GALA GALACTION – Să dea Dumnezeu să cad din căruța electorală

Gala Galaction

Se spune că prietenia cu Arghezi era atât de strânsă, încât Gala Galaction, deși cu un an mai mare, a ales să repete un an. Doar pentru a putea fi colegi de școală.

Gala Galaction era un pseudonim. Ar fi trebuit să fie numele său de călugăr. Numele său real era Grigore Pişculescu. S-a născut pe 16 aprilie 1879, în satul Dideşti. județul Teleorman. Venea dintr-o familie bogată de aromâni. Iar mama sa era fiica preotului Constantin Ostreanu, parohul bisericii Sf. Teodor din Roşiorii de Vede. Probabil așa se explică și fascinația sa pentru viața monahală.

A renunțat la Facultatea de Litere, după primul an, în favoarea celei de Teologie. În 1903 avea să renunțe la viața monahală pentru Zoe Marcoci, de care se îndrăgostise iremediabil.

S-a retras din viața publică după căderea lui Carol al II-lea și instaurarea Statului Național Legionar. După 1944 a început colaborarea cu Partidul Comunist Român. După încheierea războiului a fost catalogat drept filogerman, inclusiv de către Nicolae Iorga.

Gala Galaction a rămas în istoria sionismului din România ca un strălucit apărător al evreilor, deşi nu era evreu. A militat permanent împotriva fascismului. A colaborat intens şi pasionat la presa evreiască din România: la „Lumea evree” (a lui I. Brucăr), „Mântuirea” (A.L. Zissu),  „Adam” și „Răspântia” (I. Ludo).

În 1925 avusese ocazia să viziteze Israelul. A rămas impresionat de eferverscența noii țări. După 1948, când România fusese acaparată de comunism, Gala Galaction avea să intervină pentru a nu se scoate limba ebraică din școlile evreiești. “Bieții mei amici evrei mă asediază cu rugămințile și stăruințele lor. Toți vor să ajungă în Eretz cu ajutorul meu. Impaciența și imaginația lor m-au ridicat ministru al RPR în statul Israel.” (“Jurnal”, 2007)

În perioada 1946-1948, Gala Galaction a fost deputat în Parlament. Următorii 4 ani a fost deputat în Marea Adunare Națională.

Gala Galaction

“Deputatul GALA GALACTION, în etate de 74 de ani, preot, deputat al Marii Adunări Naționale a afirmat față de un cunoscut: <<Trăim într-o eră de apăsare și spaimă permanentă. Nu iau parte decât cu întârziere la ședința Marei Adunări Naționale unde nu se aude decât nerozii, prostii și lingușiri>>

Ca încheiere cel în cauză (menționăm că este vorba despre acel preot cu barbă albă care umblă în baston) și-a exprimat părerea că în viitoarele alegeri de deputați el nu va mai fi ales.

Deasemeni deputatul LAZĂR VICTOR și-a exprimat mirarea față de același cunoscut că la lucrările actualei sesiuni a Marei Adunări Naționale participă și Vasile Luca, Ana Pauker și Lothar Rădăceanu care au fost prezenți la ședință”

S. KONERTH – SERIOASĂ – VERIFICATĂ (sursa Arhivele Naționale)

Am luat parte la comisiunea restrânsă a Camerei, la cercetarea proiectului de lege care vrea să pensioneze pe arhiereii şi pe preoţii ajunşi de vârstă sau de infirmitate…Am tăcut cât am putut mai mult. Este o lege care mă întristează profund… Lumea laică trebuie să intervie ca să înlăture dezordinile şi turpitudinile din casa Mântuitorului. Cangrena trebuie operată. Separaţia Bisericii de stat va fi soluţia aspră, dar unică, potrivită lamentabilei stări de azi. Lăsaţi Biserica să-şi vadă singură de treburile şi de ierarhia ei!

La Cameră, dl ministru Roşculeţ a izbutit să treacă legea sa care modifică trei articole din Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române… Am stat deoparte, Legea cea nouă ca şi toate celelalte care dau dreptul statului să se amestece în treburile Bisericii sunt, pentru mine, rău venite… Am spus-o limpede în Piatra din capul unghiului: Statul ateu dă legi Bisericii lui Iisus Hristos! Singura lege conceptibilă şi definitivă este legea – pe care o aştept – cinstitei despărţiri dintre stat şi Biserică“.

Am fost o viaţă întreagă opoziţionistul guvernelor noastre burgheze, am fost potrivnicul Bogatului nemilostiv! Când socialiştii şi comuniştii au ajuns stăpânii vieţii noastre sociale, era, deocamdată, firesc să nu le vreau decât binele. Dezamăgirea a căzut peste noi ca acele grele neguri de toamnă, când nu mai vezi nimic şi te usucă ochii.

Ce pot eu să fac? Am în curând 70 de ani.

Sunt şi eu un candidat – fără voia mea – în judeţul Vâlcea. Ce păcat! De unde până aici, nimeni nu mă blestemase, în acest judeţ, azi o să curgă injuriile. Ce caut eu în această lume care vrea să se reformeze fără de Christos şi fără de smerenia creştină? Unde dă Dumnezeu să cad jos din căruţa electorală! De ce am primit – după destulă indispoziţie – să rămân pe lista Blocului Partidelor Democratice? Fiindcă m-au rugat cei ce înlesniseră fiicelor mele plecarea în Italia… O, de n-ar fi fost copiii mei!

Surse foto

https://www.facebook.com/consultantaistorica.ro

www.crestinortodox.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Verified by MonsterInsights