EUROVISION ROMANIA 2023 – finaliștii Selecției Naționale

Juriul Selecției Naționale a Eurovision Song Contest 2023 a decis cine sunt cei 12 finaliști. Dintre cele 84 de melodii originale participante, doar 12 au ajuns în finală.

Finaliştii Selecţiei Naţionale Eurovision România 2023 sunt:

Juriul a fost compus din următorii membri: Sebastian Ferenţ (Untold şi Neversea), Laura Coroianu (Emagic), Bogdan Stratulă (Urban Sunsets Radio), John Varbiu (Summer Well), Alin Vaida (Festivalul Jazz in the Park), Mihai Predescu (şeful delegaţiei României pentru Eurovision 2023) şi Remus Achim (regizorul proiectului ESC 2023).

Pentru 11 februarie 2023, Televiziunea Română pregăteşte un spectacol al Selecţiei Naţionale a Eurovision Song Contest 2023, transmis în direct din studiourile SRTv on air şi online, în cadrul căruia vor fi interpretate live cele 12 piese muzicale.

In acest an, câştigătorul va fi desemnat exclusiv prin votul publicului, fiecare melodie urmând să fie votată pe durata difuzării acesteia. Ocupantul primului loc și piesa interpretată vor reprezenta România la concursul muzical Eurovision Song Contest 2023.

În ediția din anul 2023, Eurovision Song Contest va avea loc la Liverpool, Marea Britanie. Câștigătorii Eurovision de anul trecut au fost Kalush Orchestra din Ucraina, însă din cauza situației de război care are loc în țară, organizatorii au decis să aleagă o altă destinație. Cele două semifinale vor avea loc pe 9 şi 11 mai, iar marea finală, pe 13 mai 2023, la Liverpool Arena.

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993. Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Advertisement

RAMON TAVERNIER – nume nepermis ȋn R.S.R.

Numele său, Ramon Tavernier, avea o sonoritate mult prea occidentală, așa că a fost forţat să apeleze la un pseudonim: Constantin Alexandru.

Născut la 19 decembrie 1927 la București, Ramon Tavernier a studiat pianul ȋncă din copilărie, apoi la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Capitală (1948 – 1953) cu Ioan D. Chirescu (orchestraţie), Paul Constantinescu (armonie), Leon Kleper (compoziţie), Marțian Negrea, Theodor Rogalski și a fost unul dintre cei mai renumiţi orchestratori ai timpului său, alături de Sile Dinicu, Richard Oschanitzky, Cornel Popescu şi Richard Bartzer: peste 1000 partituri ale unor melodii romȃnești sau străine au fost oferite Radio-ului, Casei de Discuri Electrecord și cinematografiei.

Își dorise să studieze percuţia, dar nu a fost posibil din cauza unui accident la o mȃnă, motiv pentru care s-a ȋndreptat spre alte domenii ale artei sunetelor. Ramon Tavernier a fost fascinat de folclorul romȃnesc și a fost primul compozitor care a introdus naiul ȋn universul atȃt de expresiv al jazz-ului și al muzicii ușoare, astfel ȋncȃt Gheorghe Zamfir a studiat cu el, dar a avut și ocazia să ȋi interpreteze piesele, ca și Cătălin Tȃrcolea, cu care a realizat primul albul de jazz din lume (“Panpipe in jazz”). Prima melodie de acest gen a fost “Cum mă vezi și cum te văd”, interpretată de Aurelian Andreescu.

