Arta pleacă de la un vis, o pasiune, o dorință. Poate și de la o inimă rănită, dar despre asta vom povesti mai încolo. Este suficient un vizionar suficient de încăpățânat să brodeze în gând un proiect care să dureze veacuri, să unească lumi, să depășească limitele și să impună un nou stil de călătorie: sofisticată și elegantă.
Așa a luat naștere fascinantul tren care urma să străbată continentul european de la un capăt la altul, după modelul căii ferate transcontinentale din America, inaugurată în 1869.
Tânărul inginer belgian Georges Nagelmackers venea dintr-o familie de bancheri, dar pasiunea sa fuseseră întotdeauna trenurile. A avut ocazia să călătorească în Statele Unite pentru a se reface în urma unei decepții în dragoste. Acolo a descoperit noile vagoane de dormit Pullman și a revenit în Europa decis să dea naștere visului său: o linie de trenuri de lux care să străbată continentul până la porile Orientului.
Pe 4 octombrie 1883, firma sa, Compagnie Internationale des Wagons-Lits, a operat prima cursa oficială Paris – Constantinopol, cu 40 persoane la bord, printre care și jurnaliști care au admirat luxul trenului: fotolii din piele, cearșafuri din mătase, pături din lână, lambriuri sofisticate etc. Nagelmackers a fost încântat de numele oferit de ziare: “Orient Express”. Ingenios, Nagelmackers a aranjat să fie garate și câteva vagoane Pullman vechi, astfel ca la plecarea din gara din Paris, ziariștii să observe contrastul dintre proiectul său și tot ce existase înainte. Călătoria a durat 81 ore și 40 minute. La bordul trenului s-au aflat și câțiva regi: Ferdinand al Bulgariei, Leopold al II-lea al Belgiei, Țarul Nicolae al II-lea. Pasionat de inginerie, regele Bulgariei a insistat să i se permită să conducă trenul prin țara sa (zice-se că ar fi condus chiar cu viteză cam periculoasă).
O călătorie demonstrativă avusese loc cu 4 luni înainte, pe 5 iunie, când trenul a efectuat traseul Paris – Giurgiu, de unde pasagerii au călătorit cu vaporul până la Constantinopol. Garnitura avea un singur vagon de dormit modern, acesta fiind motivul pentru care marea deschidere a avut loc în octombrie, când fuseseră deja livrate restul vagoanelor-restaurant și de dormit. Traseul urmat a avut 2627 km: Paris – Nancy – Strasbourg – München – Viena – Budapesta – Szeged – Jimbolia – Timișoara – Caransebeș – Vârcioroba – Craiova – Piatra Olt – Pitești – București Nord – București Filaret – Giurgiu – Smârdan Port. De aici, pasagerii traversau Dunărea cu feribotul, la Ruse, în Bulgaria, luau un alt tren spre Varna, de unde se îmbarcau pe un pachebot până la Constantinopol, întregul voiaj durând 83 ore și 30 minute. Deschiderea podurilor peste Dunăre, la Fetești și Cernavodă, opere ale inginerului Anghel Saligny, a permis prelungirea traseului până la Constanța, de unde călătorii erau preluați de vapoarele Serviciului Maritim Român. Afișele erau redactate în franceză, engleză și germană.
Serviciul a fost întrerupt în 1914, la începutul Primului Război Mondial și a fost reluat în 1919, sub denumirea “Simplon Orient Express”, întrucât trenul tranzita tunelul Simplon (care leagă Elveția de Italia). Perioada de glorie a fost în anii ‘30, când funcționau trei servicii paralele: clasicul Orient-Express, Simplon Orient-Express (prin Italia) și Arlberg Orient-Express (prin Elveția și Austria), spre București și Atena, oferind voiaje de lux familiilor regale (Sultanul Abdul Hamid al II-lea, Regele Carol al II-lea al României, Regele Edward al VIII-lea al Angliei, Regele Ferdinand I al Bulgariei), celebrităților (Marlene Dietrich, Coco Chanel, Jean Gabin, Greta Garbo, Josephine Baker, Agatha Christie, Jean Cocteau, Graham Greene, Ernest Hemingway, Lev Tolstoi, Albert Einstein, Sigmund Freud, Alfred Hitchcock, Mata Hari, Guillaume Apollinaire etc), oamenilor de afaceri, diplomaților, nobililor etc. În perioada 1939-1945, serviciul a fost din nou întrerupt din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi, singurul care a mai funcționat a fost Simplonul, dar fără să mai deservească regulat și țările est-europene, din spatele Cortinei de Fier (în România a circulat cu mari întreruperi).
Epoca avioanelor nu începuse încă, așa că luxosul tren a fost îndrăgit de agenții secreți ai vremii – motiv pentru care a fost numit și “expresul spionilor” – întrucât “le făcea munca mult mai ușoară și călătoriile mult mai confortabile” (Cookridge), dar și de scriitori, fiind menționat în multe filme și cărți: “Istanbul Express”, “Death, Deceit & Destiny Aboard the Orient Express”, “Orient Express” (regizat de Sergiu Nicolaescu), “Dracula” (Bram Stoker), “Stamboul Train” şi “Travels with My Aunt” (Graham Greene), “From Russia with Love” (Ian Fleming), “Prinţul” (Tudor Teodorescu-Branişte), “The Great Railway Bazaar” (Paul Theroux), “The Orient Express” (Gregor von Rezzori), “Thea Stilton and the Mistery on the Orient Express” (Elisabeta Dammi), “First Class Murder” (Robert Stevens).
În 1983, cu ocazia sărbătoririi centenarului, în România a circulat trenul Intraflug A.G care efectua curse „Nostalgie-Istanbul-Orient-Express 1883-1983”, în care s-a aflat și doamna Monique Nagelmakers, nepoata creatorului Orient-Express. După 1998, Orient-Express-ul Paris-Istanbul și-a reluat traseul prin România, cu opriri la Sinaia și București, dar tot cu sincope.
Versiunile moderne ale vestitului Orient Express sunt doar copii destul de palide ale originalului, fără strălucirea luxului, entuziasmului și chiar a intrigilor de demult. „Regi și escroci, milionari și refugiați, vânători și contrabandiști de vânătoare mari, primadone și curtezane au călătorit cu el; magnați și finanțisti au incheiat afaceri pe mesele sale somptuoase; diplomații, spionii și revoluționarii de la bordul trenului s-au mutat în secret la momentele lor din istorie.” (E.H.Cookridge, “Orient Express, the Life and Times of the World’s Most Famous Train”).
Nostalgie-Istanbul-Orient-Express își va începe voiajul în 2025, cu 17 vagoane originale readuse la viață, după ce au fost descoperite părăsite pe un șantier feroviar din Polonia. Primul vagon refăcut complet va putea fi văzut în decembrie, restul urmând a fi gata în 2024.
Detalii despre viitorul Orient-Express, aici: https://www.timeout.com/news/a-new-orient-express-train-is-launching-heres-a-sneak-peek-101822
Surse foto:
https://www.weltmuseumwien.at/
https://www.wikipedia.org
https://www.digi24.ro
0 thoughts on “ORIENT-EXPRESS A PORNIT DE LA O DEZILUZIE ÎN DRAGOSTE”