Într-o perioadă în care cenzura și controlul asupra informației erau monedă curentă, televizorul devenise un teatru neobișnuit pentru o luptă secretă, dar aprigă: lupta din sufletele și mințile oamenilor, purtată nu în cadrul partidelor politice, ci în fața micilor ecrane (în general alb-negru). Românii își găseau refugiu în serialele TV străine. Dallas, Daktari, Linia Maritimă Onedin etc care deveniseră biletul de acces în lumea occidentală, un loc unde luxul, aventura și dramatismul depășeau cu mult realitatea gri și uniformizată a comunismului.
Să pătrundem în lumea fascinantă a serialelor TV din România comunistă, descoperind cum aceste producții străine au reușit să spargă zidurile ideologice ale epocii, lăsând o amprentă profundă în memoria colectivă, de la conspirațiile familiale din Texas până la aventuri medicale în Africa.
LINIA MARITIMĂ ONEDIN
Duminica la ora 6 după amiaza începea “Linia Maritimă Onedin”, chiar înainte de Telejurnal. “The Onedin Line” era un serial de televiziune, o dramă producție BBC, creat de Cyril Abraham. Acțiunea era plasată în Liverpool, între 1860 și 1886 și dezvăluia ascensiunea unei companii de transport maritime fictive, Onedin Line, numită după proprietarul său, căpitanul James Onedin, în jurul căreia se desfășura viața familiei sale. Serialul ilustra și unele dintre schimbările la nivelul afacerilor și transportului maritim: de la nave din lemn la nave din oțel și de la nave cu vele la nave cu aburi, dezvăluind rolul pe care l-au jucat navele în politica internațională, revolte și comerț cu sclavi.
Creatorul celor opt serii, însumând 91 episoade, Cyril Abraham, se gândise inițial la Onedin Line ca la o companie modernă de transport maritim, cu lupte în sala de consiliu și aventuri pe mare. Studiind tema, a descoperit că cele mai multe companii similare își avuseseră originile în secolul al XIX-lea, inițiate de un om de afaceri perspicace și prevăzător. Abraham declara mai târziu că personajul său, James Onedin, era mai degrabă un amalgam de personalitati, inspirate din viața reală: proprietarul unei linii maritime din epoca victoriană, James Baines, Sir Samuel Cunard, membri ai familiei Allan Line.
În iulie 1973, a povestit în cadrul unui articol din revista “Woman” cum a fost ales acest nume de familie neobișnuit: Onedin. Își dorise ceva unic, decisese deja că protagonistul masculin se va numi James dar, atunci când BBC l-a anunțat că este de acord cu proiectul său, el încă nu găsise numele perfect. Atunci a recurs la inspirație. Dăduse cândva peste numele Ondine, o creatură marină mitologică. James Onedin a apărut prin transpunerea unui „e”, ca simbol al unui diavol al mării.
Datorită popularității sale în Suedia, serialul “Linia Maritimă Onedin” a inspirat numele unei companii maritime reale din Stockholm, Ånedin-Linjen, fondată în 1973, care a operat croaziere în Marea Baltică.
ILUSTRAȚIA MUZICALĂ
Muzica din generic este un fragment din “Adagio-ul” lui Spartacus și Phrygia din baletul “Spartacus” de Aram Khachaturian. Restul ilustrației muzicale de fundal include fragmente din “Simfonia nr. 2 Londra” a lui Ralph Vaughan Williams, “Simfonia nr. 5” și “Fantasia” pe o temă de Thomas Tallis, “Pălăria în trei colțuri” a lui Manuel de Falla, “Simfonia nr. 2” a lui Gustav Mahler, “Simfonia nr. 1” de Dmitri Șostakovici și “Tapiola” de Jean Sibelius, poem simfonic pentru orchestră.
Muzica tradițională este din abundență pe tot parcursul seriei, inclusiv cântece precum „The Maid of Amsterdam”, „Ruben Ranzo”, „South Australia”, „Maggie May”, „The Sailor’s Hornpipe”. ”, „Botany Bay”, „Bea pentru mine numai cu ochii tăi”, „Acum o sută de ani”, „Blow the Man Down” și „On Ilkla Moor Baht ‘at”.
PERSONAJE
Câteva dintre personajele serialului erau:
James Onedin (interpetat de Peter Gilmore), fiul cel mic al lui Samuel Onedin, un vânzător de nave care și-a lăsat ca mostenire magazinul și banii fiului său mai mare, Robert, iar sfaturile lui James, căpitan, fără bani, dar cu aspirații înalte. Singura șansă de a deveni armator este căsătoria cu Anne Webster, mai mare ca el, fiica lui Joshua Webster (James Hayter), proprietarul goeletei Charlotte Rhodes. Relația debutase ca o simplă tranzacție comercială sau ca o soluție pragmatică, dar s-a dezvoltat treptat într-o relație caldă. Abia la decesul lui Anne, în timpul nașterii, 11 ani mai târziu, James a ajuns să o iubească, portretul ei rămânând mulți ani în casa lui, chiar și în timpul următoarelor mariaje. James era un om carismatic, dar flexibil din punct de vedere moral, interesat în permanență de modalități de a obține profit.
Anne Onedin (născută Webster, interpretată de Anne Stallybrass), era fiica unică a căpitanului Joshua Webster. Avea 30 ani când a avut ocazia să se căsătorească cu James Onedin. A devenit însoțitoarea sa în majoritatea călătoriilor sale. Anne a fost conștiința lui James, s-au despărțit un timp și, pentru a-i împlini dorința cea mai mare, a rămas însărcinată, în ciuda avertismentelor medicului. La un an după un avort, i-a dăruit o fiică, însă și-a pierdut viața la naștere.
Lady Elizabeth Fogarty (născută Onedin, interpretată de Jessica Benton) era sora lui James și lucra în magazinul tatălui lor. Deși logodită cu navigatorul Daniel Fogarty (interpretat de Michael Billington), visa la o situație mai bună, fiind atrasă de bogatul Albert Frazer (interpretat de Philip Bond), dezvoltator de tehnologie a navelor cu aburi și moștenitor al șantierelor navale Frazer, legătură pe care James a transformat-o curând în propriul său avantaj. A rămas însărcinată cu Daniel Fogarty, însă a fugit cu Albert, dând naștere unui fiu, William Frazer.
Robert Onedin era fratele mai mare al lui James, fusese ales ca membru în Parlament, dar a murit brusc, înecându-se cu un os, la o cină de familie.
Peter Gilmore, actorul care l-a interpretat pe James Onedin (25 August 1931 – 3 February 2013) s-a născut în Germania și a avut multe roluri în filme britanice.
DE LA FILM LA CĂRȚI
Există șase romane bazate pe acțiunea serialului “Linia Maritimă Onedin”, primele cinci aparținându-i chiar lui Cyril Abraham, creatorul serialului: “The Shipmaster”, “The Iron Ships”, “The High Seas”, “The Trade Winds” și “The White Ship”. Transpunerile în volume nu au urmat perfect linia episoadelor de televiziune, întrucât autorul a introdus materiale suplimentare și a schimbat o serie de detalii. A șasea carte, “The Turning Tide”, a fost scrisă de Bruce Steward. Cyril Abraham plănuise o serie completă de romane despre “Linia Maritimă Onedin”, o saga până în anii ‘70, însă a murit în 1979, după ce terminase al cincilea roman.
Surse foto:
3 thoughts on “EXPLORÂND UNIVERSUL SERIALELOR TV ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – “LINIA MARITIMĂ ONEDIN””