Colecții de timbre, azi
Nu știu câți copii ar manifesta interes la vederea graficii de pe timbrul Cap de bour. Aproape toți însă ar recunoaște fără să clipească logo-ul echipei de baschet Chicago Bulls. Cu siguranță, colecțiile de timbre nu mai sunt printre pasiunile copiilor din ziua de azi. Și e păcat. Copiilor le mai plac aventurile, misterele, eroii, dar și personajele negative.
Cap de Bour
Colecțiile filatelice și poveștile din jurul unor mărci poștale pot oferi emoții asemănătoare unor jocuri video, uneori chiar palpitante. La noi, misteriosul Cap de bour a fost sursă de inspirație pentru filmul lui Lucian Pintilie „Tertium non datur” (2006) și nuvela „Capul de zimbru (1947).
Capul de bour este primul timbru românesc gravat și printat manual in 1858 de Otto Dettmer. Hârtia folosită are multe imperfecțiuni. Și nici vopseaua nu este uniformă, dar asta nu diminuează valoarea timbrelor. În afară de imaginea capului de bour, apar soarele și luna, precum și inscripții (în chirilică) care cuprind: valoarea nominală (de la 27 la 108 Parale) și mențiunea „PORTO scrisori”, însemnând că plata serviciilor poștale erau suportate de catre destinatar.
Timbrul a avut o viață scurtă: din iulie până in noiembrie, când a fost retras din circulație odată cu schimbarea tarifelor. Urma casarea timbrelor nefolosite, dar câteva au fost „salvate” și acum fac subiectul unor tranzacții bănoase pentru casele de licitație.
După Unirea Principatelor, pe noile timbre apărea, alături de capul de bour și vulturul valah. Scrierea chirilică fusese înlocuită cu cea latină. Indiferent de ediție, misteriosul Cap de bour a suscitat interes, a fost admirat în expoziții internaționale și vândut prin licitații importante. Multe exemplare se află în muzee și colecții particulare. Din păcate, asupra câtorva exemplare aflate la Muzeul Național Filatelic din Cadrul Muzeului Național de Istorie planează suspiciunea de neautenticitate.
Primul fals
Prima falsificare descoperită a fost în 1881. Suspectul, căpitanul Costică Moroiu, era fondatorul Societății Filatelice Române. Au urmat investigații și percheziții care au dus pâna la sediul ziarului „Universul”, unde s-au găsit cantitați mari de vopsea ca cea folosită la printarea timbrelor. Dar, după un proces cu semne de întrebare, căpitanul a rămas nepedepsit.
Se spune că unul dintre exemplare, cel mai vânat de colecționari, valorează acum 100.000 EUR. Nu a fost folosit și mai are gumă arabică aplicată pe spate. În plus, timbrul a fost în circulație doar două luni. Valoarea timbrului Cap de bour e dată și de faptul că a fost primul timbru emis în Europa de sud-est, înaintea Greciei, Bulgariei și, foarte important, a Imperiul Otoman.
Nu numai că micuțul principat al Moldovei a făcut un pas spre progres înaintea marelui imperiu, dar pare să fi fost de bun augur pentru viitorul țării. Capul de bour, emblema Principatului Moldovei, simbolizează putere, forță și agresivitate. Folosirea acestui simbol pe timbrul din 1858 a fost ca un declanșator al Unirii Principatelor care a avut loc un an mai târziu.
Evident, dincolo de valoarea sentimentală sau patriotică, micile bucățele de hârtie au o valoare mai mare decât aceea de circulație. Unele sunt capodopere de artă în miniatură, altele, sursă de informație sau de creativitate pentru copii. Istoria timbrelor și a întregii activități poștale trebuie păstrată și promovată. De aceea, familii regale, mari instituții culturale, expoziții și muzee găzduiesc colecții importante.
Muzee filatelice
Ideea organizării unui muzeu filatelic a existat și la noi încă din secolul al XIX-lea. Direcţia Generală a Telegrafelor şi Poştelor a înfiinţat unul abia în 1891. Pentru scurtă vreme, piese de istorie poştală şi timbre au fost expuse într-un han de poștă construit de arh. Grigore Cerchez, directorul general al Poştelor. Ideea înființării unui muzeu filatelic ne-a mai dat târcoale, dar a eșuat în 1958. De abia în 2004 ideea s-a materializat prin amenajarea Muzeului Național într-o aripă din imobilul aflat în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României, pe Calea Victoriei nr.12.
Dacă nu ajungeți prin Statele Unite, unde se află cea mai mare colectie de timbre (6 milioane) administrată de Institutul Smithsonian https://postalmuseum.si.edu/noteworthy-stamp-collectors, poate ajungeți la British Museum. Nu ocoliți însă nici Muzeul Național Filatelic sau Muzeul Recordurilor https://museumofromanianrecords.com/contact/, ambele în București.
NOTĂ: Alfabetul chirilic a fost folosit înainte de 1860, când a fost oficial înlocuit de alfabetul latin. Povestirile din spatele timbrului Cap de bour despre puterie magice ale animalului (bizon sau taur), despre crime, furt și falsuri au inflamat imaginația artiștilor.
Bizonii populează din nou pădurile din România, după o aparentă dispăriție timp de aproape 200 de ani. Coincidență sau nu, primele două exemplare de zimbrii au fost aduși din Polonia în 1958, anul în care am serbat centenarul Capului de bour. Astăzi, exemplare frumoase pot fi admirate în nordul României (Vânători Neamţ) și în sud-vest (Munții Ţarcu și Poiana Ruscă).
https://youtu.be/EFTL2TuFnco Teatru radiofonic
https://youtu.be/4cu4tH9heSA Film de televiziune