Și-a ȋnceput activitatea muzicală ca profesor de muzică la Palatul Pionierilor (1950-1952), apoi a fost orchestrator și colaborator permanent la Radiodifuziunea Romȃnă, pianist-corepetitor la Studiourile de dans bucureștene, la Corurile Fabricii Gh.Gheorghiu Dej, al Băncii Naționale și al Teatrului Țăndărică, redactor și secretar al casei de discuri Electrecord și membru al Uniunii compozitorilor și muzicologilor din RSR (ȋncepȃnd din 1969). Melodiile sale au primit numeroase premii, iar Tavernier a compus pentru interpreţi vestiţi: Angela Similea și Cornel Constantiniu (Dar nimeni nu-i ca noi), Margareta Pȋslaru (Cȋntec pentru lumină), Adrian Romcescu (Lacul), Ricky Dandel (De-or trece anii), Dan Spătaru (Ai trecut iar pe strada mea), Doina Badea (Lacrimi de fericire). Dintre compoziţiile sale, amintim:  Nu încerca să te minți, Un trifoi cu patru foi, Dorința, Când ne întâlnim, Foaie verde, La Histria, Cȋmpii de aur sub soare,  Înălțare, Darurile, Cȋntecul obârșiei, Tu crezi că a fost iubire-adevărată?, Vals, Coloana infinita, Cȋntec pentru lumină, Cȋntec tineresc, Cȋntec de drum, Cȋntecul călătorului ȋn toamnă, Darurile, Florile din fereastră, O stradă prea ȋngustă, Samba Bossa-Nova, Sub a ramurilor mreajă, Vreme bună,  Dorul etc. Piesele sale au fost incluse pe discuri: Melodii de Ramon Tavernier, Rugăciuni fără frontieră, Naiul ȋn jazz (1979), Antologia muzicii romȃnești.

Inovatorul orchestrator al anilor ‘50 a compus și coloana sonoră a șase filme: Am fost 16 (Radu Cornea), Knock-out (regia Mircea Mureșan), Amintiri bucureștene (Radu Gabrea), Împușcături sub clar de lună (Mircea Mureșan), Porţile dimineţii (Radu Gurău), Calculatorul mărturisește (Radu Cornea).

“Este o personalitate marcantă a muzicii romȃnești, care și-a pus amprenta asupra artei din Romȃnia”, aprecia maestrul Eugen Bertea. Și nu exagerează, ȋntrucȃt Ramon Tavernier (Alexandru Constantin) a avut performanţe remarcabile ȋn condiţii dificile.  În 2001 a fost premiat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Romȃnia cu Premiul de Excelenţă pentru ȋntreaga activitate profesională.

Compozitorul s-a retras de mulţi ani din agitaţia Capitalei, preferȃnd să locuiască ȋntr-o zonă pitorească din Moldova și s-a dedicat exclusiv muzicii religioase corale. CD-ul “Rugăciuni fără frontiere”, o colecţie de 19 miniaturi ȋncepȃnd cu “Cele 10 porunci” a fost premiat ȋn 2000 de UCMR, sunt bijuterii sonore cu mesaj dens și limbaj fin și reprezintă, așa cum el ȋnsuși mărturisește “numitorul comun al confesiunilor religioase creștine ce au la bază cultul Preasfintei Treimi și al Sfintei Fecioare Maria”.

“Compozitorul și-a pus ȋntrebări cu profunzime de spirit, iar ȋn răspunsuri relevantă este SMERENIA. Muzica lui Ramon Tavernier echilibrează, ȋmblȃnzește, conduce către opţiunea traiului ȋn legile spirituale; și la gȃndul potrivit căruia viaţa reprezintă o respiraţie ȋn veșnicie. Dar, ca să poţi vorbi cu folos, ca să comunici, trebuie să te asculte cineva. Așa s-au născut aceste ȋnregistrări… Suflet mȃndru și grav, Ramon nu a avut nevoie de speranţe ci doar de adevăr. Sărbătorile pe care le trăiește din plin ȋnseamnă pentru el izbucnirea din tăceri. Muzica lui Ramon, fie că e vorba de slagăre, fie de simple melodii, poartă cu ea subtilitatea compozitorului, fluidă, eterică, subtilă. Făcȃnd posibilă reȋntȃlnirea cu noi ȋnșine.” (Daniela Caraman Fotea).

“Tot ce faci să vină din convingerea cea mai adȃncă” – Ramon Tavernier.

