost aduse în Nevada în 1927. Astăzi, este unul dintre cele două soiuri de curmale cultivate în S.U.A. Curmalele Medjool au fost introduse în America de Walter Swingle în secolul al XX-lea, fiind desemnat de guvernul SUA să identifice culturi exotice de pe tot globul. În acea perioadă, însă, nu mulți erau familiarizați cu curmalele. Unul dintre principalele evenimente care a dus la popularitatea curmalilor în America a fost festivalul anual de curmale care a debutat în 1921. Astăzi, curmalele sunt consumate de oameni de toate vârstele, pentru gustul lor delicios, precum și pentru numeroasele beneficii pentru sănătate legate de acestea. Un studiu din 2021 dezvăluie că sunt o sursă bună de compuși fenolici.

ZIUA STATULUI SRI LANKA

ZIUA NAȚIONALĂ A ISRAELULUI

ZIUA NAȚIONALĂ A CÂNEPII

Sărbătorim proprietățile și industria în plină expansiune a cânepii. Datorită clasificării ca plantă de canabis, mulți înțeleg greșit proprietățile și utilizările acesteia. Cu toate acestea, a contribuit la progresul multor industrii (textile, construcții etc). Fibrele obținute din cânepă au fost folosite pentru a face țesături și alte materiale de către unele dintre cele mai vechi civilizații. Cea mai veche utilizare înregistrată a fost în anul 8000 î.Hr. — fibră de cânepă a fost găsită în ceramică excavată dintr-un sit antic al unui sat de pe teritoriul actualului Taiwan modern. Cânepa era căutată în China antică, atât de mult încât chinezii obișnuiau să spună: „China este țara dudului și a cânepii”. Era foarte populară și în India antică, clasându-se în textul sacru al „Atharvaveda” drept una dintre cele cinci plante sacre ale regiunii. Se crede că este una dintre primele culturi din lume. Astronomul american Carl Sagan a declarat în 1977: “canabisul Sativa, familia plantei de cânepă, probabil a dus la formarea civilizației în sine. Părinții fondatori ai Americii au redactat documente pe hârtie făcută din cânepă, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fermierii au fost încurajați să cultive cânepă pentru uz militar prin campania „Canepa pentru victorie”.

ZIUA NAȚIONALĂ A SUPEI DE CASĂ

Este masa perfectă de iarnă. Oamenii se bucură de acest fel de mâncare simplu, dar delicios. Diferite arome și tipuri de supe sunt consumate în întreaga lume, în funcție de cultura culinară a unei anumite regiuni. De exemplu, supele din India și China sunt mai picante decât cele servite în Noua Zeelandă și Canada. De asemenea, sunt combinate cu alte ingrediente precum carnea sau legumele pentru a le adăuga mai mult gust. Cu toate acestea, supa este în general doar un lichid, servit în mod normal cald. Supa a rămas un fel de mâncare popular pe tot globul de mulți ani. Totuși, țările europene au fost în principal responsabile pentru originea și creșterea acestuia. Descoperirea sa s-a dovedit a fi vitală pentru restaurantele din întreaga lume, deoarece cererea sa a crescut continuu în rândul maselor. Cuvântul „supă” în sine provine din cuvântul francez „soupe”, care înseamnă bulion. Acest cuvânt francez, la rândul său, este derivat din cuvântul latin „suppa”, care înseamnă o bucată de pâine înmuiată. În secolul al XVIII-lea, vânzătorii stradali francezi au început să facă și să vândă mâncăruri exotice de înaltă calitate din supă numite „restoratifs”, care au dus la nașterea primelor restaurante. Mai mult, în 1765, un anumit om de afaceri din Paris a deschis un magazin care era dedicat în întregime preparării supelor de bună calitate. Una dintre primele cărți de bucate a fost scrisă de William Parks, care a avut un mare impact în rândul americanilor care erau interesați de gătit. În carte, mai multe capitole au inclus rețete și modalități de a găti supa. Emma Pike Ewing a scris un pamflet de gătit american despre supe („Soup and Soup Making”), care a fost distribuit în toată țara.

ZIUA NAȚIONALĂ A CIUPERCILOR UMPLUTE

Prezentat în principal la petreceri, acest fel savuros este pregătit prin îndepărtarea tulpinilor ciupercilor și umplerea zonei scobite rămase cu legume și carne. Deasupra se presară brânză și pesmet. Deși originea exactă este necunoscută, ciupercile umplute au ajuns pe scena alimentară cândva între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Nu există niciun consens în acest sens, cert este că meritul le revine italienilor, deoarece rețetele originale de ciuperci umplute provin din Italia, iar felul de mâncare este foarte asemănător cu un alt fel de mâncare pe care îl savurează italienii, dovlecelul umplut. În secolul al XIX-lea, francezii au început să exploreze ciupercile pentru consum, ceea ce a condus la prima cultivare pe scară largă a ciupercilor pentru mâncare. Ciuperca maro crimini a fost alegerea preferată pentru majoritatea, dar ceea ce a început ca un gust dobândit s-a extins în cele din urmă pentru a accepta mai multe arome gourmet de ciuperci, cum ar fi shiitakes, morlii și trufele rare și scumpe. Ciupercile sunt de obicei umplute cu usturoi, pesmet, pătrunjel și brânză, dar există nenumărate posibilități de umplere. Restaurantele au început să servească ciuperci umplute ca o delicatesă în anii 1940, folosind ingrediente exotice precum carnea de crab pentru umplutură.

