Ziua Internațională a Muntelui este celebrată pe 11 decembrie, începând din 2003, la inițiativa Adunării Generale a ONU.
Munții acoperă aproximativ 22% din suprafața Pământului, furnizează mijloace de subzistență și asigură condiții decente de viață pentru cca 915 mil oameni care trăiesc la munte, adică 13% din populația globală. Alte câteva milioane de persoane beneficiază de pe urma acestei bogății naturale.
- PLANTE – MONUMENTE ALE NATURII
În România, munții acoperă aproape o treime din suprafața țării. În prezent circa două milioane români trăiesc în zona montană, în aproximativ 745 de localități, în timp ce circa 1.350 de specii de plante și animale sunt specifice acestei zone, dintre care 116 sunt endemice (specii care se regăsesc exclusiv într-o regiune și care necesită o atenție specială, având în vedere caracteristicile habitatului lor). Anul floral carpatic începe la sfârșitul lunii februarie – începutul lunii martie, atunci când apar ghiocelul și cocoșelul de câmp (ochiul fazanului). Dintre speciile ocrotite și declarate monumente ale naturii carpatine, amintim: floarea de colț, strugurele ursului (din rezervația Scărița-Belioara, Muntele Mare), pinul de stâncă (din albia Arieșului, la Sălciua), Fagul Împăratului (Baia de Arieș), frasinul de peste 300 ani și 7 m circumferință (Aiton), zambrul, bujorul de munte etc.
Pe teritoriul României, Carpații au o lungime de peste 900 km.
- VÂRFURI ȘI PEȘTERI
În afara stațiunilor montane, Carpații oferă și trasee splendide, 13 vârfuri de peste 2500 m, peste 12.000 peșteri și avene – Izvorul Tăușoarelor, din Munții Rodnei fiind cea mai adâncă peșteră și coborand până la 415 m sub nivelul mării. Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului este cea mai lungă (52 km).
O altă destinație superbă este Lacul Sfânta Ana – singurul lac vulcanic din România și din Europa, situat la o altitudine de 950 m, în vârful Masivului Ciomatu, din județul Harghita.
Tot munții României sunt gazda celor mai mulți urși bruni, lupi și lincși din Europa, iar pe cele mai înalte creste trăiește o subspecie a caprei negre, Rupicapra carpatica.
Cel mai mic oraș din România se află tot în Munții Carpați: Băile Tușnad avea 1728 locuitori, la recensământul din 2011.
- CETĂȚI ȘI MĂNĂSTIRI
Munții Carpați pot fi vizitați și pentru cetățile (sau ruinele fostelor fortărețe) care constituie puncte de interes pentru turiști: Cetatea Neamțului, Cetatea lui Vlad Țepeș pe râul Argeș, Cetatea Roznov pe un umăr de stâncă (jud Neamț), una din vechile așezări teutone, Cetatea Tălmaciului (la confluența Tibinului cu Oltul), Turnul Roșu de lângă Boița (bastion rămas dintr-o altă cetate de apărare) etc.
Mănăstirile și sihăstriile constituie de asemenea locuri de vizitare sau popas pentru cei care caută relaxare în munții României: Voroneț (lângă Gura Humorului), Slatina (zidită de Alexandru Lăpușneanul), Neamț, Tazlău, Cașin (jud Bacău), Cheia (jud Prahova, la 870 m înălțime), Schitul Ialomicioarei (în gura peșterii), Mănăstirea de la Nămăești, lângă Câmpulung (săpată în stâncă), Horezu (din vremea lui Constantin Brancoveanu), Sâmbăta de Sus etc.
- SFINCȘI ȘI REZERVAȚII NATURALE
Carpații românești abundă în stânci al căror aspect ciudat – antropomorf sau zoomorf – a suscitat controverse: Sfinxul (din Bucegi), Babele, Columna Ceriului (pe Vf Omu, stâncă amintită de Nicolae Densușianu în “Dacia preistorica”), Sfinxul Pietrelor lui Solomon (Brașov), Colții Bratocei (Sfinxul din Bratocea și Porumbelul, în Ciucaș) etc.
Rezervațiile naturale din Carpați sunt de asemenea extrem de atractive pentru turiști. Amintim doar câteva:
– Detunata Goală și Detunata Flocoasă, pe 24 ha, remarcabilă prin prezența coloanelor de bazalt, în Munții Metaliferi.
– Complexul carstic Scărișoara, cu un sistem etajat de peșteri, însumând 2500 m lungime. Blocul de gheață fosilă cu o grosime de 20 m are circa 3000 ani.
– Rezervația naturală Scărișoara – Belioara se află în estul Muntelui Mare
– Rezervația Negrileasa cu poieni de narcise
– Păduricea de larice din Munții Trascău
– Cheile Turzii sunt străjuite de pereți verticali de până la 300 m înălțime, cu o faună formată din 67 specii (cojoaică de munte, presură, acvilă, vulpe etc). Tot aici crește un tip special de usturoi, care se mai găsește doar în Turghestan.
*avenă = prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafață
sihăstrie = schit unde trăiește un sihastru
Surse foto:
