ENIGMELE REVOLUȚIEI: VASILE MILEA – O SINUCIDERE CONTROVERSATĂ

17 decembrie 1989: Vasile Milea a fost acuzat de trădare, pactizare cu inamicul, laşitate şi nerespectarea ordinelor de a trage împotriva mulţimii.

22 decembrie 1989: posturile de radio și TV dădeau un comunicat referitor la calitatea sa de trădător.

28 decembrie 1989: era înaintat post-mortem de la general-colonel în grad de general de armată (cu patru stele), de către Ion Iliescu.

În 1990 a fost declarat erou al revoluției și mai multe artere din România au primit numele său, inclusiv un bulevard din Capitală.

În iunie 2021, la mai bine de 30 ani, bulevardul bucureștean a fost redenumit. Un fel de sens giratoriu al istoriei?

Cert este că atât viața, cât și moartea ministrului comunist al Apărării, Vasile Milea, au rămas, în mare parte, sub semnul întrebării.

– STUDII

Vasile Milea s-a născut pe 1 ianuarie 1927 la Lerești, jud Argeș, a urmat Liceul Comercial Mihai I. Apoi a absolvit Școala Militară de Ofițeri de Infanterie, cu calificativul ‘Bine” și Facultatea de Tancuri, Blindate și Mecanizate din cadrul Academiei Militare din București, ca șef de promoție.

– ACTIVITATE PROFESIONALĂ ȘI POLITICĂ

A lucrat o perioadă ca învățător suplinitor, a fost vice-președinte al organizației de tineret a PNȚ din Lerești, apoi comandant de pluton, companie și batalion în Brigada 9 Tancuri. A beneficiat de o ascensiune rapidă în cadrul armatei, ca șef al Secției Pregătire de Luptă la Regiunea 2 Militară, comandant al Regimentului 18 Tancuri și Autotunuri, șef de stat major și comandant al Diviziei 9 Mecanizate “Mărășești”, apoi locțiitor al șefului Secției Pregătire de Luptă a Regiunii 2 Militare, fiind înaintat pe rând la gradele de maior (1954) și locotenent colonel (1956).

A fost admis ca membru al Partidului Muncitoresc Român (PMR) în 1957. Un an mai târziu a fost acuzat de lipsuri în gestiune (peste 700 000 lei), fraudă și obligarea subordonaților să fure de pe șantiere, așa că a fost destituit de la comanda Diviziei “Mărășești” și exclus din PMR. Milea a explicat că a ordonat folosirea unor fonduri pentru asfaltarea interiorului unității, “convins că toate acestea ajută la ridicarea nivelului de pregătire de luptă a unităților”. În urma eforturilor sale de a fi reprimit în partid, cererea i-a fost acceptată în 1960.

Începând din 1964, activitatea sa a cunoscut o ascensiune: a primit din nou funcții de comandă la nivelul unităților operative, a fost înaintat la gradele de general-locotenent și general-colonel, a ocupat funcții politice ca deputat de Iași în Marea Adunare Națională, membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, membru supleant, apoi titular al CC al PCR, prim adjunct al ministrului, șef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

În 1985 a devenit ministrul apărării naționale, funcție în care se afla și în decembrie 1989.

– VASILE MILEA ÎN DECEMBRIE 1989

În stenograma ședinței Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, din 17 decembrie, Ceaușescu l-a admonestat pe Milea:

“Tov. Nicolae Ceaușescu: Ce fel de ministru al apărării eşti tu? (…) Nu aţi spus adevărul. De abia acum spuneţi, până acum aţi dezinformat. Aţi spus că aţi dat ordin să tragă. De ce aţi dezinformat?! (…) Se poate una ca asta?!

(…) eu, în calitate de comandant suprem, consider că aţi trădat interesele ţării, interesele poporului, ale socialismului, şi n-aţi acţionat cu răspundere. (…) Din momentul de faţă, dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul apărării naţionale şi pe ministrul de interne şi pe comandantul trupelor de securitate. Din acest moment, preiau comanda armatei. Să-mi pregătiţi decretul! Convocaţi Consiliul de Stat, ca să facem totul legal, în seara asta.

Nu mai am încredere în asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din 10 în 10 minute, ca apoi să-mi dau seama că ei nu fac ce le-am ordonat. De abia pe urmă mi-am dat seama că ei nu fac ce le-am spus. Trebuia să-i omoare pe huligani, nu să-i bată ei.

(…) Cine v-a dat dreptul să vă consultaţi voi şi să nu luaţi măsurile care se impun, pentru că eu am discutat cu voi şi v-am dat ordin? Ştiţi ce ar trebui să vă fac? Să vă pun în faţa plutonului de execuţie! Asta meritaţi, pentru că ceea ce aţi făcut voi se numeşte pactizare cu inamicul! Ai făcut armata, Milea, aşa se cheamă, nu?

