HOTELUL DE GHEAȚĂ

Totul a ȋnceput ȋn 2005. De atunci, an de an, hotelul construit integral din gheaţă este modelat din blocuri de gheaţă extrase din cel mai mare lac glaciar al Munţilor Făgăraș, Bȃlea Lac. Blocurile de 70 x 70 cm ajung pȃnă la 70 kg. Construcţia durează mai puţin de o lună și uneori constructorii au emoţii din cauza diferenţelor de temperatură. Complexul include hotelul, un Ice Restaurant & Bar și o biserică. Construcţia oferă camere cu paturi, noptiere și candelabre de gheaţă, la o temperatură de -2℃ (ȋn timp ce la exterior sunt -15℃) și ȋnsumează aproximativ 3870 ore de muncă.

Hotelul are ȋn fiecare an altă temă: in sezonul 2006-2007, hotelul a oferit 12 camere și a fost construit ȋn formă de cruce.

În 2007-2008, tema a fost Sistemul Solar, astfel ȋncȃt cele 10 camere au primit denumiri ale planetelor.

2008-2009 a fost sezonul MUZICII CLASICE.

În 2009-2010, tema a fost PERSONALITĂȚI CELEBRE, iar cele 10 camere au purtat numele lui Platon, Aristotel, Heraclit, Pitagora, Seneca, Emil Cioran, Mircea Eliade, Confucius și Friedrich Nietzsche.

Sezonul 2010-2011 a oferit 14 camere, iar tema a fost ICE HOTEL – LIGHT AND STONES, camerele purtȃnd denumirea unei pietre preţioase sau semi-preţioase: Camera de Diamant, Camera de Safir, Aquamarin, Ametist, Rubin, Safir etc.

În 2011-2012, tema hotelului a fost ICE SOUND (Sunetul gheţii), iar camerele au purtat denumiri ȋn ton cu această temă: Jazz, Latino, Dance, Hip Hop, Chillout, Classical, House, Trance, Blues și din fiecare cameră se auzeau acordurile unui stil muzical.

Sezonul 2012 – 2013 a fost dedicat CARNAVALULUI; camerele au purtat numele lui Hansel și Gretel, Pălărierul cel Nebun, Alice ȋn Țara Minunilor etc, iar cele trei igloo-uri au avut ca temă Rio de Janeiro, Veneţia și Berlin. Singura sursă de lumină pe timpul nopţii au fost ledurile de mică putere, pentru a nu deteriora pereţii ȋngheţaţi.

Tema anului 2013 – 2014 a fost BAROQUE ON ICE (Bruckenthal, Ludovic al IV-lea, Schonnbrunn, Maria Antoaneta, Maria Teresa, La Fontaine, Antonio Vivaldi, Bach, Rembradt, Velasquez, Voltaire, Moliere).

2014 – 2015 a fost anul ZODIACULUI, camerele fiind numite Berbec, Leu, Capricorn etc, beneficiind de semnul zodiacal sculptat ȋn gheaţă.

Sezonul 2015 – 2016 a fost al EUROPEI, iar turiștii au putut dormi ȋn Salonul vienez (Austria), Dutch room (Olanda), Studio Helsinki (Finlanda), English Home (Anglia), High Lisbon (Portugalia), Bella Italia (Italia), Casa Maghiară (Ungaria), Spanish Kingdom (Spania), Deutsche Haus (Germania), Irish room (Irlanda), Frozen Sweden (Suedia), Luxemburg, Greek studio (Grecia) sau ȋn Odaia de sus (Romȃnia).

În 2016 – 2017, tema a fost Cinema on Ice, iar camerele au fost decorate cu personaje din filme celebre: Star Wars, The Hobbit, Ice Age, The Passion of the Christ, Toate pȃnzele sus, Rocky III, Gladiator, Titanic, Harry Potter, Dracula, ȋn timp ce igloo-urile s-au numit Smurf Igloo, Jungle by Ice și Jurrasic Park Igloo.

În 2017 – 2018, tema aleasă a fost FROZEN LOVE, iar camerele au purtat numele unor locuri și obiective din zona Masivului Făgăraș: Vȃrful Suru, Lacul Avrig, Vȃrful Negoiu, Valea Doamnei, Cabana Podragu, Castelul de Lut din Valea Zȃnelor, Palatul Bruckenthal de la Avrig. Complexul de igloo-uri a purtat numele Rezervaţiei Arpășel, Vȃrfului Moldoveanu și a Poienii Neamţului. 2018 a fost Anul Centenarului, astfel ȋncȃt restaurantul din holul central a purtat numele “Regele Ferdinand I al Romȃniei – Întregitorul”.

Tema sezonului 2018 – 2019 a fost muzica, iar cele 14 camere și 6 igluuri au fost decorate cu sculpturi din gheaţă ale unor artiști autohtoni sau internaţionali (Holograf, Corina Chiriac, Queen, Madonna, Michael Jackson, Rolling Stones, BZN, ABBA, Peter Maffay, Elvis Presley, Prince, Freddie Mercury).

În 2019 – 2020, construcţia a fost amȃnată, ȋntrucȃt ȋn decembrie a fost prea cald. Hotelul de gheaţă a fost ȋnlocuit cu Igloo Village, o construcţie cu trei compartimente pentru cazare, fiecare cu cȃte două camere cu pat dublu, un compartiment central ce a făcut conexiunea cu fiecare dintre compartimente și unde au fost amenajate restaurantul și barul și un compartiment mai mic, cu rol de lobby. Tema aleasă a fost UNDERWATER WORLD.

Inaugurarea oficială ȋn acest sezon este planificată pentru ianuarie 2023, după ce va fi finalizată și Biserica de Gheaţă. Decoraţiunile vor fi realizate de celebrul sculptor sloven Rismondo Miro, care va lucra alături de colaboratori din Romȃnia. Tema acestui sezon este tot EUROPA, dar ȋn altă cheie, fiecare cameră urmȃnd să primească numele unor capitale europene (Londra, Amsterdam, Lisabona, Dublin, București, Paris, Roma, Atena, Berlin), iar decoraţiunile interioare vor fi inspirate de simboluri din aceleași capitale. Barul amenajat ȋn interior va avea forma unui patrulater, fiecare colţ fiind marcat de un stȃlp impunător de gheaţă ȋn interiorul căruia vor fi realizate imagini ale unor obiective emblematice: Turnul Eiffel din Paris, Turnul Televiziunii Germane din Berlin, Big Ben din Londa și case tradiţionale verticale din Amsterdam. Holul central va găzdui un restaurant cu mese și scaune din gheaţă, iar servirea se va face cu platouri din gheaţă. Imaginea complexului este Paula Seling.

