Începând cu anul 1950, Romȃnia a trecut prin cȃteva reorganizări administrativ-teritoriale.
În septembrie 1950 au fost desfiinţate cele 58 judete (424 plăși și 6276 comune rurale și urbane) și au fost ȋnlocuite cu structuri teritorial-administrative de sorginte rusească – 29 regiuni (compuse din 177 raioane, 148 orașe și 4052 comune): Arad (Ar), Argeș (Pts), Bacău (Bc) Baia Mare (B Mr), Bȃrlad (Bd), Bihor (Ord), Botoșani (Bt), Buzău (Bz), Cluj (Clj), Constanţa (Cta), Dolj (Cv), Galați (Gl), Gorj (Tg J), Hunedoara (Dv), Ialomița (Cl), Iași (Is), Mureș (Tg M), Prahova (Pl), Putna (Fs), Rodna (Btr), Satu Mare (St M), Severin (Lgș), Sibiu (Sb), Stalin (O S), Suceava (Sv), Teleorman (R Vd), Timișoara (Tms), Vȃlcea (Rm V) și Regiunea București (R B).
Doi ani mai tȃrziu, numărul regiunilor a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bȃrlad, București, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară. 4 regiuni purtau alte nume: Stalin era Brașov, Rodna – Bistriţa Năsăud, Putna – Vrancea, iar Bȃrlad – Vaslui.
În 1956 au mai dispărut două raioane: Arad și Bȃrlad.
În 1960, entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș Autonomă Maghiară.
Abia ȋn 1968, Romȃnia a revenit la ȋmpărţirea admnistrativ-teritorială ȋn 39 judeţe. Reȋnfiinţarea acestora nu a ȋnsemnat ȋnsă și revenirea la configuraţia administrativă anterioară anului 1950, ȋntrucȃt 19 judeţe nu s-au mai regăsit ȋn peisajul regional, iar unora li s-a schimbat numele.
În urma reformei teritoriale din 1981, au fost reorganizate judeţele Giurgiu, Călărași și Ialomiţa și a fost ȋnfiinţat Sectorul Agricol Ilfov, subordonat Municipiului București.
În prezent, Romȃnia are 41 judeţe plus Municipiul București.
RomaniaSweetRomania 