DESPRE IGIENĂ

“Omenirea se răscumpără prin igienă de bole și de morte prematură”

IGIÉNĂ = s.f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele de păstrare a sănătății și de prevenire a bolilor. ♦ Ansamblu de reguli și de măsuri menite să apere sănătatea. (sursa: Dexonline)

Tendința omenirii este de a se perfecționa în tote direcțiunile și în prima linie, fie conscient sau inconscient, în aceea a vieței și sănătății sale, cari ambele sunt punctele cardinale ale igienei. Și cum igiena merge mână în mână cu cultura și avuția, ast-fel și poporul nostru și-o va însuși treptat cu acestea, cari, sper, că nu vor mai rămâne mult timp înstrăinate de poporul românesc” (“Igiena Țeranului Român – Locuința, încălțămintea și îmbrăcămintea. Alimentațiunea în diferite regiuni ale țării și în diferite timpuri ale anului”, dr Gheorghe Crăiniceanu)

Volumul doctorului Crăiniceanu a fost publicat în 1895, a fost premiat și tipărit de Academia Româna și urmărește aspectele vitale legate de igienă în România acelor ani. Se pare că igiena ca obiect de studiu a fost introdusă în învățământul primar prin Legea Instrucțiunii Publice, în 1864, în timp ce legea din 1850 a principelui Gr Ghica, din Moldova, doar promitea un manual care să se ocupe de “tote cunoștințele folositore bunei stări a locuitorilor”.

Iată cum aprecia autorul situația din fiecare județ al țării, în zonele rurale, bazându-se pe date din Monitorul Oficial din ultimul deceniu (1885 – 1895):

Jud Argeș: “Salubritatea satelor și a locuințelor în genere lasă forte mult de dorit”.

Jud Bacău: “Locuințele țeranilor în genere nu presintă aspect satisfăcetor, căci mai în tote comunele sunt reu construite, fără nici un sistem, insalubre, reu întreținute, curțile necurate. Consiliul de igienă a luat decisiunea de a da în judecată pe locuitorii cari nu aplică regulamentul de salubritate, curățenie etc. (…) Locuința țeranului e în aceeași stare rea ca mai înainte, avend în mare parte o singură cameră și o tindă, fiind puțin luminosă, neaerisită și cuprindend iarna mulți membri ai familiei.”

Jud Botoșani: “Un număr mare de case nu sunt decât o celulă, și dacă alături de acesta există încă o cameră mai spațiosă, acesta nu este locuită iarna, fiind neîncăldită. Numai pe ici pe colo se pote observa câte un mic progres în privința locuințelor, căci țeranii mai cu dare de mână, și mai ales foștii militari, obicinuiți cu o vieță mai confortabilă decît a consătenilor lor, își clădesc case mai spațiose cu ferestre mai mari, și grijesc mai mult de curățenie.”

Jud Brăila: “Locuințele sătenilor, mai cu semă în comunele noue, sunt în bune condițiuni igienice, fiind bine expuse, încăpetore și ținute cu îngrijire; (…) cea mai mare parte însă sunt neigienice, vechi, reu construite.”

Jud Buzeu: “Locuințele, nici a cincea parte din județ, nu întrunesc condițiunile igienice; căminurile țerănesci, fiind nisce celule infecte, chiar la cei avuți acestea lasă forte mult de dorit, de ore-ce și ei se mărginesc a dormi mai mulți insi într-o singură celulă neventilată, și primenindu-se hainele forte rar, îi mai consumă și parasitele.”

Jud Constanța: “Satele din Dobrogea mai de curând înființate pot servi de model, așa d. e. cele făcute de la 1879 încoce de Românii ardeleni. Satul românesc se cunosce de departe și se pote deosebi de cel tătăresc, căci tote satele creștine au o mulțime de arbori (…) Unele sate sunt fără nici o rânduială, cu locuințe în starea cea mai primitivă, lipsite de plantațiuni și de păduri. (…) Tătarul clădesce șubred, locuințe mizerabile, mici în raport cu numerul locuitorilor, ferestra nu se deschide, e de tot mică și lipită cu hârtie ori țiplă, rar cu geam. (…) Românii, Turcii, Nemții și Găgăutii au în general case bunișore.”

Jud Covurluiu: “Comunele sunt dese, în general bine situate și poporate; (…) s-au înființat însș sate noue de însurăței, fără a se ține în semă cele mai elementare noțiuni de igienă. Casele … iarna sunt strâmte pentru o familie mai numerosă sau și câte un animal. Odăile sunt fără lumină și aer suficient. (…) Unele sate au nisce case ce se aseamănă mai mult cu nisce coșare destinate pentru o rasă nomadă.”