Deși hotelurile de gheaţă sunt foarte căutate ȋn Finlanda, Suedia, Norvegia, Elveţia, cel din Romȃnia este unic ȋn Europa de Est. Fodor’s Travel (blog de călătorii) l-a inclus ȋn Top 10 al celor mai frumoase hoteluri de gheaţă din Europa: ocupă locul 3, după satul de igluuri Kakslauttanen (Finlanda) și Iglu-Dorf Gstaad (Elveţia).

Hotelul de Gheata, Balea Lac, Paula Seling, RomaniaSweetRomania

Moşierul, avocatul, afaceristul şi Noul Bucureşti

Ce-şi doresc afaceristii? Bani? Faimă? Putere? Să impresioneze? Să fie admiraţi şi temuţi în aceleşi timp? Cu siguranţă câte ceva din fiecare. Dar un profesor universitar, un avocat sau un moşier? Nu este greu de ghicit când îi urmăreşti separat. Când însă un singur om are toate aceste atribuţii, răspunsul poate să fie de-a dreptul neaşteptat. De exemplu, ce-aţi zice de crearea unui nou oraş, un fel de dublură a unuia existent, dar bazat pe noi principii?

Cam asta ar fi pe scurt povestea aparitiei cartierului Bucureştii Noi sau “Noul Bucureşti” cum şi l-a numit Nicolae Basilescu, mosier, om de afaceri, avocat, profesor universitar si decan al Facultăţii de Drept din capitală. În 1898, acesta înfiinţează în nord-vestul Bucureştilor, pe moşia Măicăneşti-Grefoaicele o nouă aşezare numită “Bucureştii Noi”. Daca va intereseaza si mentalitatea politicianului Basilescu, veti gasi detalii interesante in discursul sau din 3 februarie 1935. Cu aceasta ocazie, Basilescu îşi prezintă motivaţia care a stat la baza acestui prgramul edilitar. Dacă, din curiozitate, veţi citi mesajul profesorului, veti descoperi că dincolo de bunele intenţii, atunci, ca şi acum, progresul se strecoară printre intrigi politice, acuzaţii, ameninţări, adevăr şi bârfă, printre instigatori şi victime.

Mai multe informatii in: Totul, în Legenda noului oraşiu bucureştii-noui.

Planul a fost simplu si a fost pus în aplicare făra nicio ezitare. Naşterea noului oraş trebuia să aibă loc pe cele 295 de hectare ale moşiei Măicăneşti. Profesorul Basilescu doneaza o parte din teren, iar 155 de hectare se vând cu 1 leu metrul pătrat. Conform propriilor sale declaraţii, a vândut în cinci zile, începand cu 1 februarie 1898, nu mai puţin de un milion de metri pătraţi. Pe terenul donat urmau să se amenajeze străzi, pieţe, parcuri şi lăcaşe de cult.

Nu stă pe gânduri şi în luna mai 1898, Basilescu pune piatra de temelie a bisericii cu hramul “Sfântul Niculae” si “Sfânta Ecaterina”.

Obţine în acelaşi an aprobările şi construieşte o linie de cale ferată care să lege viitorul oraş (Bucureştii Noi) cu Capitala. Exploatează această linie cu cai, cu motor cu abur, cu motoare cu benzină. În doar câţiva an, pe această linie functionează şi un tramvai electric, al cărui drept de exploatare, Basilescu (deşi obţine un profit apreciabil), îl concesionează regiei de transport public. Ambiţiosul plan a început cu optimism, dar timpurile i-au jucat o festă inventivului Basilescu. Cand teribila criză financiară a lovit România intre 1899 – 1922, falimentele s-au ţinut lanţ. Pentru zeci de mii de bucureşteni, fuga din capitala părea singura soluţie. Terenurile arvunite au fost abandonate, iar plăţile au încetat.

Construcţia a fost încredinţată arhitecţilor George Mandrea şi E. Kasparovski, iar pictura a fost realizată de renumitul pictor danez Exner. Zona oferă cu generozitate spatii verzi: pe lângă splendidul parc de 20.000 de metri pătraţi din jurul bisericii, vis-a-vis se află Parcul Bazilescu populat cu frumoase exemplare de copaci aduşi din Codrii Vlăsiei.

In incinta parculului ar trebui sa gasiti un edificiu, altadata loc de atractie pentru iubitorii spectacoleleor in aer liber. Construcția, cu o capacitate de 2.000 de locuri, a fost ridicată în 1953 cu ocazia Festivalului Tineretului (Al III-lea Congres Mondial al Tineretului şi al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor). Amfiteatrul are puternice accente arhitecturale inspirate de antichitatea greco-romană și de cea renascentistă. Din pacate, spectacolele, concertele, piesele de teatru au fost date uitarii, cladirea fiind intr-o avansata stare de deteriorare. Ca o fantoma a trecutului si martora a nepasarii, stema Republicii Populare Romane mai rezista inca deasupra scenei.

Parcul si Teatrul de vara “Nicolae Bazilescu” (fost Nicolae Balcescu)

Istoria zonei Bucurestii Noi a continuat. La început a aparţinut comunei Băneasa, iar în 1940 a fost inclusă în raionul Griviţa Roşie. Construcţia primelor blocuri a demarat în 1950. Primele ansambluri de locuinţe, destinate familiilor de muncitori sunt copia identică a celor din Vatra Luminoasă (între str. Ciurea si Str.Victor Manu). Formate din parter si trei etaje, construcţiile au fost proiectate după modelului arhitectural urbanistic al cvartalurilor sovietice: structuri solide, apartamente la limita confortului, având magazine la parter si un parc/ curte interioara în centrul cvartalului. Şi asemănările dintre cele două cartiere nu se opresc aici.

Tot in 1953, cu ocazia celor două evenimente mondiale, a fost inaugurat si Parcul National (Parcul de Cultură şi Sport 23 August), care cuprinde pe cele 60 ha stadionul, complexul sportiv, Turnul de Paraşutism si un teatru în aer liber “Mihai Eminescu”.

Voi reveni reveni cu istoria, la fel de fascinanta, a acestui complex din sectorul 2. Pana atunci, va recomand o plimbare prin parcul Basilescu sau, intr-o zi torida, un popas in curtea Bisericii Basilescu.

Liniile de transport in comun si rutele care au statii in apropiere:

https://moovitapp.com/index/ro/transport_public-Parcul_Bazilescu-Bucure%C8%99ti-site_22978852-2960

ZIUA OLTENIEI

Ziua Olteniei (a Micii Valahii) este sărbătorită pe 21 martie, ȋncepȃnd din 2017, și marchează momentul primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, din 1821.

În Oltenia a fost foarte bine conservată tradiţia. Astfel, un meşteşug tradiţional unic, specific acestei zone, îl reprezintă ceramica de Horezu, care, alături de dansul Căluşului, originar tot din această zonă, face parte din Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Oraşul Horezu din judeţul Vâlcea reprezintă un vestit centru etnografic şi vechi centru de ceramică populară, caracterizată prin fineţea motivelor decorative (străchini şi farfurii smălţuite, de culoarea fildeşului, cu motive zoomorfe – renumit fiind “Cocoşul de Horezu“.

