AVIONUL ROMBAC 1-11 – VISUL LUI CEAUȘESCU

Ceaușescu a avut ambiția de a dezvolta industria constructoare de avioane a României. Așa a luat naștere proiectul ROMBAC 1-11, iar Republica Socialistă România a devenit membră a exclusivistului club al statelor constructoare de avioane cu reacție.

Industria românească nu avea nici puterea financiară, nici experiența necesară pentru a susține singură un asemenea vis. Așa că Ceaușescu a aplicat aceeași strategie ca și în cazul automobilelor Oltcit: a cumpărat o licență (sistemul funcționa deja în producția de elicoptere). Ca și în cazul Oltcitului, statul român a purtat discuții cu mai multe companii. Prima a fost Fokker, în 1972. Acordul încheiat menționa înființarea unei firme mixte româno-vest germane, care să producă aparatul VFW-614, finanțat de guvernul de la Bonn. Până una-alta, planul a căzut, întrucât modelul nu a prezentat interes pe piață.

NEGOCIERI

Au urmat discuțiile cu British Aircraft Corporation pentru cumpărarea licenței modelului BAC 1-11, apoi cu Boeing pentru modelul 727 și cu McDonnel Douglas pentru DC-9. A fost preferat modelul BAC 1-11 deoarece aeronave de acest tip existau deja în dotarea TAROM-ului, în România se fabricau deja elemente de structură pentru aceste aeronave, iar băncile britanice au oferit condiții avantajoase de creditare.

Britanicii nu au acționat chiar dezinteresat. Ne-au vândut licența unui model care nu mai avea căutare pe piața internațională și evitau închiderea fabricii lor, ceea ce ar fi dus la concedieri masive. Angajații britanici au fost relocați în România, cu rol de consilieri, supraveghetori de producție și traineri pentru inginerii români. Un alt motiv era și intrarea pe piața țărilor comuniste. Ceaușescu spera să câștige piața chinezească.

Contractul a fost fin impulsionat de George Pop, considerat agent al serviciilor britanice de către Securitate. Românul Pop era consilier pentru relația cu zona comunistă. Uneori spunea însă că este agent MI6. Cert este că a fost prezent la negocieri, din anii 60 până la căderea regimului comunist.

„George Pop era de undeva de pe lângă Cluj; ulterior, am aflat că neamul i se trăgea din Moldova. Când era adolescent a plecat din țară, traversând Dunărea înot. A ajuns în Canada, unde a făcut facultatea, după care s-a stabilit în Anglia, unde a ajuns consilier la British Aircraft Corporation. Când românii au cumpărat primele avioane BAC 1-11 (pentru TAROM), el a fost translator în discuțiile dintre români și englezi. După ce a început relația cu sârbii și cu motoarele Rolls-Royce Viper, el a fost din ce în ce mai mult timp implicat… Când s-a ajuns la povestea cu licențele BAC, Pop a acționat foarte îndeaproape. Își făcuse relații bune cu Bodnăraș, cu Ilie Ceaușescu… și cu unii mai mărunți… ca mine. Prin intermediul lui Bodnăraș, Pop a mijlocit, intrarea Chinei la Rolls-Royce, care a primit licența motorului Spey 202, primul motor cu reacție cu dublu flux. Acest motor ne interesa și pe noi, pentru avionul supersonic, dar noi nu l-am primit...” (interviu cu ing. Teodor Zanfirescu, fost director general în Ministerul Industriilor Construcției de Mașini – historia.ro)

DETALII CONTRACT ROMBAC 1-11

Contractul cu British Aerospace a fost semnat pe 15 iunie 1978, în prezența cuplului prezidențial. A intrat în vigoare pe 7 decembrie 1979 și prevedea ca producția României până în 1995 să cuprindă 82 aeronave ROMBAC 1-11: 40 pentru uz intern (seria 500). Restul urmau să meargă la export: 27 din seria 475 (17 pentru curse de pasageri și 10 pentru cargo) și 15 tot din seria 500.

Producția urma să fie realizată la Întreprinderea de Avioane București (pe platforma Băneasa), la Turbomecanica (în Militari) și la Întreprinderea de Cercetare și Producție Aparate și Echipamente de Bord (înființată în 1980, pe platforma industrială Pipera).

În primul cincinal erau planificate 15 aeronave, în 1986-1990 – 32 aeronave, iar în al treilea cincinal, 1991-1995, 35 aeronave. În 1982 ar fi trebuit produse două aeronave, în următorul – trei, în 1984-1985 câte cinci, în 1986-1988 câte șase, apoi câte șapte avioane pe an. Fuseseră agreate două versiuni, cu 119 și, respectiv 89 locuri. A fost produsă doar versiunea 1-11-560, cu 119 locuri și echipaj format din pilot și copilot.

Basmele nu sunt o fotografie fidelă a realității însă. Așa că producția nu a zbârnâit cum sperase Ceaușescu. Au apărut întârzieri în investițiile necesare celor trei platforme de fabricație, lipsea personalul calificat, britanicii nu au livrat piese la timp, iar românii nu și-au achitat datoriile la timp. În plus, clienții interesați lipseau, căci acest model era interzis pe aeroporturile vestice din cauza poluării fonice exagerate.

CELE NOUA EXEMPLARE ROMBAC 1-11

Prima aeronavă BAC 1-11 a fost fabricată pe platforma industrială Băneasa în perioada 1980-1982. A fost scoasă la probe pe 27 august, cu o întârziere de 15 luni față de data prevăzută în contract. Zborul oficial de prezentare a avut loc pe 20 septembrie, de pe aeroportul Băneasa, iar primul zbor cu pasageri a avut loc pe ruta București – Timișoara pe 28 ianuarie 1983. Prima cursă externă a fost pe ruta București – Londra, pe 23 martie 1983.

Aeronava cu numărul 1 a fost înmatriculată YR – BRA (YR este indicativul de înmatriculare a avioanelor românești, B – de la BAC, R – de la România, A – marcând primul avion din serie).

A doua aeronavă, YR-BRB a efectuat primul zbor pe 28 aprilie 1983.

Primul zbor al lui YR-BRC (al treilea avion) a fost pe 26 aprilie 1984. După 2010 a fost casat.

YR-BRD a zburat prima oară pe 2 aprilie 1985

A urmat YR-BRE, care a avut primul zbor pe 27 martie 1986.

YR-BRF a zburat pentru întâia oară pe 30 septembrie 1986.

YR-BRG și-a luat zborul pentru prima dată pe 21 martie 1988.

Apoi, YR-BRH a zburat pe 1 decembrie 1988. Într-un final a fost casat.

YR-BRI a fost ultimul avion BAC 1-11 construit în România. A efectuat primul zbor în aprilie 1989.

YR-BRJ ar fi trebuit să fie a zecea aeronavă. A fost construit doar fuselajul, care a fost ulterior părăsit pe un câmp de lângă Chitila. Apoi a fost casat.

ROMBAC 1-11 – PATRIMONIU NAȚIONAL

Două avioane, YR-BRE și YR-BRI, au fost clasate în patrimoniul cultural național mobil, categoria TEZAUR, prin Ordinul Ministrului Culturii nr 2609/ 11.02.2021.

Toate aeronavele ROMBAC 1-11 au fost operate de TAROM și Romavia. Ulterior au fost închiriate și de: Aerotrans Airlines (Cipru), Air Memphis (Egipt), Ryanair (Irlanda), Dan-Air și London European Airways (Anglia), Aero Asia International (Pakistan), Istanbul Airlines (Turcia) și Adria Airways și JAT Airways (Iugoslavia).