ION IRIMESCU

Se împlinesc 118 ani de la nașterea celui mai mare sculptor român după Brâncuși, Ion Irimescu. Artistul a murit la 102 ani, în 2005.

Temele predilecte au fost maternitatea și muzica, folosind linia ondulată din Art Nouveau și spiritul creator Art Deco. Lucrările sale sunt îngrijite de Muzeul de Artă Ion Irimescu din Fălticeni. (https://ionirimescu.wordpress.com/opera-maestrului-ion…/).

Statuia lui Sadoveanu (din Grădina Liniștii din Fălticeni) a fost turnată din bronzul obținut prin topirea statuii lui Stalin, demolată din Piața Aviatorilor din București în 1962. În timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu Ceaușescu în 1975, sculptorul i-a spus acestuia că și-ar dori să realizeze statuia în mărime naturală a lui Sadoveanu, dar nu avea cantitea necesară de bronz. A doua zi, Ceaușescu i-a trimis statuia lui Stalin la atelierul său din București.

http://www.ziaristionline.ro/…/inedit-cum-l-a-topit…/

Născut în 1903 la Preuțești, Suceava, Irimescu a absolvit Școala Națională de Arte Frumoase de la București, unde i-a avut ca profesori de sculptură pe Dimitrie Paciurea și Oscar Han (1924 – 1928) și a fost bursier la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses de la Paris (1932 – 1934). De asemenea, a frecventat timp de șase luni Academie de la Grande Chaumiere. Din 1940, timp de 10 ani, a fost profesor la Institutul de Artă din Iași, iar din 1944, rector al Institutului; următorii 16 ani a predat la Cluj, apoi a fost profesor de sculptură la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din București. Irimescu a fost membru al Asociației “Tinerimea Artistică” și membru onorific al Academiei Române, dar și membru al grupării Moldova (alături de pictorii ieșeni Petre Hârtopeanu, Călin Alupi și Nicolae Popa). În timpul studenției, Irimescu a pictat biserica cu hramul Sf Mihail și Gavril din Oprișeni – Fălticeni.

Debutul său a avut loc după absolvirea facultății, în 1920, la Expoziția de Pictură și Sculptură din București, unde a participat cu lucrarea “Eden”. În 1932 a obținut Mențiunea de onoare a Societății Artiștilor Francezi, pentru lucrarea “Autoportret” expusă la Salonul de Primăvară de la Paris.

Activitatea expozițională a continuat cu Salonul oficial al Moldovei din Iași, Expoziția de Artă Românească din cadrul Bienalei de la Veneția, expoziția de sculptură contemporană de la Muzeul Rodin din Paris, expoziții în Elveția, Finlanda, Ungaria, Germania, Rusia, Polonia, Franța, Suedia, Anglia, Italia, Turcia, Israel, Egipt.

Din 1978, timp de 12 ani, a fost președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România. Muzeul Ion Irimescu din Fălticeni reprezintă cea mai mare colecție permanentă de autor din România. Muzeul conține 314 sculpturi și peste 1000 lucrări de grafică și desen, biblioteca personală a artistului, albume de artă, cărți rare, tratate de artă, la care se adaugă locuința personală a maestrului și o valoroasă pinacotecă. Deschis în februarie 1975, muzeul adăpostește mai mult de jumătate din operele artistului. Lucrările din bronz, marmură, lemn, ghips, ceramică tratează teme istorice, filozofice, mitologice, religioase etc. Clădirea are o istorie bogată, ce pornește în 1846, când vornicul Alecu Forăscu Botez și-a construit o clădire cu parter și șase camere. După o jumătate de secol, casa a fost mărită considerabil și a devenit Palatul Administrativ al Județului Suceava în 1909. Până în 1974, acolo și-au avut sediul pe rând Prefectura Județului Baia, Consiliul Popular Raional Fălticeni, Casa Pionierilor, Radioficării și Casa de Cultură.

Advertisement

CAZANUL VRĂJITOARELOR DIN BALCANI PE VREMEA CÂND “FIDELITATEA ERA DOAR O CHESTIUNE DE GEOGRAFIE”

Primul hotel de 5 stele din România, Athenee Palace, a fost deschis pe 14 mai 1914. Și-a închis porțile pentru prima oară în cei 106 ani de existență, în 2020, din cauza pandemiei, după ce a trecut prin două războaie mondiale, bombardamente, două cutremure, 39 ani de comunism, o revoluție și a fost gazdă pentru turiști, agenți secreți, aristocrați, ambasadori și jurnaliști celebri.

Hotel Athenee Palace, Bucharest, circa 1950
Hotel Athenee Palace, Bucharest, circa 1950

A fost prima construcție cu mai multe etaje, cu schelet de beton armat, din Capitală. La inaugurare, hotelul oferea 149 camere, 10 apartamente și o fațadă în stil clasic, bogat decorată cu stucaturi. Clădirea a fost modernizată în 1937, beneficiind de planurile arhitectului Duiliu Marcu (cel care se ocupase și de Palatul Elisabeta și Palatul Victoria): fațadele au primit arcade adâncite, au fost instalate cele mai moderne instalații, iar spațiile ample (holul principal, holul de onoare, saloanele) au fost îmbogățite cu piloni de marmură și aur, candelabre și canapele adânci. O parte a clădirii a ars în urma bombardamentelor din 1944, însă hotelul a fost refăcut în 1948, sub îndrumarea aceluiași arhitect. În anii ’70 a fost adăugată o aripă nouă de-a lungul Căii Victoriei, unde a fost amenajată o grădină cochetă. În urma cutremurului din 1977, structura de rezistență nu a fost afectată, însă existau crăpături ale fațadei. A fost ‘modernizat’ în 1983, pe gustul lui Ceaușescu. A avut de suferit în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, fiind renovat în 1993.