De asemenea, în toate cele cinci judeţe ale Olteniei pot fi vizitate numeroase muzee: Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei (Craiova), Muzeul Regiunii Porţilor de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul Judeţean Olt (Slatina), Muzeul Judeţean Vâlcea și Muzeul de artă (Râmnicu Vâlcea), Muzeul Satului Vâlcean (com Bujoreni), Muzeul Judeţean Gorj (Târgu Jiu, oraş care găzduieşte şi Ansamblul Monumental “Calea Eroilor”, format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii, operă a celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX, ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial).

Printre marile personalităţi ale Olteniei care s-au impus în numeroase domenii de activitate, se numără Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Titulescu, Eugen Ionescu, Dinu Lipatti, Ion Minulescu, Constantin Dissescu (părintele Dreptului Penal românesc), Constantin Brâncuşi, Theodor Aman (fondator al şcolii române de artă), Ion Ţuculescu, Gh Titeica, Petrache Poenaru, Ecaterina Teodoroiu, Marin Sorescu, Amza Pelea, Dem Radulescu, Şerban Ionescu, Silviu Purcărete etc.

Oltenia este a doua regiune, după Moldova, care se remarcă prin numărul şi însemnătatea mănăstirilor, bisericilor şi schiturilor, cu peste 60 de aşezăminte din perioade istorice diferite (Cozia, Stânişoara, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Tismana etc).

“La bază, regiunea istorică Oltenia a cuprins doar judeţele din stânga râului Olt: Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. Judeţul Olt a fost alăturat numelui regiunii mult mai târziu, lucru puţin ştiut, din păcate, în ziua de astăzi. Râul Olt era graniţa, de fapt, dintre regiunile Oltenia şi Muntenia, cea din urmă cuprinzând, iniţial, judeţul Olt în componenţă, alături de Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi. Din punct de vedere geografic, Oltenia este situată între Dunăre, culmile Carpaţilor Meridionali, culoarul Timiş-Cerna şi, desigur, râul Olt. În prezent, Oltenia reprezintă provincia situată în partea de sud-vest a ţării şi are în componenţă judeţele: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. Tot aici a intrat şi judeţul Romanaţi, cu capitala la Caracal, dar acest lucru nu a mai fost valabil din 1950, odată cu reforma administrativ-teritorială ce a desfiinţat şi înglobat Romanaţiul în judeţul Olt de astăzi” (Aurelia Grosu, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean Olt).

În perioada medievală, Oltenia este parte integrantă a Ţării Româneşti, având o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie din Craiova. Regiunea era administrată de un ban – al doilea om după voievod, motiv pentru care este cunoscută şi sub denumirea de “Banatul Craiovei”. Primul judet din România a fost Vâlcea. Teritoriul Olteniei a făcut parte, iniţial, din Banatul de Severin. Acest spaţiu a fost cunoscut şi sub denumirea “Banatul Craiovei”, “Bănia Olteniei” sau “Bănia Craiovei”, municipiul Craiova fiind supranumit şi astăzi “Cetatea Băniei”. În anul 1718, provincia Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, în urma tratatului de la Passarovitz, aceştia numind-o “Kleine Walachei” (Valahia Mică).

Regiunea Olteniei se identifică prin unicitatea culelor: Măldăreşti, Groşerea, Cula Greceanu, Glogova, Cula lui Cuţui, Cula lui Cornoiu, Cula lui Tudor Vladimirescu, Casa Glogoveanu, Casa lui Anton Pann, castrul Roman Drobeta, Băile romane, podul lui Traian. De aici, din Banatul Olteniei, pornesc Basarabii – marca Olteniei. Tot în această zonă, lângă oraşul Orşova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat în munte – un fel de Rushmore românesc, cea mai mare statuie în piatră din Europa, cu doar şase metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York, dar cu opt metri mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, privelişti de neuitat de pe Transalpina (Drumul regelui), care face legătura între Oltenia şi Transilvania sau ruinele cetăţii Ada Kaleh (ridicată în antichitate în cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în Dunăre, supranumită “Raiul de pe Dunăre” şi inundată de comunişti în 1970 pentru construirea barajului de la Porţile de Fier), de a cărei frumuseţe au rămas fermecaţi Hans Christian Andersen şi Alexander Korda şi ai cărei locuitori turci, erau vestiţi producători de ţigarete şi de alte produse purtând marca îndeletnicirii lor: rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea, ciubuce, narghilele etc.

RONDUL ROMAN

Când v-ați plimbat ultima oară prin Cișmigiu? Când ați zăbovit ultima oară în Rotonda Scriitorilor (sau Rondul Roman)?

Situat în partea stângă a Grădinii Cișmigiu, spre Bd Schitu Măgureanu, în apropierea Buturugii, Rondul Roman a fost inaugurat pe 27 iunie 1943. Ansamblul de statui reprezintă busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române și oameni de cultură și a fost inaugurat în timpul mandatului primarului Bucurestiului Ion Rășcanu, din inițiativa ministrului educației naționale, Ion Petrovici.

Rotonda Scriitorilor este o platformă circulară creată după model englezesc, alcătuită dintr-o alee circulară cu raza de aproximativ 30 m. În mijloc se află un rond de gazon al cărui centru este marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chip antic. În jurul centrului sunt amplasate 12 busturi de marmură, la distanțe egale, pe postamente identice paralelipipedice, cu o înălțime de 2.40 m, tăiate în piatră de Muscel. Fiecare statuie este însoțită de numele sculptorului, inscripționat în lateralul bustului.

Vasile ALECSANDRI – sculptor Theodor Burcă;
Nicolae BĂLCESCU – sculptor Constantin Baraschi;
Ion Luca CARAGIALE – sculptor Oscar Späthe;
Ion CREANGĂ – sculptor Ion Jiga;
George COȘBUC – sculptor Ion Grigore Popovici;
Mihai EMINESCU – sculptor Ion Jalea;
Bogdan Petriceicu HAȘDEU – sculptor Mihai Onofrei;
Ștefan Octavian IOSIF – sculptor Cornel Medrea;
Titu MAIORESCU – sculptor Ion Dimitriu-Bârlad;
Alexandru ODOBESCU – sculptor Miliță Petrașcu;
Alexandru VLAHUȚĂ – sculptor Oscar Han;
Duiliu ZAMFIRESCU – sculptor Alexandru Călinescu.

La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creanga, se afla bustul lui Octavian GOGA, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (fusese prim-ministru în perioada decembrie 1937 – februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul al șaselea a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă.

Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus.

