Înainte de a vorbi despre Ținutul Buzăului, trebuie să ne lămurim ce este un geoparc UNESCO. Geoparcurile globale UNESCO sunt zone geografice unice, unificate, în care siturile și peisajele de importanță geologică internațională sunt gestionate cu un concept holistic de protecție, educație și dezvoltare durabilă.
Un geoparc UNESCO își folosește moștenirea geologică, alături de toate celelalte aspecte ale patrimoniului natural și cultural al zonei. Scopul este de a spori conștientizarea și înțelegerea problemelor cheie cu care se confruntă societatea (utilizarea durabilă a resurselor pământului, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea riscuri legate de pericolele naturale).
Istoric și importanță
Ținutul Buzăului a fost recunoscut în 2022 ca Geoparc Global UNESCO. Este o distincție de prestigiu ce marchează bogăția geologică, biodiversitatea și valorile culturale remarcabile ale regiunii. Este situat în curbura Carpaților, la intersecția celor 3 mari provincii Moldova, Transilvania și Valahia.
Acoperă o arie extinsă din județul Buzău, incluzând 18 comune din zona de deal și munte, cu aproximativ 45 000 locuitori. Zona are o istorie geologică deosebită, cu peste 70 de milioane de ani în urmă fiind acoperită de mare. Activitatea tectonică, eroziunea și activitățile vulcanice au modelat peisajul impresionant de astăzi, creând un adevărat muzeu natural în aer liber.
Este o zonă rurală care atrage, primește și dorește călători. Totuși, nu este o stațiune turistică. Asta înseamnă că puritatea naturii și a culturii, dar și stilul de viață al locuitorilor sunt mai importante decât confortul vizitatorilor.
Programul a fost inițiat în 2007, ca un parteneriat între Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București. A fost recunoscut oficial abia după 3 ani. Echipa oficială de implementare și coordonare s-a format după încă 3 ani, în 2013. Primul punct de vizitare al parcului, Muzeul Timpul Omului (Mânzălești) a fost inaugurat în 2015. Tot atunci a fost lansat site-ul oficial www.tinutulbuzaului.org și a fost creată prima hartă turistică a parcului.

Logo-ul teritoriului reprezintă două dealuri care găzduiesc un „sâmbure” de sare: aluzie la un fenomen des întâlnit aici. În același timp, dealurile formează aripile, iar sâmburele de sare capul unei păsări: simbolul vieții și al libertății. Pasărea seamănă cu o flacără, care ne duce cu gândul la „Focul Viu”, un reper important al zonei. Simbolizează însă și pasărea de foc, pasărea Phoenix, care reprezintă renașterea. De fapt, este vorba despre renașterea comunităților din Ținutul Buzăului și zborul lor către viitor.
Ținutul Buzăului – Impactul educațional și turistic: bogății naturale și atracții geologice
Vulcanii Noroioși
Printre cele mai fascinante atracții ale geoparcului se numără Vulcanii Noroioși de la Beciu (între Berca și Arbănași). Rezervația, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha. Este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Acești „vulcani” sunt, de fapt, fenomene naturale rare în care noroiul subteran, amestecat cu gaze, bolborosește și erupe la suprafață. Se formează astfel peisaje selenare unice.

În Europa, fenomenul este destul de rar. Îl mai întâlnim în peninsula Taman din Rusia, Kerci din Ucraina, în nordul Apeninilor și Sicilia (Italia) și 5 areale din Republica Moldova.
Focurile Vii
O altă curiozitate naturală din Ținutul Buzăului este fenomenul „Focurilor Vii”, situat în localitatea Lopătari. Gazele naturale care ies la suprafață se aprind spontan, creând flăcări care ard permanent la nivelul solului. Acest fenomen rar atrage turiștii care vin să vadă cum pământul „arde” în mod natural.
Muntele de Sare și Lacurile Sărate