MULȚUMIȚI-I POȘTAȘULUI (SUA)

Este o zi rezervată poștașilor din Statele Unite. Timp de șase zile pe săptămână și 52 de săptămâni pe an, poștașii lucrează din greu pentru a livra scrisori și documente importante. Imaginați-vă că mergeti prin oraș și vă opriți pe la sute de case în fiecare zi. Ei bine, tocmai acesta este motivul pentru care poștașul tău trebuie să fie onorat în această perioadă a anului. Așa că asigurați-vă că îi mulțumiți poștașului dacă trece astăzi! Livrarea corespondenței este un serviciu care a existat de secole și a fost cel mai esențial atunci când nu existau telefoane sau internet. Bărbații călătoreau zile întregi pentru a trimite o scrisoare. Acest sistem a început în Mesopotamia, pe vremea când oamenii au început să scrie pe file de lut. Cu toate acestea, statul nu a numit un sistem de curierat până în jurul anului 2400 î.Hr. în Egiptul antic. În acest timp, faraonii trimiteau adesea mesaje prin intermediul unor persoane desemnate ca curieri. Un format similar a fost folosit în China antică între 306 î.Hr. și 221 d.Hr. pentru a administra impozitele. Și la vremea aceea nu existau plicuri. Plicurile au fost dezvoltate în jurul secolului al II-lea î.Hr. și erau făcute din pânză sau piele de animal. Sistemul modern de poștă așa cum îl cunoaștem nu a luat ființă decât în 1653. A fost înființat pentru prima dată la Paris de Jean-Jacques Renouard de Villayer, care a pus cutii poștale și a livrat scrisorile care au fost plasate în interior. Acest sistem de livrare a fost creat ca o idee de afaceri de către Villayer. Oficiul poștal din SUA a început în 1775 și era o agenție guvernamentală care livra corespondență către și de la cetățenii țării. Livrarea corespondenței a fost, de asemenea, foarte importantă în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, deoarece scrisorile erau singurul mijloc de comunicare cu soldații plecați în război. Astăzi, oficiul poștal este folosit pentru a trimite scrisori și pachete persoanelor care locuiesc în diferite părți ale lumii.

ZIUA NAȚIONALĂ A PRODUSELOR DIN RĂCHITĂ (SUA)

Împletiturile din răchita presupun o tehnică de realizare a produselor dintr-o varietate de materiale vegetale. Este o denumire generică pentru materialele utilizate. Răchita poate fi folosită pentru a fabrica mobilier, coșuri și suveniruri. Cele mai comune materiale includ salcia, ratanul, stuful și bambusul. Răchita este ușoară, dar robustă, ceea ce o face potrivită pentru a muta des articolele. De aceea, mobilierul de gradinta, terasa sau veranda este din răchită. Răchita era folosită încă din Egiptul antic, unde se foloseau stuf și ierburi de mlaștină disponibile local. Familiile cu venituri mici își puteau permite doar câteva piese de mobilier și preferau răchita, deoarece era ieftină, dar durabilă. Arheologii au descoperit și diverse obiecte din răchită în mormintele faraonilor nobili și bogați. Mormintele conțin cufere, coșuri, cutii cu peruci și scaune! Și în Imperiul Ahemenid și-a găsit utilizarea, pe câmpul de luptă , ca scuturi. În secolul al XIX-lea, răchita a devenit extrem de populară în Europa, Anglia și America de Nord. Oamenii din epoca victoriană credeau că este mai igienic și mai rezistent la intemperii. În ultima vreme, estetica răchitei a fost puternic influențată de mișcarea Arts and Crafts din secolul al XX-lea. Colecționarii sunt foarte căutați după produse antice din răchită și sunt puse în folosință în interior și în aer liber.

ZIUA NAȚIONALĂ A ȘORICIULUI (SUA)

Este sărbătorită în fiecare an în prima duminică a lunii februarie, care coincide cu Duminica Super Bowl. Știați că sunt peste 300 de sărbători alimentare de sărbătorit în fiecare an? Rudolph Foods (Lima, Ohio), cel mai mare producător mondial de șorici și unul dintre cei mai mari producători mondiali de gustări cu etichetă privată și de marcă, a propus această zi în 2011, declarând-o zi națională. De atunci, compania alimentară a strâns fonduri pentru Gridiron Greats Assistance Fund, o organizație nonprofit angajată să ofere asistență medicală și financiară jucătorilor pensionați din National Football League (N.F.L.) și familiilor acestora. Mulți fani și consumatori ai soriciului au susținut, de asemenea, propunerea lui Rudolph Foods, inclusiv guvernatorul Ohio, John Kasich, care a emis și o scrisoare de susținere pentru ziua respectivă din 2012. Soriciul este prezentat sub forma unor chipsuri crocante produse din bucăți de piele de porc prăjite. Au devenit recent mai populare pentru că sunt utile în planurile de dietă paleo și ketogenă și pot fi incluse în multe alte rețete delicioase!