Bustul lui Eminescu este singurul care a fost mutilat, având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată).

sursă foto: www.wikipedia.org

PODUL CURBILINIU

Necesitatea construirii unui pod peste bazinul Sf Gheorghe, între zona industrială a orașului Giurgiu și Insula Ramadan a apărut în 1900. Doi ingineri de marcă ai acelor vremuri, Anghel Saligny și Ion Ionescu Biset, au participat la proiectarea și construirea propriu-zisă, realizând un pod rutier și feroviar. Construcția a avut loc între anii 1904 și 1905. Podul fiind în curbă, pilonul din mijlocul canalului a trebuit mutat deoarece în acel loc era o stancă și exista riscul ca vasele care traversau zona să se lovească de aceasta. Construcția le-a dat bătăi de cap constructorilor și arhitectului, datorită formei curbilinii determinată de forma subsolului canalului, aflat într-o zonă inundabilă.

Inginerul Biset, cel care a dat numele podului giurgiuvean, a fost rectorul Institutului Politehnic din București și totodată șeful Serviciului Hidraulic, având aria de competență pe toată întinderea Dunării. În ceea ce-l privește pe inginerul Saligny, acesta este cel care a proiectat și construcția Podului de la Cernavodă.

În noiembrie 1905, Podul Biset(z) a fost testat cu două locomotive încărcate cu cărbuni. În acel moment, forma curbă în plan a reprezentat o noutate tehnică pentru Europa. Specialiștii spun că, pentru ca oamenii să aibă încredere în lucrarea realizată, inginerii care au proiectat podul stăteau în barcă, sub el, în momentul în care acesta era traversat de locomotive. Istoricii amintesc că dovada că acest pod este reprezentativ pentru comunitatea locală apare înscrisă într-un film monografic realizat în anul 1929. După 1990, traficul greu s-a intensificat pe Podul Bizetz, acest lucru atrăgând după sine slăbirea structurii de rezistență a construcției, întrucât aceasta nu putea suporta greutatea tirurilor care tranzitau Zona Liberă Giurgiu. Din anul 2006, trecerea autoturismelor peste pod a fost întreruptă și a fost construit un nou pod, lipit de cel vechi, care face legătura cu drumul național DN5 Giurgiu – București pe o distanță de aproximativ 60 km. .

Podul Bizetz a fost primul pod în curbă din Europa și este o bijuterie arhitecturală, o premieră tehnică pentru Europa acelor timpuri. În prezent este monument istoric şi este deschis numai traficului pietonal, pentru că nu mai prezenta siguranţă în exploatare.

surse foto: Wikimedia și http://giurgiuro.blogspot.com/2009/03/podul-bizetz-giurgiu.html

COLEGII NATIONALE

Alianta Colegiilor Centenare reuneste peste 60 licee prestigioase din toata tara. In Capitala se afla 22 colegii nationale, in timp ce in jud Giurgiu si Tulcea, doar cate unul. Lista completa o gasiti mai jos:

SECTORUL 1:

Colegiul National “Sfantul Sava” – https://licsfsava.ro/site/
Colegiul National “I.L.Caragiale” – https://www.cnilcb.ro/
Colegiul National de Informatica ‘Tudor Vianu” – http://portal.lbi.ro/
Colegiul National ‘Aurel Vlaicu” – https://cnav.ro/
Colegiul German “Goethe” – http://colegiulgoethe.ro/
Colegiul National “Ion Neculce” – https://neculce.ro/

SECTORUL 2:

Colegiul National “Mihai Viteazul” – https://www.cnmv.ro/
Colegiul National “Cantemir Voda” – https://www.cncv.ro/
Colegiul National “Iulia Hasdeu” – https://cnih.ro/
Colegiul National “Spiru Haret” – http://www.cnshb.ro/
Colegiul National Bilingv “George Cosbuc” – http://www.cosbucbilingv.ro/
Colegiul National “Scoala Centrala” – http://cnscb.ro/
Colegiul National “Emil Racovita” – https://www.colegiulracovita.ro/
Colegiul National “Victor Babes” – https://cnvictorbabes.ro/

SECTORUL 3:

Colegiul National “Matei Basarab” – http://basarab.ro/

SECTORUL 4:

Colegiul National “Mihai Eminescu” – https://www.eminescubucuresti.ro/
Colegiul National “Gheorghe Sincai” – http://cnghsincai.ro/
Colegiul National “Ion Creanga” – https://cnion-creanga.ro/
Colegiul National “Octav Onicescu” – https://onicescu.ro/istoric/

SECTORUL 5:

Colegiul National ‘Gheorghe Lazar” – https://cnlazar.ro/

SECTORUL 6:

Colegiul National “Elena Cuza” – https://www.cnelenacuza.ro/
Colegiul National “Grigore Moisil” – https://www.moisil.ro/

JUDETUL ALBA:

Aiud – Colegiul National “Bethlen Gabor” – https://bethlengabor.ro/tinformaciok.php
Aiud – Colegiul National ‘Titu Maiorescu’ – https://www.titumaiorescuaiud.ro/
Alba Iulia – Colegiul National ‘ Horea, Closca si Crisan” – https://www.hcc.ro/
Blaj – Colegiul National ‘Inochentie Micu Clain” – https://www.imclain.ro/
Cimpeni – Colegiul National “Avram Iancu” – http://www.cniancu.ro/
Sebes – Colegiul National “Lucian Blaga” – http://www.cnlb.ro/

JUDETUL ARGES:

Campulung – Colegiul National “Dinicu Golescu” – http://cnodobescu.ro/
Campulung – Colegiul National Pedagogic “Carol I” – https://www.carol.ro/
Curtea de Arges – Colegiul National “Vlaicu Voda” – http://cn-vlaicuvoda.info/
Pitesti – Colegiul National “Ion C. Bratianu” – http://colegiulbratianu.ro/
Pitesti – Colegiul National “Alexandru Odobescu” – http://cnodobescu.ro/
Pitesti – Colegiul National “Zinca Golescu” – https://zinca-golescu.ro/

JUDETUL ARAD:

Arad – Colegiul National “Elena Ghiba Birta” – https://ghibabirta.ro/
Arad – Colegiul National “Moise Nicoara” – https://www.moisenicoara.ro/
Arad – Colegiul National “Preparandia Dimitrie Tichindeal” – https://www.tichindeal.ro/
Arad – Colegiul National “Vasile Goldis” – https://cnvga.ro/

JUDETUL BACAU:

Bacau – Colegiul National “Ferdinand I” – https://www.colegiulferdinand.ro/
Bacau – Colegiul National “Gheorghe Vranceanu” – https://www.cnvranceanu.ro/
Bacau – Colegiul National “Vasile Alecsandri” – https://cnva.ro/
Bacau – Colegiul National Catolic “Sf Iosif” – http://colegiulcatolicbacau.ro/
Bacau – Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare” – https://pedagogicbacau.ro/
Onesti – Colegiul National “Dimitrie Cantemir” – https://dcantemir.ro/
Onesti – Colegiul National “Grigore Moisil” – https://moisilonesti.ro/
Tg Ocna – Colegiul National “Costache Negri” – https://costachenegri.ro/

