Haholilor nu le place să fie confundați cu lipovenii.
Author: Cristina Stefanescu
BRAȘOV 1987: ORAȘUL CARE A SPUS “NU”
Politicile severe de austeritate din anii 80, impuse de regimul Ceaușescu (condiții de trai mizerabile, reducerea consumului energetic și alimentar, lipsa unor ingrediente minimale necesare unei vieți civilizate, raționalizarea alimentelor, scăderea veniturilor lucrătorilor dar și disprețul față de muncitorii uzinei de autocamioane), s-au acumulat la Brașov până la o explozie de furie în dimineața zilei de 15 noiembrie 1987.
“FĂ-MI CEL DIN URMĂ BINE, DĂ-MI UN REVOLVER SĂ MĂ ÎMPUȘC”
“…Îi plăceau lăutarii și, într-o vreme, în tovărășia lui Șt. O. Iosif, colinda periferiile capitalei, nopți de-a rândul, ca să descopere câte un cobzar meșter în cântece bătrânești. Altădată se înamora de capela de tiroleze ce cânta la Tomek, unde bea bere și făcea declarații de dragoste capelmaisteriței, bălaie ca o păpădie, iar în zorii zilei se ducea să-i cânte serenade sub ferestre și să o încânte, ca Demonul lui Lermontov pe Tamara: „Tu vei fi regina universului“.”
EXPLORÂND UNIVERSUL SERIALELOR TV ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ: “DAKTARI”
Sarea și piperul îl constituiau leul sașiu Clarence – protagonist, cu câțiva ani înainte, al unui film artistic care a pus bazele serialului – și cimpanzeul Judy, care juca, în paralel, și în serialul “Pierduți în spațiu”.
SF MINA ÎN LUMINA NUMERELOR: 11.11 CA SEMN DIVIN ȘI MESAJELE ANGELICE
Tradiția spune că oamenii care intră în biserică pe 11 noiembrie nu trebuie să iasă cu mâna plină de acolo (indiferent daca e vorba de alimente sau de obiecte sfințite).
MARIA LĂTĂREȚU – PRIMA LĂUTĂREASĂ
Când ascultați doina “Lie, ciocârlie” să știți că s-a născut dintr-o dragoste îndoliată, din dor, din jale, dintr-o lacrimă metamorfozată în cântec. Deși cea mai cunoscută versiune este cea a Mariei Ciobanu și mult timp s-a crezut că este un cântec cu autor necunoscut, melodia este compoziția Mariei Lătărețu.
SEVER FRENȚIU: ARTA ÎN VITRALII, PICTURĂ ȘI SCULPTURĂ
Pe o bancă din piatră, lângă digul Mureșului, în Arad, o siluetă copleșitoare privește trecătorii. Este statuia lui Sever Frențiu, (…) cel care altă dată era o vie prezență pe străzi, gata oricând să schimbe o vorbă sau să dea mâna cu admiratorii.
TUDOR MUȘATESCU – BALUL MASCAT AL VORBELOR SERIOASE
Nu confunda niciodată umorul cu mitocănia veselă.
CÂND CUVINTELE ASCULTĂ DE MAESTRU ȘI IAU FORMA IRONIEI FINE
“În concluzie: epigrama e ca un copil; se face mult mai lesne decât se poate explica în detaliu cum s-a făcut.”
PALATELE UITATE ALE BUCUREȘTIULUI – POVESTEA DOMENIULUI WORONIECKI
“Sunt româncă, dar am şi sânge albanez, căruia îi atribui vivacitatea caracterului şi combativitatea mea (…) şi cultul prieteniei. (…) Am fost fiică unică, adorată, teribil de răsfăţată, (…) Franţa este ţara unde mă simt acasă (…). Revin adesea pentru a mă tempera în lumina României”
Și să nu uităm ce e mai important: “… femeia epocii noastre nu trebuie să depindă de bărbat, ci să se apere”.