INCONDEIEREA OUALOR: origini, traditii, tendinte

Mestesugul incondeierii oualor de Pasti este pe cat de vechi, pe atat de spectaculos. Obiceiul a fost transmis de la o generatie la alta si este intalnit in istorie in spatii si religii diferite, avand insa aceeasi baza a credintei: oul cosmic. Statueta zeului egiptean Knef  purta un ou in gura, persii, indienii si fenicienii considerau oul ca principiu al Creatiei, galii au ca simbol cocosul, al carui germene este in ou, in Bucovina exista credinta ca ‘Soarele e dintr-un ou’. credinta dualistica a popoarelor primitive referitoare la Bine si la Rau a fost pastrata si de crestini. De la credinta ca oul insusi este dual, continand atat Binele, cat si Raul, s-a ajuns firesc la vopsirea oului in rosu, ca simbol al Focului protector. Astfel au aparut o multime de superstitii privind ouale rosii.

Motive ucraineene

Motive maghiare

Motive poloneze

Ouale rosii ingropate in Joia Mare in jud Valcea apara viile. Ouale din fereastra ii pazesc de grindina pe macedo-romani. In Banat, cojile de oua rosii se amesteca cu baliga din grajd pentru a apara vitele. In Bucovina exista credinta ca Diavolul va cobori printre noi cand vor disparea colindele si ouale rosii. In Mehedinti, Tulcea, Bucovina si unele sate din Ardeal se spune ca pietrele cu care a fost batut Iisus s-au transformat in oua rosii.

In capitolul ‘Ciocnitul cu ouale de Pasti’, Artur Gorovei spune ca in Bucovina, in ziua de Pasti, ouale pot fi ciocnite doar “cap cu cap’ (adica doar in varf). A doua zi se poate ciocni si ‘cap cu dos’ (dosul este partea opusa varfului), iar marti se poate ciocni si ‘dos cu dos’ sau ‘coasta cu coasta’ (coasta este partea laterala a oului). la Teius, in Ardeal, a fost imprumutat un joc cu oua de la sasi: copiii rostogolesc pe rand oua la vale sau pe o scandura, iar cel al carui ou loveste unul din fata le castiga pe amandoua. Jocul exista in versiuni usor diferite si in Suedia, Palestina, Rusia sau Franta.

Cea mai veche mentiune despre incondeierea oualor in Romania ii apartine lui Del Chiaro care, descriind obiceiurile de Pasti de la Curtea Domneasca din Bucuresti, pe vremea lui Constantin Brancoveanu, spune ca ‘Principesa primeste in apartamentul ei pe preoti carora le saruta mana si le daruieste cate o naframa brodata, iar boierilor si jupaneselor le daruieste cate doua oua bizzaramente lavorate a fiori di oro, adica oua incondeiate, arta in care exceleaza femeile valahe’.

Tot in ‘Studiul de folclor’ al lui Gorovei sunt mentionate si cele patru tipuri de oua incondeiate: monocrome, monocrome cu ornamente, policrome si cu ornamente in relief.  Ouale monocrome se numeau ‘merisoare’sau ‘rusite’ (in Oas). Ouale ornamentate sunt inchistrite, impistrite sau impestritite in Moldova, Bucovina si Banat si impchistrate in Oas, incondeiate, scrise, sapate, picurate, picate, cu picatele/ chicatele, impuiate in Muntenia, Banat si Ardeal, impietrite in Muscel, pirdic sau chindisit la macedoneni. Ouale policrome cu ornamente sunt muncite sau necajite.