JUDETUL BIHOR:

Beius – Colegiul National “Samuil Vulcan”
Marghita – Colegiul National “Octavian Goga” – http://www.cnog.ro/
Oradea – Colegiul National “Emanoil Gojdu” – http://www.lego.rdsor.ro/
Oradea – Colegiul National “Iosif Vulcan” – http://www.cnivor.ro/
Oradea – Colegiul National “Mihai Eminescu” – http://www.eminescu.rdsor.ro/
Oradea – Colegiul National “Onisifor Ghibu” – http://www.ghibuoradea.ro
Salonta – Colegiul National “Teodor Nes” – http://cnteodornes.ro/
Stei – Colegiul National “Avram Iancu” – https://www.cnavramiancu.ro/

JUDETUL BISTRITA NASAUD:

Beclean – Colegiul National “Petru Rares” – http://petrurares.ro/
Bistrita – Colegiul National “Liviu Rebreanu” – http://www.cnlr.ro/
Bistrita – Colegiul National “Andrei Muresanu” – http://www.cnam.ro/
Nasaud – Colegiul National “George Cosbuc” – http://www.gcosbucnasaud.ro/

JUDETUL BRAILA

Braila – Colegiul National “Nicolae Balcescu” – http://www.cnnb.ro/
Braila – Colegiul National “Gh. M. Murgoci” – http://www.cnnb.ro/
Braila – Colegiul National “Ana Aslan” – https://www.cnaa.ro/
Braila – Colegiul National “Dumitru Panaitescu Perspessicius – http://www.licpedbr.ro/

JUDETUL BOTOSANI:

Botosani – Colegiul National “A.T.Laurian” – https://laurian.ro/
Botosani – Colegiul National “Mihai Eminescu” – http://www.lme.ro/
Dorohoi – Colegiul National “Grigore Ghica” – http://colegiulghica.ro/

JUDETUL BRASOV:

Brasov – Colegiul National “Andrei Saguna” – https://www.saguna.ro/beta/
Brasov – Colegiul National “Aprily Lajos” – https://www.aprilyfogimnazium.ro/ro/
Brasov – Colegiul National “Dr. Ioan Mesota” – https://mesota.ro/nou/index.php
Brasov – Colegiul National “Unirea” – https://cnunirea.ro/
Brasov – Colegiul National de Informatica “Grigore Moisil” – https://www.moisilbrasov.ro/
Brasov – Colegiul National Economic “Andrei Barseanu” – https://cneab.ro/ro/
Brasov – Colegiul National “Johannes Honterus” – http://liceulhonterusbrasov.ro/lic/
Fagaras – Colegiul National “Radu Negru” – http://www.radunegru.ro/
Fagaras – Colegiul National “Doamna Stanca” – http://doamnastanca.ro/

JUDETUL BUZAU:

Buzau – Colegiul National “Barbu Petriceicu Hasdeu” – https://bphasdeu.ro/
Buzau – Colegiul National “Mihai Eminescu” – https://www.eminescubuzau.ro/
Buzau – Colegiul National Pedagogic “Spiru Haret” – http://www.pedagogicbuzau.ro/
Rm Sarat – Colegiul National “Alexandru Vlahuta” – http://colegiulvlahuta.ro/

JUDETUL CLUJ:

Cluj Napoca – Colegiul National “George Baritiu” – https://www.colegiulbaritiu.ro/
Cluj Napoca – Colegiul National “George Cosbuc” – http://www.gcosbuc.ro/
Cluj Napoca – Colegiul National “Gheorghe Sincai” – https://sincaicj.ro/
Cluj Napoca – Colegiul National “Emil Racovita” – http://ler.ubbcluj.ro/
Cluj Napoca – Colegiul National Pedagogic “Gheorghe Lazar” – https://www.pedacj.ro/
Dej – Colegiul National “Andrei Muresanu” – https://andreimuresanudej.ro/
Turda – Colegiul National “Mihai Viteazul” – https://cnmvturda.ro/

JUDETUL CALARASI:

Calarasi – Colegiul National “Barbu Stirbei” – http://cnbs.ro/
Oltenita – Colegiul National “Neagoe Basarab”

JUDETUL CARAS SEVERIN:

Caransebes – Colegul National “C.D.Loga” – https://cncdloga.ro/
Caransebes – Colegiul National “Traian Doda” – http://cntd.ro/
Resita – Colegiul National “Diaconovici Tietz” – https://cndt.ro/
Resita – Colegiul National “Mircea Eliade” – https://colegiulmirceaeliade.ro/
Resita – Colegiul National “Traian Lalescu” – https://www.cntlr.ro/

JUDETUL CONSTANTA:

Constanta – Colegiul National “Mircea cel Batran” – https://www.cnmbct.ro/
Constanta – Colegiul National “Mihai Eminescu” – https://cnmecta.ro/
Constanta – Colegiul National Pedagogic “Constantin Bratescu” – https://www.colegium.ro/
Constanta – Colegiul National de Arte “Regina Maria” – http://www.cnareginamaria.ro/
Constanta – Colegiul National Militar “Alexandru Ioan Cuza” – http://www.cmilaicuza.ro/
Medgidia – Colegiul National “Kemal Ataturk” – https://www.admitereliceu.ro/institutie/colegiul-national-kemal-ataturk-medgidia

JUDETUL COVASNA

Sfantu Gheorghe – Colegiul National “Mihai Viteazul” – https://www.cntlr.ro/
Sfantu Gheorghe – Colegiul National “Szekely Miko” – https://szekelymikokollegium.ro/

JUDETUL DAMBOVITA

Gaesti – Colegiul National “Vladimir Streinu” – http://www.cnvs.eu/
Moreni – Colegiul National “I.L.Caragiale” – http://cncaragialemoreni.ro/
Pucioasa – Colegiul National “Nicolae Titulescu” – http://cnnt-puc.net/
Targoviste – Colegiul National “Constantin Carabella” – https://www.carabella.ro/
Targoviste – Colegiul National “Ienachita Vacarescu” – http://www.ienachita.com/
Targoviste – Colegiul National Pedagogic “Constantin Cantacuzino” – https://colegiul-cantacuzino.ro/

JUDETUL DOLJ

Craiova – Colegiul National “Fratii Buzesti” – https://www.cnfb.ro/
Craiova – Colegiul National “Carol I” – http://www.cnc.ro/
Craiova – Colegiul National “Elena Cuza” – http://elenacuza.ro/wp/
Craiova – Colegiul National Pedagogic “Stefan Velovan” – https://www.cnpcv.ro/
Craiova – Colegiul National “Nicolae Titulescu” – https://www.cnnt.ro/

JUDETUL GORJ

Motru – Colegiul National “George Cosbuc” – https://colegiul-national-george-cosbuc.business.site/
Tg Carbunesti – Colegiul National “Tudor Arghezi” – http://www.cntarghezigj.ro/
Tg Jiu – Colegiul National “Ecaterina Teodoroiu” – https://www.ecat.ro/
Tg Jiu – Colegiul National “Spiru Haret” – https://www.spiruharetgorj.ro/
Tg Jiu – Colegul National “Tudor Vladimirescu” – http://cntv-edu.ro/

JUDETUL GALATI

Galati – Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza” – https://www.cuza.ro/
Galati – Colegiul National “Costache Negri” – https://cncn.ro/
Galati – Colegiul National “Mihail Kogalniceanu” – https://cnmkgl.ro/
Galati – Colegiul National “Vasile Alecsandri” – https://cnva.eu/
Tecuci – Colegiul National “Calistrat Hogas” – https://cnchogastecuci.ro/
Tecuci – Colegiul National de Agricultura si Economie – http://cnaetecuci.ro/
Tecuci – Colegiul National “Spiru Haret” – https://www.spiruharet-tecuci.ro/

JUDETUL GIURGIU

Giurgiu – Colegiul National “Ion Maiorescu” http://www.maiorescu.ro/index.php/home

JUDETUL HARGHITA

Miercurea Ciuc – Colegiul National “Marton Aron”
Miercurea Ciuc – Colegiul National “Octavian Goga” – https://cnoctaviangoga.ro/
Toplita – Colegiul National “Mihai Eminescu” – https://eminescutoplita.webs.com/

JUDETUL IALOMITA

Colegiul National “Mihai Vitezul” – Slobozia
Colegiul National “Grigore Moisil” – Urziceni

JUDETUL IASI

Harlau – Colegiul National “Stefan cel Mare” – https://www.colegiulharlau.info/
Iasi – Colegiul National “Costache Negruzzi” – http://www.colegiulnegruzzi.ro/
Iasi – Colegiul National “Emil Racovita” – https://racovita.ro/
Iasi – Colegiul National “Garabet Ibraileanu” – http://cngi.is.edu.ro/
Iasi – Colegiul National “Mihai Eminescu” – http://cnmeiasi.ro/
Iasi – Colegiul National Iasi – http://colegiulnationaliasi.ro/
Iasi – Colegiul National de Arta “Octav Bancila” – https://cnaob.org/
Pascani – Colegiul National “Mihail Sadoveanu” – http://colegiulsadoveanu.ro/

JUDETUL MEHEDINTI

Drobeta-Turnu Severin – Colegiul National “Gheorghe Titeica” – https://www.cngt.ro/
Drobeta-Turnu Severin – Colegiul National “Traian” – https://cntseverin.ro/
Drobeta-Turnu Severin – Colegiul National Pedagogic “Stefan Odobleja” – http://www.cnpstefanodobleja.ro/
Drobeta-Turnu Severin – Colegiul National Economic “Theodor Costescu” – http://www.costescu.ro/

JUDETUL MARAMURES

Baia Mare – Colegiul National “Gheorghe Sincai” – http://www.sincaibm.ro/
Baia Mare – Colegiul National “Vasile Lucaciu” – https://www.lucaciu.ro/
Baia Mare – Colegul National “Mihai Eminescu” – https://www.eminescubm.ro/
Sighetu Marmatiei – Colegiul National “Dragos Voda” – https://www.cndv.ro/
Sighetu Marmatiei – Colegiul National Pedagogic “Regele Ferdinand” – https://www.lrferdinand.ro/

JUDETUL MURES

Sighisoara – Colegiul National “Mircea Eliade” – http://www.sigedu.ro/
Targu Mures – Colegiul National “Alexandru Papiu Ilarian” – http://www.papiu.ro/
Targu Mures – Colegiul National “Unirea” – https://colegiulunirea.ro/
Targu Muresc – Colegiul National Pedagogic “Mihai Eminescu” – https://www.pedagogicmures.ro/

JUDETUL NEAMT

Piatra Neamt – Colegiul National “Petru Rares” – https://www.cnpetrurares.ro/
Piatra Neamt – Colegiul National “Calistrat Hogas” – http://www.calistrathogas.ro/
Piatra Neamt – Colegiul National de Informatica – http://cni.nt.edu.ro/new/
Piatra Neamt – Colegiul National “Gheorghe Asachi” – https://educatieneamt.wordpress.com/
Roman – Colegiul National “Roman Voda” – http://cnrv.ro/
Targu Neamt – Colegiul National “Stefan cel Mare” – https://cnsm.ro/

JUDETUL OLT

Caracal – Colegiul National “Ionita Asan” – https://www.ionita-asan.ro/
Corabia – Colegiul National “Al.I.Cuza” – https://www.cuzacorabia.ro/
Slatina – Colegiul National “Ion Minulescu” – https://cnimslatina.ro/despre
Slatina – Colegiul National “Radu Greceanu” – https://cnrg.ro/
Slatina – Colegiul National Vocational “Nicolae Titulescu” – http://www.cnvnt.ro

JUDETUL PRAHOVA

Breaza – Colegiul National Militar “Dimitrie Cantemir” – https://www.cantemircml.ro/
Campina – Colegiul National “Nicolae Grigorescu” – http://cngrigorescu.ro/
Ploiesti – Colegiul National “Mihai Viteazul” – http://cnmv.ploiesti.roedu.net/#acasa
Ploiesti – Colegiul National “Ion Luca Caragiale” – http://www.cn-caragiale.ro/
Ploiesti – Colegiul National “Nichita Stanescu” – https://www.colegiul-nichita.ro/
Ploiesti – Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza” – http://www.liccuza.ro/
Ploiesti – Colegiul National Pedagogic “Regina Maria” – http://www.pedagogic.ro/
Sinaia – Colegiul “Mihail Cantacuzino” – http://colegiulmihailcantacuzino.ro/istoric/
Valenii de Munte – Colegiul National “Nicolae Iorga” – https://cnniorga.ro/

JUDETUL SIBIU

Sibiu – Colegiul National “Gheorghe Lazar” – https://www.cngl.eu/
Sibiu – Colegiul National “Octavian Goga” – http://cnogsibiu.ro/
Sibiu – Colegiul National “Samuel von Brukenthal” – https://brukenthal.ro/
Sibiu – Colegiul National Pedagogic “Andrei Saguna” – https://www.cnandreisaguna.ro/

JUDETUL SALAJ

Simleu Silvaniei – Colegiul National “Simion Barnutiu” – https://colegiu-simleu.ro/
Zalau – Colegiul National “Silvania” – http://www.cnszalau.ro/

JUDETUL SATU MARE

Satu Mare – Colegiuj National “Mihai Eminescu” – https://www.eminescusm.ro/
Satu Mare – Colegiul National “Ioan Slavici” – http://www.cnislavici.ro/univ/ro/
Satu Mare – Colegiul National “Doamna Stanca” – http://www.cndssm.ro/
Satu Mare – Colegiul National “Kolcsey Ferenc” – http://www.kolcsey.ro/

JUDETUL SUCEAVA

Campulung Moldovenesc – Colegiul National “Dragos Voda” – https://dragosvoda.ro/
Falticeni – Colegiul National “Nicu Gane” – https://nicugane.ro/nou/
Gura Humorului – Colegiul “Alexandru cel Bun” – https://www.alexandrucelbun.ro/
Radauti – Colegiul National “Eudoxiu Hurmuzachi” – https://www.cnhurmuzachi.ro/
Radauti – Colegiul National “Andronic Motrescu” – https://www.colegiul-andronic-motrescu.ro/
Suceava – Colegiul National “Stefan cel Mare’ – https://cnstefancelmare.ro/
Suceava – Colegiul National “Petru Rares” – http://cnprsv.ro/
Suceava – Colegiul National “Mihai Eminescu” – http://cn-eminescu.ro/
Suceava – Colegiul National de Informatica “Spiru Haret” – http://www.cni-sv.ro/pagini/asp/Default.aspx

JUDETUL TELEORMAN

Alexandria – Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza” – https://www.cnaicuza.ro/
Alexandria – Colegiul National Pedagogic “Mircea Scarlat” – https://www.cnpms.ro/
Alexandria – Colegiul National “Al.D.Ghica” – http://adghica.blogspot.com/
Rosiorii de Vede – Colegiul National “Anastasescu” – https://www.colegiulnationalanastasescu.ro/
Turnu Magurele – Colegiul National “Unirea” – https://cnunireaturnumagurele.wordpress.com/despre-noi/

JUDETUL TIMIS

Timisoara – Colegiul National “C.D.Loga” – http://cdloga.ro/
Timisoara – Colegiul National Banatean – https://www.colegiulbanatean.ro/
Timisoara – Colegiul National “Ana Aslan” – https://cnanaaslan-tm.ro/
Timisoara – Colegiul National Pedagogic “Carmen Sylva” – https://colegiulcarmensylvatimisoara.ro/

JUDETUL TULCEA

Tulcea – Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” – https://www.spiruharet-tulcea.ro/

JUDETUL VALCEA

Dragasani – Colegiul National “Gib Mihaescu” – https://www.colegiulgib.ro/
Rm Valcea – Colegiul National de Informatica “Matei Basarab” – http://cnimateibasarab.ro/cnimb/
Rm Valcea – Colegiul National “Mircea cel Batran” – http://cnmirceavl.ro/
Rm Valcea – Colegiul National “Alexandru Lahovari” – https://www.lahovari.com/

JUDETUL VRANCEA

Adjud – Colegiul National “Emil Botta” – http://www.colegiulemilbotta.ro/
Focsani – Colegiul National “Alexandru Ioan Cuza” – https://cnaic.ro/
Focsani – Colegiul National “Unirea” – http://www.lufo.ro/
Focsani – Colegiul National Pedagogic “Spiru Haret” – https://www.pedagogicfocsani.ro/

JUDETUL VASLUI

Barlad – Colegiul National “Gheorghe Rosca Codreanu” – http://www.colegiulcodreanu.ro/
Husi – Colegiul National “Cuza Voda” – https://cncvhusi.ro/

ISTORIE CU LACRIMI, SÂNGE ŞI AROMĂ DE CIOCOLATĂ

Trei frânturi de istorie şi-au dat întâlnire pe Calea Victoriei nr. 36. Nu ne gândim niciodată că o simplă prăjitură poate să aducă în aceeaşi farfurioară evenimente cruciale şi oameni din secole trecute, și totuși …

1788, Moscopole*

După repetate raiduri ale armatei otomane asupra capitalei aromânilor din Balcani, oraşul este în mare parte distrus în 1916. Moscopole primeşte încă o lovitură urmată de plecarea din tara a unui val de aromâni care ajung în diferite zone din Europa. Printre ei şi familia Capşa, de origine macedo-română. Ambiţioşi, muncitori şi talentaţi, urmaşii lui Constantin Capşa, ajunşi in România, au creat în Bucuresti un local elegant pentru protipendada capitalei. Arta şi politica erau subiectele preferate ale acestei clientele selecte, dar draperiile de catifea, marmura, tapiţeriile delicate şi oglinzile veneţiene preţioase, fumul fin de ţigară ofereau şi o atmosferă prielnică răspândirii cancan-urilor.

*Moscopole (Voskopojë) = sat montan în sud-estul Albaniei

2. Franţa, Primul Război Mondial

Joseph Jacques Césaire Joffre, un nume demn de un mareşal. Dar o prăjitură cu acest nume cum ar trebui să arate? Ce gust ar trebui să aibă?

Generalul s-a bucurat de o faimă puţin meritată. Imaginea de viteaz salvator al Franţei în Primul Război Mondial nu a rezistat mult. Mareşalul Joffre rămas în amintirea unora drept un bărbat calm şi optimist. Calităţile sale militare păleau în faţa elogiilor referitoare la statura sa de zeu grec cu care îl copleşeau prietenii. Ştiau ei de ce îl copleşau cu laude!

3. Bucureşti, 1920

La doi ani de la încheierea războiului, celebrul mareşal sosea la Bucureşti. Era trimis pentru a-l decora pe regele României cu Medalia Militară Franceză. A fost primit cu toate onorurile cuvenite unui militar de rang înalt de către Regele Ferdinand şi Regina Maria. Evenimentul oficial, încorsetat în norme rigide, a fost dublat de unul neoficial, dar deosebit de savuros. Grigore Capşa, furnizor al Casei Regale i-a oferit invitatului o amintire care cu siguranţă l-a flatat: mica prajitură Joffre. Având forma unui cilindru care amintea de forma caschetei militare, crema şo glazura cu puternică aromă de cacao de cea mai bună calitate pur si simplu se topeau în gură. A fost un semn de curtoazie, o recunoaştere a ţinutei morale şi a tenacităţii de care a dat dovadă mareşalul, devenit in 1919 si membru al Academiei Franceze.

Pentru pofta de mâncare a românilor, Jofra era doar o prajiturică, aşa încât Casa Capşa a lansat şi tortul Joffre: un adevărat răsfăţ pentru un popor eliberat de spaimele unui război mondial Aşa ne-a mai venit inima la loc.

Asta-i istoria, o listă de surprize: unele dureroase, altele dulci-acrişoare. Multe ne lasă amintiri dulci cu arome rafinate. Şi în fiecare zi continuăm să pregătim alte surprize pentru viitor.

Sursa foto: Casa Capsa

PE URMELE OTOMANILOR ȘI GANGSTERILOR AMERICANI

“Cetatea din zahăr candel. Bastioanele din doboș tort. Turnurile și crenelurile din grilias. Șanțurile de apărare din cozonac cu nuci. Câmpia din pișcoturi. Copacii și iarba din fistic. Creștinii din bezele. Turcii și arapii din ciocolată. Turbanele din frișcă. Fesurile din jeleuri.“

Pare o rețetă de cofetărie? Nu este. Este descrierea unui oraș din România, într-o manieră la care nu s-a gândit nicio agenție de turism până acum.