După preluarea de către lanțul hotelier Hilton Worldwide, a urmat o perioadă de trei ani în care fost renovat și extins cu săli de conferințe și un centru de afaceri, apoi a fost redeschis ca Athenee Palace Hilton, în 1997. În 2021, hotelul a fost din nou renovat, fiind preluat de grupul Ana Hotels. În prezent, operează sub brandul InterContinental Athenee Palace Bucharest și beneficiază de 272 camere (dintre care 38 duble, 45 apartamente și 20 apartamente de lux) și 15 săli pentru evenimente și conferințe.

Hotelul a avut parte de celebritate atât în perioada interbelică, cât și în anii cenușii ai regimului comunist. Păstorel Teodoreanu a fost clientul barului de la intrare, ca și Nichita Stănescu sau Eugen Jebeleanu, Geo Bogza (care locuia vis-a-vis), Octavian Goga sau Camil Petrescu. Hotelul a fost gazdă pentru fotbaliști internaționali (Marco Van Basten, Edwin Van der Saar, Messi), muzicieni (Joe Cocker, formația Rolling Stones, Lady Gaga, Tom Jones), actori (Nicholas Cage, Brigitte Bardot), Paolo Coelho sau chiar președintele Nixon care a fost încântat de sarmalelele românești, în 1968.

“Pe timpul lui Ceaușescu era interzisă servirea băuturilor alcoolice înainte de zece dimineața. Abia după ce apărea mira la televizor puteai să bei o bere. Miercurea era zi de pește. Doar dacă aveai pile primeai un șnițel acoperit cu cartofi prăjiți, să nu se vadă ce ai în farfurie! Mai erau obligatorii și garniturile de fulgi de creveți vietnamezi și legume fierte… Iar la 21.30 se stingea lumina, să gonești clienții. Recordul s-a bătut în ’85, când programul barului de noapte începea la opt seara și se încheia la zece! Oricum, clienții erau, în principal, studenți greci și arabi, că intrarea era pe valută, cinci dolari, deși consumația era în lei!”.(https://www.atheneepalace-hotel.ro). Evident că și copiii președintelui Ceaușescu frecventau barurile și restaurantele hotelului.

Astăzi, Chef Marco, din luxosul restaurant „Roberto’s, a reintrodus în meniu un celebru „main course” interbelic: „Magret de canard cu andive și piure de cireșe”, servit pe timpuri în faimoasa „La Brasserie”, de pe colțul clădirii cu Calea Victoriei. La fel, clienții simandicoși pot experimenta sofisticatul cocktail „Amalfi”, preferatul contesei Waldeck, autoarea cărții „Athenee Palace”, ce descrie atmosfera pitorească din hotel a anilor ’40.

“Până la începerea primului război mondial, restaurantul a fost condus de baronul de Marsey, șef bucătar a fost Dubois, iar maitre d’hotel Chambasse. El servea la masă fiecare client cu plat-de-jour, aflat pe un cărucior argintat… Plat-de-jour diferea de la o zi la alta… Bucătăria era exclusiv franceză. La parter se afla o băcănie cu delicatese, un restaurant și un bar. Tot aici funcăiona și vestitul salon de frizerie al lui “Ionică”. Barmanul de la Athenee Palace și coafezele de la Ionică erau persoanele cele mai informate din București. Ionică era frizerul personal al lui Carol al II-lea.” (“De la Hanul Șerban Vodă la Hotel Intercontinental”, Ion Paraschiv & Trandafir Iliescu).

Pretențios și stilat, Athenee Palace a fost faimos în Europa celor două războaie mondiale. A găzduit agenți secreți, ofițeri, redacții internaționale, cartierul general al generalului Von Mackensen, pe John Reed, cel mai vestit corespondent de război american. Corespondenta revistei “Newsweek”, contesa Rosa Waldeck (1898 – 1982) a sosit în România în vara anului 1940 – pe 14 iunie, ziua când Germania a invadat Franța – și a fost cazată la Athenee Palace până la finalul lui ianuarie 1941. Contesa este autoarea volumului “Athenee Palace”, o fină analiză a României și a Europei acelor ani, cea mai completă analiză, în opinia multora. Cartea a fost publicata si in limba romana, la editura Humanitas.

Salonul “Diplomat” se află pe lista monumentelor istorice, fiind totodată și un etalon al acusticii. Din centrul spațiului, vorbitorul își poate auzi propriul ecou datorită splendidei cupole, iar auditoriul ascultă discursul fără să fie necesar un microfon.

https://www.casaschiller.ro/prezentarea-romanului-athenee-palace-al-jurnalistei-rosa-goldschmidt-waldeck/

https://bucurestiivechisinoi.ro/2010/12/hotel-athene-palace-hilton/?fbclid=IwAR1P9wJEYmV3ANx6vKJ8uvhtKryjQkgKtQazE1BZbgASqx_WFNPnpWGlJ7Y

https://www.stelian-tanase.ro/bucuresti-strict-secret-athenee-palace/?fbclid=IwAR3cwRq5qlXwDiUJ3uO7C0JqAEFxI6mP6oT6LM3bp9zFFSEXvGpbif_5Pvo

sursa foto: https://www.atheneepalace-hotel.ro