La inceput, ouale se colorau doar in rosu. In timp, au fost acceptate si galbene, verzi, albastre si negre. Pe vremuri, culorile se obtineau din plante: galbenul din frunze de zarzar sau coji de ceapa, galben deschis din flori de brandusa, caramiziu din coaja de arin, albastru din viorele, verde din frunze de nuc, coaja de mar dulce sau paduret, rosu din flori de mar acru, frunze de cimbrisor, coaja de arin negru, negru din coaja de nuca, etc. Cu timpul, gospodinele au preferat substante cumparate din comert, simple sau perlate si tehnici imprumutate (metoda servetelului, degradeuri, decoratiuni crosetate, aplicatii cu margele, etc).

Ouale incondeiate se realizau cu ajutorul a doua instrumente: chisita (pisita, bijara,vizaric, condeiu, inchistritoare) – cu care se traseaza liniile si felesteul (felestiuc, motoc, mataz, matuf, pamatuf) pentru ornamentarea cu puncte. Astazi, mai ales desenele geometrice sunt realizate cu ajutorul unor mecanisme care simplifica mult munca decoratorului.

Ouale incondeiate prezentau o mare varietate de motive: animale, plante, etc. Specific oualor romanesti este ca nu erau reprezentate niciodata obiecte in intregime, ci doar partea caracteristica: frunza de stejar, ureche de iepure, copita calului, laba broastei, fierul plugului, etc. Se desenau in intregime doar cele care nu puteau fi reduse la un simbol: pestele, grebla, furca etc, avand ele insele forme specifice. Ouale ornamentate cu animale intregi sunt de influenta straina, fara legatura cu arta populara romaneasca. Ornamentarea se realiza cu alb pe fond rosu, prin linii si puncte, obiectul fiind repetat de pana la opt ori pe acelasi ou. In Transilvania, influenta sasilor era extrem de vizibila prin ornamente mai artistice si armonia culorilor pe fond negru. Maria Panaitescu, maestra de desen la Scoala Profesionala ‘Principesa Elisabeta’ din Bucuresti a oferit cea mai bogata colectie de motive folosite in ornamentarea oualor (116 modele): brosura publicata in 1914 ilustreaza modele specifice tuturor zonelor tarii si a ramas mult timp principala sursa de inspiratia a etnologilor.

  1. Arthur Gorovei –  Ouale de Pasti. Studiu folcloric
  2. Maria Panaitescu – Colectie de oua incondeiate din diferite judete

ROMÂNIA – REGIUNI, RAIOANE, JUDEȚE

Începând cu anul 1950, Romȃnia a trecut prin cȃteva reorganizări administrativ-teritoriale.

În septembrie 1950 au fost desfiinţate cele 58 judete (424 plăși și 6276 comune rurale și urbane) și au fost ȋnlocuite cu structuri teritorial-administrative de sorginte rusească – 29 regiuni (compuse din 177 raioane, 148 orașe și 4052 comune): Arad (Ar), Argeș (Pts), Bacău (Bc) Baia Mare (B Mr), Bȃrlad (Bd), Bihor (Ord), Botoșani (Bt), Buzău (Bz), Cluj (Clj), Constanţa (Cta), Dolj (Cv), Galați (Gl), Gorj (Tg J), Hunedoara (Dv), Ialomița (Cl), Iași (Is), Mureș (Tg M), Prahova (Pl), Putna (Fs), Rodna (Btr), Satu Mare (St M), Severin (Lgș), Sibiu (Sb), Stalin (O S), Suceava (Sv), Teleorman (R Vd), Timișoara (Tms), Vȃlcea (Rm V) și Regiunea București (R B).

Doi ani mai tȃrziu, numărul regiunilor a fost redus la 18: Arad, Bacău, Baia Mare, Bȃrlad, București, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Stalin, Suceava, Timișoara și, pentru prima dată după unire, o entitate administrativă creată pe criterii etnice, Regiunea Autonomă Maghiară. 4 regiuni purtau alte nume: Stalin era Brașov, Rodna – Bistriţa Năsăud, Putna – Vrancea, iar Bȃrlad – Vaslui.

În 1956 au mai dispărut două raioane: Arad și Bȃrlad.

În 1960, entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș Autonomă Maghiară.