“Într-adevăr, o mică Vienă. Și scorțoșenia, și sobrietatea, și senzația de conglomerat străbătut de un curent electric, de amalgam de limbi și accente, de competențe și incompetențe.” De la bastioanele vechii cetăți la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023 nu e decât un amplu salt peste timp. Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș au ales extrem de inspirat Timișoara ca punct de simetrie pentru aventurosul Chicago. Romanul trebuie citit neapărat. Este un savuros amestec de policier și aventuri, dragoste și răzbunare, călătorii și interese comerciale, pornind de la povestea reală a Anei Cumpănaș, cea care a ajutat FBI la prinderea gangsterului american John Dillinger. O poveste tricotată la 6 mâini, de trei autori care au reușit să compună o mică bombă istorică ce frizează senzaționalul. Dar la fel de surprinzătoare este și Timișoara cea revendicată de otomani, habsburgi, haiduci transilvăneni.

Cetatea medievală s-a transformat într-o perlă imperială, apoi într-o așezare modernă. Pe când era oraș turcesc, nordul Timișoarei era apărat de două porți: Poarta Cocoșului și Poarta Fosforosa/ Forforosa (de lumină). În 1716, turcii s-au predat, dar fortăreața a fost preluată și folosită timp de 20 ani ca loc de rugăciune pentru comunitățile evreiești sefarde și aschenaze din oraș. Apoi, poarta a fost demolată și, din cărămizile ei, a fost construită casa prințului Eugeniu de Savoya. Astăzi, imobilul are un etaj, acoperiș de țiglă și o curte interioară. La parter, se află două magazine, iar la etaj, locuințe. O puteți vedea dacă faceți o plimbare prin cartierul Mehala (str Eugeniu de Savoya, nr 24 – colț cu Lenau).

https://www.youtube.com/watch?v=VPQ3HxttwLY

Odată cu construcția cetății stelate de către habsburgi, au dispărut aproape toate urmele prezenței otomane în zonă, însă săpăturile din ultimii ani au descoperit o baie turcească și o moschee.

Așezarea a avut parte de multe nume și organizări: castrul Tymes, capitala regatului ungar, vilayet otoman, capitală a Banatului, oraș liber regesc (sub impăratul Iosif al II-lea), capitală de județ, Capitala Culturală a Europei. Aici a fost atestată cea mai veche fabrică de bere de pe teritoriul României (1718). Timișoara a fost primul oraș al monarhiei care a beneficiat de iluminat stradal pe gaz (1760), în care a funcționat primul serviciu telegrafic (1854) și de telefonie din țară (1881), prima stație de salvare din România și Ungaria (1886). A fost primul oraș din Europa continentală cu străzi iluminate electric (1884) și asfaltate (1895). Și tot aici, în singurul oraș european cu trei teatre de stat în română, maghiară și germană (1953), a circulat primul tramvai electric din România (1899).

Cine pornește la pas prin Timișoara de astăzi, nu va regreta. De la grădinile delicioase la străzile cu parfum arhaic, de la clădirile uluitoare la parcuri, totul impresionează și atrage. Luați și cartea cu voi.

.Cine cucerește Buda, stăpânește o cetate. Cine cucerește Timișoara, stăpânește o țară’ (bei otomani de Dunăre)

Timisoara - castelul si cetatea asa cum apar intr-o litografie din perioada turceasca

Timisoara - str. Eugeniu de Savoya, nr 24

Femeia in Rosu, Mircea Nedelciu, Adriana Babeti, Mircea Mihaies

surse foto:

http://art-historia.blogspot.com/2010/04/timisoara-otomana_23.html

http://art-historia.blogspot.com/2010/11/timisoara-austriaca.html

https://commons.wikimedia.org/

STRADA CU UN SINGUR NUMĂR

Cea mai scurtă stradă din București se află în sectorul 3 și are un singur număr: 11. Adresa str. Vasile Adamachi nr 11 adăpostește Muzeul Holocaustului (din 1991) și Sinagoga Mare din București. Este cunoscută ca Sinagoga Mare pentru că multă vreme a fost cel mai mare lăcaș de rugăciune al evreilor din București. A fost construită între anii 1845-1846 într-un amestec de baroc și rococo.

Cunoscută la început ca ‘Sinagoga Poloneză’, a fost construită de către comunitatea evreilor askenazi proveniți din Polonia și este primul mare edificiu de cult al acestei obști. Conform tradiției, pe acest loc s-ar fi aflat anterior patru mici lăcașe de cult iudaic ridicate de diferite categorii de meseriași. A fost inaugurată de Anul Nou evreiesc în 1847 de către marele rabin Mesulam Zalman Fränkel și de rabinul Zalman Barav, iar strada pe care se află a primit denumirea de Strada Sinagogii. După cum își amintea avocatul Valentin Saxone, în anii 1930-1940, la oficierea serviciului divin participa un cor și o orgă, iar la festivități se interpretau adevărate concerte de muzică religioasă, folosind și instrumente de coarde. Clădirea a fost reparată în 1865, iar la începutul sec. al XX-lea s-au efectuat o serie de intervenții în urma cărora s-a modificat arhitectura edificiului. Transformările efectuate de arhitectul Stomer în 1903 au dat clădirii forma pe care o are astăzi, iar lucrările din 1909 coordonate de arhitectul Petre Antonescu au urmărit efectuarea unor modificări în zona chivotului sfânt. În anii următori s-au făcut unele lucrări de modernizare: s-a introdus electricitatea (1915), s-au construit scări suplimentare spre balcoanele etajelor, s-a schimbat instalația de încălzire centrală și s-au înlocuit decorațiile degradate, după planurile realizate de arhitectul Jean Locar. La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioada 1926-1935. În anul 1936, sinagoga a fost repictată în stil rococo de către Ghershon Horowitz. După avarierea sa la cutremurul din 1940 și a devastăarii de către legionari în ianuarie 1941, s-au efectuat lucrări de reparații în 1945. A fost consolidată în 1980. În anii ’80, la fel ca și alte lăcașuri de cult din zona Unirii, a fost înconjurată de un cvartal de blocuri de zece etaje în formă de U, rămânând ascunsă vederii trecătorilor.

În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ‘Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT‘, editată de Federația Comunităților Evreiești din România în 2008, se preciza că Sinagoga Mare din București nu mai funcționa. În perioada 2004-2007 a fost renovat exteriorul clădirii, fiind redeschisă la 30 iulie 2007, dar sinagoga nu mai este folosită pentru serviciu religios în mod curent. Puteți vedea imagini din interior în filmarea Teatrului Evreiesc de Stat:

https://www.youtube.com/watch?v=q5d4BJdaDhw

surse foto:

https://commons.wikimedia.org/wiki/User:DMY