Ziua de 27 decembrie este o dată importantă în calendarul ortodox, marcând sărbătoarea Sfântului Ștefan, considerat primul martir al creștinismului. Această zi nu este doar un moment de comemorare religioasă. Este și un prilej de reflecție asupra semnificației numelui „Ștefan” și a tradițiilor ce înconjoară această sărbătoare.
Cine a fost Sf. Ștefan?
Sf Ștefan a fost unul dintre primii diaconi ai Bisericii Creștine. Este menționat în cărțile Noului Testament, în special în Faptele Apostolilor. Conform tradiției, el a fost ales de apostoli pentru a ajuta la distribuția ajutoarelor către săracii din comunitatea creștină timpurie din Ierusalim. A fost un predicator fervent al mesajului lui Iisus Hristos și a muncit pentru îmbunătățirea vieții spirituale a credincioșilor.
Sf Ștefan era un tânăr frumos, un bun orator și un remarcabil psiholog. Era un om cu o personalitate puternică. A predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor. De aceea a fost condamnat la moarte, prin uciderea cu pietre, de autoritățile iudaice din Ierusalim, fiind primul martir creștin. Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura”, din Roma.
Legătura sa cu martiriul este profundă. A fost acuzat pe nedrept de blasfemie și a fost condamnat la moarte prin lapidare. Ultimele sale cuvinte, în timp ce ruga pentru cei care l-au ucis, au rămas o lecție de iertare și compasiune. „Doamne nu le socoti lor păcatul acesta“. De aceea, este adesea invocat în rugăciuni de către cei care se confruntă cu nedreptăți sau persecuții.
Este sărbătorit de creștinii romano-catolici, anglicani, reformați, evanghelici și unitarieni pe 26 decembrie. Ortodocșii și greco-catolicii serbează pe 27 decembrie.
Semnificația numelui
Numele „Ștefan” provine din grecescul „Stephanos”, care înseamnă „coroană” sau „coroană de laur”. Această denumire simbolizează biruința, onoarea și recunoașterea, fiind asociată cu ideea de a fi ales, dar și cu sacrificiu. Prin urmare, numele Ștefan sugerează nu doar un titlu, ci și o misiune sacră, una care implică atât dăruire, cât și curaj.
Numele său are un simbolism profund în diverse culturi și religii. Într-un sens larg, el reprezintă o coroană de laur, simbolizând victoria și onoarea. În alt sens, numele poate fi interpretat ca reprezentând o coroană de spini, semnificând suferința și jertfa. Deși numele este similar în diverse limbi, semnificația sa poate varia. De pildă, în limba greacă antică, Stephanos era asociat cu ideea de “cunună” sau “coroană”. În limba latină, Stephen era legat de “steluța cerească” sau “steaua”.
Superstiții și tradiții
Un obicei frumos este „focul de Sfântul Ștefan”, care simbolizează purificarea și protecția. De asemenea, oamenii aprind lumânări pentru a aduce un omagiu celui care a plătit cu viața pentru credințele sale. În unele zone, bătrânii le povestesc copiilor despre viața și faptele Sfântului Ștefan, astfel transmițând tradiția din generație în generație.
Superstiții
- În această zi, se crede că nu sunt recomandate drumețiile montane și deplasările în zone izolate.
- Fiind zi de sărbătoare, se pare că nu se face curățenie în casă și nu se spală haine.
- Nu te certa cu nimeni, chiar dacă ai dreptate. Dacă nu te-ai împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei cu care ai avut probleme tot anul, mai ai o șansă de Sf Ștefan. Se spune că reconcilierele ar fi mai puternice și mai durabile dacă se fac în această zi.
- Se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în această zi să dăruim icoana Sf Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă.
Obiceiuri
Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice.
În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan. Se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
Variante ale numelui Ștefan
Numele Ștefan are variante similare în diverse limbi. În engleză, se scrie Stephen sau Steven, în franceză – Étienne, în italiană – Stefano, în spaniolă – Esteban. În limbilor cu alfabet cu caractere diferite, ca greaca sau ebraical, se scrie: Στέφανος (Stephanos) sau סטפן (Stefan). Aceste variante reflectă diverse influențe culturale și lingvistice ale creștinismului.
În România, cele mai des întâlnite forme sunt Ștefan și Ștefana/ Ștefania. Sunt diminutivate mai ales Fane, Fănel, Fănică, Făniță, Fană, Fănică, Ștefănel, Ștefăniță, Ștef, Ștefi, uneori Fanny. Aproape 500.000 români își serbează onomastica pe 27 decembrie.
Biserici cu hramul Sf Ștefan
Biserica de pe Calea Călărașilor nr 83, din București, are hramul Sf Ștefan. De asemenea, Biserica Cuibul cu Barză, de pe str Știrbei Vodă, nr 97 (București) și Biserica Sf Ștefan, din Iași (str Albineț, cartierul Sărărie).
Surse foto
My brother recommended I might like this web site He was totally right This post actually made my day You cannt imagine just how much time I had spent for this information Thanks