BABA HÂRCA: OPERETĂ-VRĂJITORIE

Comedia muzicală ‘Baba Hȃrca – operetă-vrăjitorie în doua acte și trei tablouri’ a fost prima operetă românescă compusă de Alexandru Flechtenmacher, pe textul lui Matei Millo. A avut premiera ȋn urmă cu 172 ani, pe 26 decembrie 1848, la Teatrul cel Mare al Moldovei, din Iași.

Baba Hârca – primul travesti românesc

Matei Millo este cel care a marcat începutul istoriei literaturii muzicale românești. A avut rolul principal, tot el fiind și primul actor român care a jucat în travesti, întruchipând-o pe Baba Hârca. Costumul de atunci este pastrat la Muzeul “Muzeul Mihai Eminescu” din Iași.

Actor moldovean, Matei Millo „avea o voce mică, de bariton şi puţin răguşită, dar cântul artistului era ajutat de o extraordinară mimică şi un desăvârşit joc scenic” (I. WEINBERG, “Momente şi figuri din trecutul muzicii româneşti”). Personalitatea sa complexă a întipărit reale modele în teatrul românesc.

Cine este Baba Hârca

Baba Hȃrca este un personaj benefic al mitologiei romȃnești. Este o vrăjitoare care ȋncheagă apele și trăiește izolată ȋntr-o văgăună, deasupra unui copac mare. Este cea care dă sfaturi utile flăcăilor angajaţi ȋn luptă. “Baba reprezintă feminitatea demonică. E o făptură din spațiul patronat de haos și întuneric. (…)

E Talpa Iadului, „zeița rădăcinii”, o „rădăcină fără rădăcină, căci n-ar fi rădăcină dacă ar avea ea însăși rădăcină”. Funcțiunea sa, eminamente negativă, este aceea de declanșatoare a unei inițieri. „În rolul ei negativ, ”Baba”, ”Hârca”, reprezintă tendința de subversiune, de târâre în abis, de pulverizare.

În procesul de realizare inițiatică, Baba e ”fixată”, ”mortificată”. Ea devine apoi, fără să vrea și fără să știe, rădăcina Arborelui axial”. Orice edificiu spiritual se ridică pe aceeași dualitate primordială între Bine și Rău.” (dr. Alexandra Gruian)

VĂ INVITĂM SĂ ASCULTAȚI

Vă invităm să ascultaţi o ȋnregistrare pentru teatru radiofonic, din 1970 (dramatizarea şi adaptarea radiofonică: Constantin Paiu. 

Regia artistică a fost asigurată de Constantin Sava şi Constantin Paiu. Regia de montaj i-a aparținut lui Constantin Munteanu. Constantin Pintilie s-a ocupat de regia tehnică și de studio. Regia muzicală a fost asigurată de Cornel Popescu. Dirijori au fost Mihai Vieru și Ionel Gotescu). Din distribuţie au făcut parte: Miluţă Gheorghiu, Puiu Vasiliu, Liana Mărgineanu, Costache Sava, Valeriu Burlacu, Constantin Cadeschi, Traian Ghiţescu. 

https://www.mixcloud.com/teatru-radiofonic/matei-millo-baba-harca-1970/?fbclid=IwAR1b_y-dEWwNQ3tabpWcC78WbfkkLm9fV_RRro8g_ybRKPFjalciQb2mZdg 

* opereta = compoziție muzical-dramatică de proporții mari, similară operei, și derivată din aceasta, scrisă pe textul unui libret dramatic cu conținut agreabil, cel mai adesea umoristic, cu situații artificiale și adesea neverosimile, în care cupletele cântate de soliști și cor alternează cu dialoguri vorbite și cu dansul, totul însoțit de muzică interpretată de o orchestră. Spre deosebire de operă, în care dialogurile vorbite sunt aproape inexistente, în operetă, dialogul explicit ocupă un loc destul de important în echilibrul plotului (sursa: Wikipedia)