Abia ȋn 1968, Romȃnia a revenit la ȋmpărţirea admnistrativ-teritorială ȋn 39 judeţe. Reȋnfiinţarea acestora nu a ȋnsemnat ȋnsă și revenirea la configuraţia administrativă anterioară anului 1950, ȋntrucȃt 19 judeţe nu s-au mai regăsit ȋn peisajul regional, iar unora li s-a schimbat numele.

În urma reformei teritoriale din 1981, au fost reorganizate judeţele Giurgiu, Călărași și Ialomiţa și a fost ȋnfiinţat Sectorul Agricol Ilfov, subordonat Municipiului București.

În prezent, Romȃnia are 41 judeţe plus Municipiul București.

ATENEUL ROMAN

Cu 133 ani in urma, pe 14 februarie, a avut loc inaugurarea Ateneului Roman. Va propun sa aflati detalii despre cladire si marea fresca istorica, apoi va puteti delecta cu un tur virtual inedit al Ateneului.

https://www.fge.org.ro/filarmonica/istoric-ateneu/?fbclid=IwAR1IR_4T8A4qiCakew8h078VUfxVVqOrUVzsAh0wEiQGnNSWUcnRtskRf8o

http://tour.fge.org.ro/?fbclid=IwAR1u0KCPnTQXtSXUAUIHza-7n1_PGXaEd7UHa5s2bWzO8JbdkKSBVULVlu8

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ateneul-roman-povestea-unui-edificiu-simbol?fbclid=IwAR3Ja7jwjTbzY6MyfFMh0zUVYwFp1wPhoYmEpA5Vlh08QWjqDCXYrQ3AMwM

BRÂNCUȘI – ÎNTRE NEW YORK ȘI TIMIȘOARA

Două din sculpturile lui Brâncuși s-au vândut la casa de licitații Christie’s din New York la exact un an diferență: 2017 și 2018. Sculptura din bronz ‘Muza adormită’ a fost cumpărată cu 57.3 mil dolari – în doar 9 minute, iar ‘Tânără fată sofisticată’, cu 71 mil dolari. Ambele lucrări au fost influențate de femei frumoase, pe care sculptorul le-a întâlnit în diferite momente ale vieții.

Muza adormită” a fost inspirată de o misterioasă baroană, Renee Irana Franchon, iar “Tânăra sofisticată” este un model stilizat al poetei anglo-americane Nancy Cunard pe care sculptorul a cunoscut-o prin Tristan Tzara. Sofisticata și emancipata scriitoare nu i-a pozat de fapt niciodată lui Brâncuși și a aflat după foarte mulți ani de statueta realizată de acesta.

Începând cu 30 septembrie 2023, Muzeul de Artă din Timișoara va găzdui cea mai mare expoziție Brâncuși din România ultimilor 50 ani. Expoziția va fi deschisă până pe 28 ianuarie 2024 și va fi organizată în condiții exceptionale de securitate. Vor fi expuse 20 – 25 sculpturi din colecții private și de stat, din Anglia, Elveția, Franța și România, desene, guașe și fotografii realizate de artist. Curatorul expoziției este Doina Lemny, doctor în istoria artei și unul dintre cei mai apreciați specialiști în arta lui Brâncuși. Ultima expoziție Brâncuși din România a avut loc în 1970.

Reamintim că în 2023, Timișoara este Capitala Europeană a Culturii.

https://thewoman.ro/constantin-brancusi-si-eterna-muza-a-operei-sale-femeia/?fbclid=IwAR1sko_ldVRCLJr_as9GNMjnlkrSzUx-0haCySNi4RK6eQDSyX7v_nTEniU

https://www.digi24.ro/stiri/diverse/povestea-muzei-adormite-opera-lui-brancusi-vanduta-in-noua-minute-725277?fbclid=IwAR3W8oMHx9gHLpN1yFPSZW-LcQuZzeewioFcFinhHYf4wIoQH7VMBiZjYOU