Tov. Vasile Milea: Da, tovarăşe secretar general.(…) Sunt vinovat. Am gândit că nu va lua amploare”

În dimineața zilei de 22 decembrie, în biroul lui Ceaușescu a avut loc o nouă ședință, de aceasta dată, fără stenografă și fără înregistrare. Martori ai evenimentului au declarat că Ceaușescu a avut o nouă izbucnire față de Milea: “Ce ai făcut, Milea? Aseară, te-am trimis la Baricadă să faci ordine și tu ai omorât oameni. Ce ai făcut, Milea?! Ai tras în muncitori. Cine te-a pus, Milea, să tragi în muncitori?!”

Tot martori prezenți în sediul CC au povestit că Milea a ieșit desfigurat din ședință și după aproximativ o jumătate de oră, din biroul său, s-a auzit o împușcătură.

– FINAL

Comunicatul oficial a fost că ar fi încercat să se sinucidă prin împușcare. Cert este că nu a murit pe loc, ci a fost transportat la Spitalul Elias, unde a murit în jurul prânzului.

Circumstanțele morții au rămas neclare. La înmormântare, general-colonelul Ion Hortopan, a rostit un discurs uşor bizar: “Milea va rămâne în conştiinţa armatei române, ucis de clica dictatorială a lui Ceauşescu“. De altfel, și Emil Bobu susţinea, într-o depoziţie din cadrul procesului din 1990, că uciderea lui Milea ar fi fost pusă la cale de familia Ceauşescu.  Comunicatul postului TV a venit sec: “Vă informăm că ministrul Forţelor Armate a acţionat ca un trădător, împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis“.

Vasile Milea a fost înmormântat cu onoruri militare la 30 decembrie 1989, în comuna natală. La înmormântarea sa a participat un număr extrem de  mare de soldați și generali. Inima sa a fost pusă într-un borcan cu formol, îngropat și el în criptă.

– ȘI TOTUȘI…

Întrucât atâtea nelămuriri rămăseseră fără răspuns, pe 30 martie 2004, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a redeschis ancheta judiciară pentru stabilirea împrejurărilor în care a decedat.

Pe 12 mai 2005, rămășițele sale pământești au fost exhumate pentru a se stabili traiectoria glonțului care a provocat moartea generalului, urmând să se clarifice dacă este posibil ca acesta să fi fost ucis. Și rezultatele necropsiei au rămas neconcludente.

“Cadavrul era scheletizat. Am prelevat eșantioane din oase pentru examinări hispatologice și criminalistice. Din ceea ce am văzut până acum nu reiese nimic nou față de expertiza precedentă. Mai precis, descrierile făcute la data decesului corespund cu ceea ce am găsit noi acum. Glonțul nu a trecut prin coastă, există doar o scrijelire” (directorul Institutului Național de Medicină Legală, prof. dr. Dan Dermengiu). În groapă a fost găsit și borcanul în care era conservată inima lui Vasile Milea. “Numai că recipientul era spart, așa că inima a putrezit. Au fost totuși prelevate probe din acest organ, în starea în care se afla, pentru o serie de investigații mai amănunțite”. 

Văduva generalului Milea declara pentru “Jurnalul Național”: “Eram la Predeal. Bănuiesc că era soțul meu, nu am auzit nici o voce în telefon. El era cu siguranță, pentru că îl cunoșteam după respirație. Respira foarte greu. Eu țipam la telefon disperată, nu știam ce se întâmplă. Am întrebat: “Val, tu ești?”. Apoi a fost un moment de liniște, pe urmă o luptă și un zgomot de lovituri. După care s-a auzit o împușcătură. Până la urmă, cineva a preluat telefonul și mi-a spus: “Doamnă, stați liniștită, zgomotele și împușcătura s-au auzit din stradă“. Și a închis telefonul. N-am apucat să spun nimic, eram șocată. Și nici nu am recunoscut vocea aceea.

Am auzit moartea soțului meu la telefon.” 

În iunie 2021, Consiliul General al Municipiului București a votat schimbarea denumirii bulevardului Vasile Milea (fost Ho Și Min) și împărțirea sa în două tronsoane. Porțiunea dintre Splaiul Independenței și Bd Iuliu Maniu se numește Bd Doina Cornea (profesoară din Cluj, simbol al luptei anticomuniste), iar porțiunea dintre Bd. Iuliu Maniu și Bd. Drumul Taberei poartă numele generalului Paul Teodorescu (condamnat la 10 ani muncă silnică la Canal, de regimul comunist).

Surse foto:

www.wikipedia.org