*Județul Covurlui era un județ de frontieră. Se învecina cu Basarabia (ce făcea parte atunci din Imperiul Rus, până în 1878 se învecina cu județele Cahul și Bolgrad) și cu județele românești Tutova, Tecuci, Râmnicu Sărat, Brăila și până în 1878 cu Imperiul Otoman, iar după aceea cu județul Tulcea. Denumirea județului venea de la râul Covurlui ce îl străbatea pe mijloc pe o întindere de 40 km de la Hulești la Foltești. (Wikipedia)

Jud Dâmbovița: “Țeranul trăesce cu totă familia sa, cu primii noștri părinți, într-o singură cameră, mică, pardosită cu pământ, fără ferestre, căci pe acele ochiuri astupate cu țiplă sau hârtie, ce le are, sorele nu pătrunde, aerul nu se primenesce. (…) Aci locuesc 5-10 membri ai familiei și încă vre-un vițel, purcel, miel, mânzuleț etc.”

Jud Dolj: “Starea igienică s-a ameliorat mai mult în partea câmpului, aci construesc case mai sistematice, … dar n-au cunoscințele necesare pentru a-și clădi mai practic și mai igienic casele. (…) În năuntru sunt ast-fel împărțite, că camerele sunt strâmte și cu tavanuri scunde, ferestrele sunt fixe, împedecă de a intra lumină destulă, iar frumusețea de afară nu e urmată de curățenie înăuntru. (…) În partea pădurosă … construcțiunea este greșită, casele fiind prea mici, fără lumină de ajuns și reu învelite și lipite, încheeturile lemnăriei ast-fel că șueră vântul prin ele, și le putem numi mai bine colibe decât case. (…) Ceea ce trebue să dispară din acest județ sunt bordeele infectate”

Jud Dorohoi: “Starea de igienă și salubritatea publică a comunelor lasă mult de dorit, mai mult din cauza lipsei de mijloce. (…) Locuințele n-au decât o cameră și sunt jose, în mare parte insalubre, umede, fără de aer și lumină.”

Jud Fălciu: “Pe când unii construesc tot ca mai înainte, altora li s’a desvoltat gustul pentru o casă mai bună, mai igienică.”

* În perioada interbelică, județul se afla în partea estică a României Mari, în zona central-estică a regiunii Moldova. Județul cuprindea partea estică din actualul județ Vaslui și extremitatea sud-estică a actualului județ Iași. În acea perioadă, județului i s-a alipit și zona comunei Pogănești și a câtorva sate învecinate, de pe malul stâng al Prutului. Se învecina la vest cu județul Vaslui, la nord cu județul Iași, la est cu județele Lăpușna și Cahul, iar la sud și sud-vest cu județul Tutova. (Wikipedia)

Jud Gorj: “Casele … tot se mai fac în rele condițiuni igienice. (…) Ferestrele sunt și mici și nu se deschid. Casele nu dispun decât de 2 camere, insuficiente. Curățenia în case și prin ogrădi lasă de dorit.“

Jud Ialomița: “…de la o vreme, casele au început a fi construite în condițiuni mai igienice… (…) Sunt săteni care s-au ruinat numai să-și facă o casă de care să nu aibă altul în sat. Alături cu acestea la omeni săraci nu întrunesc condițiunile igienice: locuințele în bordee sunt aproape dispărute sau sunt într-un mod provisoriu. (…) Casele sunt în mai bune condițiuni igienice decât în multe județe. Curățenia lasă forte mult de dorit.”

Jud Iași: “Locuințele în general constau din o singură odae, în care locuiesce o familie întregă. (…) Ferestrele caselor sunt mici, lipite în mare parte cu hârtie sau beșică: în casă usucă încălțăminte și haine, gura sobei nu ventileză (…). În mare parte casele sunt insalubre, necurate, curți neîmprejmuite; dar ici și colo se pote observa un mic progres în privința construirii caselor.”

Jud Ilfov: “Locuințele sunt strâmte, aglomerate, umede, mai tote nepardosite … Mai toți locuitorii au 2 camere… O cameră, de regulă cea mai mare, nu o locuesc, ci o țin gătită de rezervă … și ei dorm în cea mai strâmtă și reu îngrijită. În o cameră cu o capacitate de pentru 2 persone locuesc adesea 6 și încă și animale domestice. (…) Luminarea artificială (lumini, feștile de seu) este defectuosă, mai cu seamă la Țigani. (…) Latrine mai nu există la țeră.”

Jud Mehedinți: “Locuințele, cu puține excepțiuni, sunt departe de a întruni condițiunile igienice, de ore ce sunt mici, necurate, întunecose și fără ventilațiune, cu o singură ferestră mică, adesea lipită cu hârtie.”

Jud Muscel: “Locuințele nu se compun decât din cel mult 2 camere mici, din care una servesce și de bucătărie; aci locuesc 6-8 și 10 suflete, iar iarna încă și viței, oi, porci, etc.; n-au decât un pat fără saltea. (…) Locuințele muntenilor sunt mai igienice decât ale podgorenilor pentru că au camere mai multe și mai spațiose.”

* Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în nord-vestul regiunii Muntenia. Județul cuprindea partea estică din actualul județ Argeș și comunele Malu cu Flori, Văleni-Dâmbovița și Pucheni aflate în prezent în județul Dâmbovița. Se învecina la vest cu județul Argeș, la nord cu județele Făgăraș și Brașov, iar la est cu județul Dâmbovița. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. (Wikipedia)

Jud Nemțu: “La câmp casele lasă mult de dorit în privința igienei, căci sunt mici, jose, (…) ferestrele sunt așa mici încât abia încape prin ele un cap de om, în majoritate sunt lipite cu hârtie în loc de sticlă, de aceea casele sunt întunecose, umede, cu aer stricat, înguste în raport cu numerul ori-cât de mare al locuitorilor și în plus și purcei, viței etc. și în fine frigurose, având pereții subțiri. (…) Cu o ușă așa de mică că trebue să te pleci spre a intra în casă; cele mai multe sunt necurate și cu gunoie înăuntru și pe dinafară. Latrine nu au. Casele ce se construesc din nou și de omeni mai cu dare de mână mai au în ele ceva sistematic, deși sunt și ele viciose.”

Jud Olt: “Spre me-dădi (miazăzi) locuesc mai mult în bordee, cari nu sunt decât nisce gropi în pământ. (…) În partea deluroasă, locuitorii sunt săraci, deci sufere și igiena; la sud traiul e mai bun, dar construcțiunea caselor e tot rea, ca în tot județul. Casa e mică, tavanul prea jos, ferestre mici, fixe, altele un fel de gaură în zid, adesea astupată cu hârtie sau cu o cârpă, în cât nu mai intră în casă aer și lumină.”

Jud Prahova: “Casele sunt mai bine construite decât în alt județ de câmp; cu tote acestea igiena lasă mult de dorit; mai cu seamă în comunele din partea câmpului, sunt casele reu construite, lipsite de aer și lumină suficientă.”

Jud Putna: “Locuințele lasă mult de dorit pe unele locuri și numai părțile de podgorie au case care intru cât-va corespund cerințelor igienice. Capacitea lor nu e în raport cu numerul ființelor ce adăpostesc, de ore-ce în 15-20 mc de aer locuesc 5-7 și chiar mai multe persone. (…) În mare parte a județului, și mai ales în plășile de munte, bordee nu găsim mai de loc.”

* Județul se afla în partea central-estică a României Mari, în sudul regiunii Moldova. Astăzi marea parte a teritoriului fostului județ face parte din județul Vrancea. Județul se învecina la nord cu județul Bacău, la est cu județul Tecuci, la sud cu județele Râmnicu Sărat și Buzău, iar la vest cu județul Trei Scaune. (Wikipedia)

Jud Rîmnicu-Sărat: “În general igiena satelor se află în starea cea mai primitivă, iar igiena locuințelor e și mai defectuosă, mai ales la câmp. (…) În case se vede lipsa de mobilier și de comfortul cel mai rudimentar; până și în casa țeranului bogat vedi necurățenie și stagnațiune în progresul agricol de care depinde și progresul în salubritatea publică.”

* Județul se afla în partea central-sud-estică a României Mari, în nord-estul regiunii Muntenia. Actualmente mare parte din teritoriul lui face parte din județul Buzău, cu excepția părții de nord, care face parte din județul Vrancea, și a părții de est, care intră în componența județului Brăila. Județul se învecina la nord cu județul Putna (parțial peste râul Milcov), la est cu județele Tecuci și Covurlui (cu ambele peste râul Siret), la sud-est cu județul Brăila (peste râul Buzău), iar la vest cu județul Buzău. (Wikipedia)

Jud Roman: “Camera de locuit este întunecosă din causa ferestrelor mici. (…) Poporațiunea ungară este cea mai negligentă în privința locuințelor și în privința curățeniei lor, deși majoritatea dintre ei sunt cu dare de mână și ar pute ușor să aibă locuințe mai salubre.”