DUMINICA CERCETAȘILOR

Este sărbătorită în duminica dinaintea datei de 8 februarie în fiecare an. Din 1910, Boy Scouts of America sunt descendenți din British Boy Scouts, care au fost creați în 1908 ca reacție la succesul lui Robert Baden-Scouting Powell. Organizația națională de cercetași din Indonezia, Gerakan Pramuka Indonesia, are peste 17 milioane de membri, ceea ce o face cea mai mare organizație de cercetași din lume. Lordul Bowden-Powell a fondat organizatia de cercetași după războiul din Africa de Sud. În 1907, Baden-Powell a adunat 22 de băieți, unii din școli publice și alții din familii muncitoare, și i-a plasat într-o tabără sub comanda sa. Rezultatul acestei tabere este acum cunoscut întregului glob. Cartea, „Scouting for Boys” a fost lansată în șase tranșe la două săptămâni în 1908. Volumul s-a vândut bine. Patrulele cercetasilor au fost fondate de băieți pentru a testa idei noi. Ceea ce trebuia să fie un manual de instruire pentru grupurile existente a devenit ghidul pentru o nouă mișcare globală. Drept urmare, cartea a fost tradusă într-o varietate de limbi și dialecte. In timpul celui de-al treilea Jamboree Mondial al Cercetașilor, în 1929, i s-a dat un automobil nou, care s-a întâmplat să fie un Rolls-Royce. Acest automobil a fost rapid numit Jam-Roll. De asemenea, a achiziționat o remorca Eccles, numită Eccles Cake. Această combinație s-a potrivit pentru Baden-Powell în călătoriile lor ulterioare prin Europa. Baden-Powell a avut, de asemenea, o influență semnificativă asupra educației tinerilor. Mișcarea globală de cercetași s-a extins sub conducerea sa sârguincioasă. Până în 1922, erau peste un milion de cercetași în 32 de națiuni; până în 1939, numărul cercetașilor a crescut la peste 3,3 milioane.

ZIUA PULOVERELOR

În zilele reci, căldura și confortul unui pulover se simt ca o îmbrățișare. Ziua Puloverului își propune să încurajeze purtarea puloverelor, astfel încât termostatele să poată fi oprite. Încă de la începutul anilor 2000, Ziua Puloverului este o cauză la care toată lumea poate participa în timp ce arată grozav! Ideea din spatele sărbătorii este de a conserva energia, încurajând oamenii să economisească energie electrică. Ajută, de asemenea, la creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice. Este o oportunitate grozavă de a demonstra că împreună toată lumea poate face parte din soluția atât de necesară pentru încălzirea globală. Putem reflecta asupra amprentei noastre personale de carbon și ne putem angaja în viața de zi cu zi care vor contribui la ținerea sub control a schimbărilor climatice, ceea ce va avea un impact colectiv uriaș. Fondul Mondial pentru Natură sălbatică (W.W.F.) a stabilit Ziua Puloverului și o susține în fiecare an. Cercul vieții înseamnă că epuizarea umană a resurselor naturale are un impact negativ asupra bunăstării animalelor și a habitatelor acestora. Consumul de combustibil poluează mediul și apa, punând în pericol viața animalelor. Schimbarea micilor noastre obiceiuri poate face diferența.

ZIUA ABOLIRII TORTURII (SUA)

Tortura oamenilor sau animalelor pentru interese personale sau plăcere este ilegală. S-au săvârșit acte inumane asupra oamenilor și ani de zile oamenii s-au luptat pentru a pune capăt. Toți oamenii și ființele vii merită respect și demnitate. Tortura este considerată durere aplicată ca mijloc de convingere sau de pedeapsă, de obicei, de către o autoritate judiciară sau ecleziastică. Acest tratament dureros este de obicei aplicat cu un scop. Poate fi încercarea de a determina pe cineva să mărturisească o crimă, să ofere informații sau să execute pedeapsă pentru fapte greșite. Uneori este pur și simplu pentru plăcerea torționarului. Nenumărați oameni au suferit din cauza unor acte extrem de violente. Animalele simt durere la fel ca oamenii. Toate ființele vii trebuie tratate în mod egal și cu bunătate umană generală. A fost o vreme când tortura era considerată acceptabilă din punct de vedere legal și moral. În Europa neoliticului timpuriu, există dovezi arheologice ale torturii. Tortura a fost efectuată ca pedeapsă și ca parte a procesului judiciar. Unii istorici au făcut o distincție între tortură și pedepse dureroase. Se credea că tortura este una dintre cele mai fiabile modalități de a determina pe cineva să spună adevărul. A fost văzută ca o pedeapsă potrivită și o modalitate de a împiedica oamenii să-și repete infracțiunile.

Surse foto: