BUNĂ DIMINEAȚA LA MOȘ AJUN

În Ajunul Crăciunului, creștinii pregătesc casele și ȋmpodobesc brazii. Este drept că ȋn ultima vreme, nerăbdarea și-a spus cuvȃntul și brazii ne ȋnveselesc căminele cu multe zile, uneori chiar săptămȃni ȋnaintea marii sărbători a Crăciunului. În unele familii se ţine post aspru, pȃnă la ivirea primei stele, cea care amintește de lumina observată de Magii de la Răsărit. 24 Decembrie ȋncheie postul Nașterii Domnului, ȋnceput la jumătatea lunii noiembrie.

Potrivit credinţelor populare, Moș Ajun este fratele geamăn al lui Moș Crăciun, un om sărac care nu a primit-o ȋn casa sa pe Maica Domnului, ci a ȋndrumat-o spre casa fratelui său, motivȃnd că acesta este mai bogat.

Primii care porneau cu colindatul ȋn dimineaţa de Ajun erau copiii și tinerii, care erau ȋntȃmpinaţi cu nuci, mere și covrigi. În Ardeal, colinda ȋncepea după amiaza pentru a putea fi acasă la lăsarea ȋntunericului și doar băieţii mergeau, fetele așteptȃnd acasă colindătorii. Colindele Ajunului transmit mesaje pozitive, de fapte bune și ȋndemnuri filantropice. La plecare se rostește o ‘Mulţămită la gazdă’:

Gazda frumos ne-o cinstit
Şi noi nu i-am mulţumit.
Hai cu toţii s-o cinstim
Şi gazdei să-i mulţumim.
Să trăiască sănătos,
Cu găzdăşiţa-mpreună
În pace şi-n voie bună.
Gazda, de-o avea copii,
Aibă numa` bucurii,
Iar la fetele frumoase
Vie-le peţitori.
Să umble cu dobândă,
Să-şi capete noră blândă
Şi frumoasă şi bogată
La feciori de ea să-i placă.
Averea vi se-nmulţească,
Holdele vi să sporească
Şi gazda „La mulţi ani să trăiască!

Din an în an

Din an în an sosesc mereu

La geam cu Moș Ajun
E ger cumplit și drumu-i greu

Da-i obicei străbun
Azi cu strămoșii cânt în cor,

Colindul sfânt și bun
Tot Moș era și-n vremea lor

Bătrânul Moș Crăciun
E sărbătoare și e joc

În casa ta acum
Dar sunt bordeie fără foc

Și mâine-i Moș Ajun
Acum te las, fii sănătos

Și vesel de Crăciun
Dar nu uita, când ești voios

Române, să fii bun!

Bună dimineața la Moș Ajun

Bună dimineața la Moș Ajun!
Ne dați, ori nu ne dați?
Am venit și noi o dată
La un an cu sănătate
Domnul sfânt să ne ajute


La covrigi și la nuci multe!

Variantă:

Bună dimineaţa la Moş Ajun!

Ne daţi sau nu ne daţi

Sau nu ne lăsaţi!

Daţi-ne un covrig, că ne moare porcu’ de frig!

Daţi-ne un colindreţ, că ne moare porcu-n coteţ!

Hăi, hăi!

Dă, mătuşo, colăcelu,
Să fete vaca, viţălu,
Şi oaia doi mieluşei,
Şi scroafa zăce purcei!

Am venit si noi o dată,
La un an cu sănătate,
Și la anu iar venim,

Sănătoși să vă găsim,
Ne daţi? Ne daţi?
Ori nu ne daţi,
Această seară e pentru noi, e pentru noi,
Cea mai frumoasă zi de sărbători,

Cea mai frumoasă zi de sărbători,
Și noi cu toţi venim acum, venim acum
Să vă urăm de Moș Ajun,

Să vă urăm de Moș Ajun.
La Anu și La Mulţi Ani!

DATINĂ DE MOȘ AJUN

De Moș Ajun în poartă bat

Copii voioși, la colindat.

Intră-n casa creștinului

Cu datina Crăciunului.

Vestesc la omul credincios,

Despre Nașterea lui Hristos,

Ca unic Împărat Ceresc.

La praznic mare, creștinesc.

Cu urări în gândul-tolbă,

N-au timp de prea multă vorbă.

Schimbă urări cu parale,

Pentru buzunare goale.

Strigă-n cor, cât pot de tare,

Făcând gălăgie mare;

Gazdelor să le colinde,

Umplând traista cu merinde.

Sunt plătiți pentru urare,

Cu un ban la fiecare,

Cu fructe, dulciuri și colaci,

Ce poartă obiceiuri dragi.

Colindei mai dau o rundă,

Toți vecinii să-i audă,

Ca să le pregătească bani

Și covrigi de ,,La mulți ani!”

Bună dimineața la Moș Ajun

Și mâine cu bine la Moș Crăciun!

La anul și la mulți ani!”

Mai multe informaţii, aici:

https://www.crestinortodox.ro/religie/buna-dimineata-mos-ajun-69737.html

https://www.mediafax.ro/social/obiceiuri-de-craciun-obiceiul-pitarailor-vechi-de-cateva-sute-de-ani-practicat-intr-o-comuna-din-mehedinti-galerie-foto-13738030

Advertisement

SIBIU – DINCOLO DE ALB ȘI NEGRU

Ellge a ajuns din întâmplare la Sibiu. Își dorea o vacanță inedită și a ales Europa de Est. A dat cu banul și s-a nimerit să fie România. Cineva i-a spus de Sibiu. După 30 ani în sistemul bancar din Franța, Louis Guermond s-a pensionat, apoi s-a căsătorit la Sibiu și de 16 ani trăiește aici, alături de soția sa și aparatul de fotografiat. I se spune Ellge pentru că numele său e cam greu de pronunțat.

Imortalizează orașul mai ales în alb-negru temându-se că prea multe culori dezorientează și ascund uneori detalii semnificative.

“Aveți un patrimoniu european excepțional, dar nu vi-l puneți în valoare. Nu vă cunoașteți istoria. Nu știți să vă puneți în lumină valorile.” Louis Guermond fotografiază cotloanele burgului, împrejurimile, satele din jur, obiceiurile, evenimentele. Dar face mai mult decât atât: a început să lucreze la o istorie a fotografiei românești, în limba franceză.

https://www.formula-as.ro/2020/06/07/louis-guermond-fotograf-francez-domiciliat-in-sibiu-pentru-mine-romania-este-un-spatiu-de-viata-pierdut-in-franta-de-mult/

https://www.tribuna.ro/stiri/special/louis-guermond-si-o-viata-in-spatele-aparatului-de-fotografiat-80675.html

Vă propunem un interviu cu Ellge, în limba română: https://www.youtube.com/watch?v=XisyM7Zip_8 

“Rare view of tandem in Sibiu” rămâne fotografia mea preferată. M-a teleportat rapid în “Adolescenții” Ioanei Postelnicu și recunosc că imaginația mea l-a dus pe Răducu în recunoaștere, pe străduța pavatș cu piatră cubică. Poate în căutarea lui Manole, poate pentru a-l găsi pe Cornel. Poate doar rătăcit în gândurile lui de Pipăruș Pătru. Tandemul nu prea își are locul în roman, pentru că ar situa relația Ștefanei cu Laurențiu în alt registru, însă acoperișul cu ochi, șerpuirea străzii, zidurile tainice mi s-au părut decupate din burgul acelor file.

Povestea profesoarei din România care a ajuns să predea engleză francezilor, direct de la catedra Universității din Versailles

ROMÂNIA – REGIUNI, RAIOANE, JUDEȚE

Începând cu anul 1950, Romȃnia a trecut prin cȃteva reorganizări administrativ-teritoriale.

În septembrie 1950 au fost desfiinţate cele 58 judete (424 plăși și 6276 comune rurale și urbane) și au fost ȋnlocuite cu structuri teritorial-administrative de sorginte rusească – 29 regiuni (compuse din 177 raioane, 148 orașe și 4052 comune): Arad (Ar), Argeș (Pts), Bacău (Bc) Baia Mare (B Mr), Bȃrlad (Bd), Bihor (Ord), Botoșani (Bt), Buzău (Bz), Cluj (Clj), Constanţa (Cta), Dolj (Cv), Galați (Gl), Gorj (Tg J), Hunedoara (Dv), Ialomița (Cl), Iași (Is), Mureș (Tg M), Prahova (Pl), Putna (Fs), Rodna (Btr), Satu Mare (St M), Severin (Lgș), Sibiu (Sb), Stalin (O S), Suceava (Sv), Teleorman (R Vd), Timișoara (Tms), Vȃlcea (Rm V) și Regiunea București (R B).

Doi ani mai tȃrziu, numărul regiunilor a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bȃrlad, București, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară. 4 regiuni purtau alte nume: Stalin era Brașov, Rodna – Bistriţa Năsăud, Putna – Vrancea, iar Bȃrlad – Vaslui.

În 1956 au mai dispărut două raioane: Arad și Bȃrlad.

În 1960, entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș Autonomă Maghiară.

Abia ȋn 1968, Romȃnia a revenit la ȋmpărţirea admnistrativ-teritorială ȋn 39 judeţe. Reȋnfiinţarea acestora nu a ȋnsemnat ȋnsă și revenirea la configuraţia administrativă anterioară anului 1950, ȋntrucȃt 19 judeţe nu s-au mai regăsit ȋn peisajul regional, iar unora li s-a schimbat numele.

În urma reformei teritoriale din 1981, au fost reorganizate judeţele Giurgiu, Călărași și Ialomiţa și a fost ȋnfiinţat Sectorul Agricol Ilfov, subordonat Municipiului București.

În prezent, Romȃnia are 41 judeţe plus Municipiul București.

CULTURA ROMANEASCA la PARIS

Celebra casă de parfumuri Fragonard a lansat la Paris o colecție inspirată de cultura românească.

HOTEL INTERCONTINENTAL, BUCUREȘTI

Hotelul Intercontinental din București, deschis în mai 1971 a fost vedeta multor cărți poștale, vederi, albume etc. Totuși, cea mai reușită imagine a sa rămâne cartea poștală argintie editată în 1973, care s-a vândut cu 2.50 lei.

Primul hotel de 5* din România a fost totodată și primul zgârie-nori din Capitală.

Până la schimbarea denumirii în ianuarie 2022, hotelul a avut o istorie captivantă, dar nu foarte cunoscută publicului larg.

La începutul anilor ’60, Bucureștiul simțea nevoia unui hotel de lux. Se pare că Cyrus Eaton Jr, reprezentant Cyrus Eaton Corporation, a venit în România într-un voiaj de afaceri însoțit de Clara Reece, româncă din Turnu Severin, însă nu au găsit camere disponibile, așa că au dormit în holul hotelului Athenee Palace. Ironia sorții face ca denumirea Intercontinental să aparțină acum fostului Athenee Palace. Om de afaceri versat, Eaton a simțit oportunitatea investiției și a decis să construiască în București hotelul care lipsea. Șansa sau doar întâmplarea a făcut să-l întâlnească chiar a doua zi pe cel care urma să devină directorul viitorului hotelul de 5*: Gheorghe Leonte, care lucra la Athenee Palace. Calculul americanului a fost destul de simplu: “dacă o mașină bună, nouă, costă aproximativ 15 000 de dolari, cam tot atât putem considera că ar fi prețul de construcție al unei camere de hotel de lux. Acest cost ar trebui multiplicat cu 400 si astfel avem costul unui hotel de lux adevărat: 6 milioane de dolari,”

În noiembrie 1967, “New York Times’ anunța acordul între guvernul român și InterContinental Hotel Corporation, subsidiară a Pan American World Airways. Construcția a demarat în 1967 după proiectul arhitecților Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo Belea. Au fost vehiculate câteva posibile locații (Parcul Kiseleff, Parcul Unirii) dar în final s-a decis actualul amplasament, unde funcționase terasa “La Zisu”, după un circ ambulant, un restaurant, o grădină de vară. Inițial, terenul aparținuse Mănăstirii Cernica, apoi a fost cumpărat de familia Hagi-Moscu pentru a ridica o casă cu etaj, a trecut în proprietatea primăriei în perioada 1882-1912. După demolarea casei Hagi-Moscu, terenul fusese folosit până în perioada interbelică de Regimentul de Jandarmi al Capitalei pentru exerciții de instrucție.

Inaugurarea oficială a avut loc în mai 1971, în același timp cu primul zbor Pan Am la București, ai cărui pasageri au fost primii oaspeți ai hotelul. Numeroase personalități s-au cazat aici de-a lungul vremii (Kurt Waldheim, secretar general al ONU, Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale Germania, David Rockefeller, Luciano Pavarotti etc).

“Au fost o mulțime de standarde tehnice de urmat, mai ales că eram pe cale să construim primul zgârie-nori din România. Una dintre solicitările pe care le-am avut a fost să proiectăm o clădire care să ofere oaspeților o perspectivă unică și memorabilă asupra orașului din orice cameră sau unghi. Piscina din partea de sus a hotelului – etajul 22 și facilitățile de la etajul 21 (un restaurant cu bucătărie și lounge) erau luxul suprem la acea vreme și sunt încă unice în București.”. (arh. Romeo Belea)

Hotelul de 88 m înălțime și 23 etaje este cea de-a doua cea mai înaltă clădire din țară, după Casa Presei Libere și al doilea hotel al lanțului InterContinental construit într-o țară comunistă după Esplanada din Zagreb (Iugoslavia). Hotelul oferă 257 camere, echipate încă de la început cu aer condiționat și mobilier de lux. Până în 1990, aici funcționau trei baruri: unul de zi (Belvedere), la etajul 2, unul de noapte (Luna Bar), la etajul 21 și Intermezzo, în holul central. Poate acesta era motivul pentru care Nicolae Ceaușescu nu agrea hotelul și a făcut aici o singură vizită, în urma căreia a cerut întreaga documentație de cheltuieli pe care a verificat-o cu atenție. Hotelul este cunoscut și pentru Sala Rondă, un spațiu pentru conferințe, al cărei perete semirotund este decorat cu friza “Dansul” sau “Friza în stil românesc” care aduce cu o horă tradiționala, piscina de la etajul 22 și Imperial Suite, cel mai scump apartament, situat la etajul 19, unde au fost filmate scene din “Nea Mărin Miliardar” (1979). Apartamentul Imperial de 240 mp beneficiză de un dormitor principal și unul secundar, vedere spre Piața Universității. o baie principală cu jacuzzi și saună, două băi secundare, o sufragerie cu un pian alb Steinway & Sons, unic în București, mobilier din lemn de nuc poleit cu aur și obiecte de iluminat din sticlă de Murano, bucătărie complet echipată. Primele trei niveluri oferă spații publice ample, urmând corpul central al turnului modulat pentru spații de cazare pe 17 niveluri, restaurantul și piscina, precum și coronamentul. În numerotarea nivelurilor lipsește numarul 13, considerat a fi cu ghinion. Braseria Corso cu vedere la bulevardul Bălcescu oferă mese pe tot parcursul zilei, iar barul cu pian “Intermezzo” asigură băuturi calde și diverse cocktailuri. La etajul 22 este amplasat clubul de sănătate, cu vedere pitorească spre oraș: sală de fitness, piscină interioară încălzită, saună. Hotel Intercontinental a adus în România conceptele de bufet suedez și room-service.

De altfel, piscina este cel mai înalt bazin din București și este un element de contrabalans în caz de cutremur. La seismul din 1977, au fost doar niște ferestre sparte la etajele 19 și 21 și câteva obiecte de veselă în restaurant.

Interul, cum i se mai spune, a fost martorul tăcut al Revoluției din 1989. Aici erau cazați jurnaliști străini sosiți în România pentru a transmite ultimele momente ale regimului Ceaușescu. De la ferestrele hotelului s-au filmat și s-au transmis cadre în direct ale manifestației din Decembrie.

Astăzi, hotelul și-a schimbat identitatea și se numește Grand Hotel Bucharest, a intrat într-un amplu proces de renovare și modernizare care se va finaliza în 2024, pentru a se alinia trendurilor internaționale privind designul și ospitalitatea. Bucureștenii folosesc însă în general vechea denumirea, din obișnuință sau din nostalgie.

Surse foto:

https://www.grandhotelbucharest.ro

https://www.historia.ro

https://www.thejetsetterdiaries.com

https://www.zilesinopti.ro