Formarea unor mari depozite de sare este rezultatul proceselor geologice de milioane de ani. Așa au apărut Muntele de Sare de la Meledic și lacurile sărate din zonă. Cea mai interesanta peșteră a complexului Meledic este Peștera 6S, accesibilă doar speologilor. A obţinut în 1980 recordul mondial de cea mai lungă peşteră în sare (1257 m). A fost apoi detronată în 1983, de către Peştera Malham din Israel, din apropierea Mării Moarte (3100 m).
Trebuie să menționăm și prezenţa lacurilor formate aici. Mai importante sunt Lacul Mare (numit şi Lacul Meledic sau Lacul Fără Fund), cu o adâncime maximă de 5,4 m, şi Lacul Castelului. Acesta este de aproximativ două ori mai mic, având o adâncime maximă de 3,9 m. Aceste lacuri surprind prin faptul că, deşi s-au format în masive de sare, au apă dulce.
Acest fapt este explicat prin formarea lor în mai multe faze. Mai întâi s-a infiltrat apa, acpoi s-a scufundat platoul cu fundul lacului. A urmat stabilirea legăturii cu reţeaua hidrografică și transportul aluviunilor. Astfel, fundul lacului a fost impermeabilizat, întrerupând legătura cu masivul de sare. Apoi, în urma aportului de ape meteorice şi în lipsa contactului cu masivul de sare, apele au devenit mai dulci. Ceea ce a dus, implicit, a dus la modificarea tipului de vegetaţie.
Ca o curiozitate, pe malul lacului Meledic se găsește încă teiul lui Alexandru Vlahuță, în apropiere, pe plaiurile Bisocăi. Pictorul Nicolae Grigorescu a pictat viața sătească a acelor vremuri. Însăşi Regina Elisabeta, atrasă de frumuseţea peisajului şi de varietatea faunei şi florei, ar fi dorit iniţial să ridice Castelul Peleş pe aceste meleaguri.
Pădurea și Lacurile din Bisoca
Este o rezervatie mixta, forestieră, geologică și botanică. Pădurea adăpostește un amfiteatru natural în care se află o scenă construită din piatră și lemn. Aici au loc spectacole locale. Lacurile Rotund și Sec au secat. Au mai rămas doar Lacul Negru și Lacul Limpede. Primul este denumit astfel datorită culorii apei sale. Al doilea este acoperit de vegetație în proporție de peste 70%.
Chihlimbarul de Colți

Ținutul Buzăului este renumit și pentru resursele sale de chihlimbar. Este un mineral prețios de culoare variată, exploatat încă din vechime în zona satului Colți. La Muzeul Chihlimbarului din Colți, vizitatorii pot descoperi povestea fascinantă a „aurului galben” al României. De asemenea, pot vedea diverse exponate din chihlimbar, unele vechi de milioane de ani.
Tabăra de Sculptură de la Măgura

Un punct de atracție culturală și artistică este Tabăra de Sculptură de la Măgura. Aici sunt expuse peste 250 de sculpturi realizate de artiști din toată România, începând cu anii 1970. Aceste opere de artă sunt integrate armonios în peisajul natural, creând o galerie în aer liber unică în România.
Despre geoparcuri
- Geoparcurile UNESCO NU impun restricții. Oamenii își desfășoară viața de zi cu zi așa cum au făcut-o întotdeauna. În legislația din România, geoparcul este menționat în categoria ariilor naturale protejate de importanță internațională. Acest aspect a creat, de-a lungul timpului, confuzii cu modelul de dezvoltare durabilă, reprezentat de geoparcurile internaționale UNESCO, care sunt desemnări internaționale.
- Statutul de Geoparc internațional UNESCO nu este veșnic, ci trebuie menținut. Pentru aceasta, la fiecare patru ani, echipa geoparcului este reevaluată de către doi experți internaționali UNESCO. Apoi va trebui să depună un raport prin care să demonstreze că respectă cerințele UNESCO.
- În prezent, rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO este formată din 213 parcuri, în 48 țări.
- Rețeaua europeană a geoparcurilor UNESCO cuprinde 109 parcuri, din 29 țări europene.
- În România există două geoparcuri UNESCO – Ținutul Buzăului și Țara Hațegului. Oltenia de sub Munte este zonă aspirantă la acest titlu.
https://www.europeangeoparks.org
surse foto
Universitatea din București