* Județul se afla în partea central-nord-estică a României Mari, în centrul regiunii Moldova. Astăzi teritoriul fostului județ se împarte între județele Neamț, Bacău și Iași. Județul se învecina la nord cu județul Baia, la est cu județele Iași și Vaslui, la sud cu județul Bacău, iar la vest cu județul Neamț. (Wikipedia)

Jud Romanați: “Locuințele sătenilor în cea mai mare parte necurate, nesănătose și în majoritate bordee, adevărate subterane fără lumină și aer și umede, de unde adese-ori nasc scrofule, reumatisme și alte asemenea.”

* Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sud-estul regiunii Oltenia. Județul se învecina la vest cu județul Dolj, la nord cu județul Vâlcea, la est cu județele Olt și Teleorman, iar la sud cu Bulgaria. Cuprindea partea de sud-est a actualului județ Dolj, partea central-sudică a actualului județ Olt și o mică parte din sud-vestul județului Teleorman de astăzi (comuna Islaz). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. (Wikipedia)

Jud Suceava: “Sunt trei categorii de locuințe: case luxose, dar nu locuesc în ele, ci în o căruță mică (bordeiu) așezată într-un colț al curții; al doilea o singură casă cu două odăi, una mai mare și alta mai strâmtă în care și locuesc; în fine, case mici fără temelie, cu ușă mică de trebue să te pleci ca să intri în casă.”

Jud Tecuciu: “Locuințele în general se află în stare primitivă, puțin salubre; numai cele din nou clădite sunt ceva mai spațiose, nu însă ca să întrunescă condițiunile igienice.”

* Județul se afla în partea central-estică a României Mari, în sudul regiunii Moldova. Județul se învecina la est cu județele Tutova și Covurlui, la sud cu județul Râmnicu Sărat, iar la vest cu județele Putna și Bacău. Datorită formei sale ascuțite, latura nordică era alcătuită din punctul de întâlnire cu județele Bacău și Tutova. (Wikipedia)

Jud Teleorman: “Locuitorii din partea despre Dunăre locuesc în mare parte în bordee, compuse din 2 camere, ce servesc una de sală și alta de cameră de locuit. Nu îndeplinesc condițiunile igienice, nu au lumina trebuinciosă, spațiu, sobă, ci sunt umede în permanență, dând prilej spre a desvolta scrofule, reumatism, bole de pept etc. Aprope în aceleași condițiune se află și cea mai mare parte din casele locuitorilor dinspre Olt și Argeș, dar mai cu seamă, pe Valea Oltului.”

Jud Tulcea: “Locuințele sunt în cea mai mare parte o îngrămădire de construcțiuni defectuose, lipsite de aer și lumină, necurate.”

Jud Tutova: “Parte din locuințele țeranilor sunt mediocre, parte reu instalate și întreținute.”

* Județul se afla în partea central-estică a României Mari, în sud-estul regiunii Moldova. În prezent, teritoriul său face parte din județul Vaslui, cu excepția părții de sud, care este parte integrantă a județului Galați. Județul se învecina la nord cu județul Vaslui, la nord-est cu județul Fălciu, la est cu județul Cahul, la sud cu județul Covurlui, iar la sud-vest și vest cu județul Tecuci. (Wikipedia)

Jud Vasluiu: “Casele sătenilor sunt în genere neîncăpătore (…), umede, puțin luminate, neaerisite, neîngrijite, căci țin în ele și vite sau păseri.”

Jud Valcea: “Necurate sunt nu numai bordeele, ci și casele mai bune.”

Jud Vlașca: “Locuințele sunt reu construite, umede, lipsite de lumină. (…) Aerul casei în timpul iernii e stricat prin producțiile respirațiunii, materiilor combustibile etc.”

* Județul se afla în partea sudică a României Mari, în sudul regiunii Muntenia. Județul se învecina la vest cu județul Teleorman, la nord-vest cu județul Argeș, la nord cu județul Dâmbovița, la est cu județul Ilfov, iar la sud cu Bulgaria. Suprafața sa coincide în bună parte cu cea a actualului județ Giurgiu, dar există mici porțiuni ale sale cuprinse și în județul Teleorman și județul Dâmbovița de astăzi. (Wikipedia)

0 thoughts on “DESPRE IGIENĂ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Verified by MonsterInsights