30 noiembrie – Sf Andrei – este o zi cu semnificație profundă pentru creștinii ortodocși și pentru cultura românească. Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, este sărbătorit în această zi.
Cine a fost Sfântul Andrei?
Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Simon Petru, a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus. S-a născut pe 30 noiembrie În Betsaida Galileia, pe malul lacului Ghenizaret, În nordul Țării Sfinte. Venea dintr-o familie de pescari – ambii frați, alături de tatăl lor, au fost pescari. El este considerat primul care a propovăduit creștinismul pe teritoriul actual al României, mai ales în Dobrogea. Denumit și „Cel Întâi Chemat”, Sf Andrei a răspândit învățătura creștină. A fost martirizat în Patras, Grecia, pe o cruce în formă de „X”, care a devenit cunoscută drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Sf Andrei este mentionat în Scriptură la înmulțirea pâinilor și a peștilor (Ioan 6, 8-9) și după învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că niște elini, veniți în Ierusalim cu prilejul Paștelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).
Sf Andrei a murit ca martir la Patras. Deși este cunoscută tradiția conform căreia a murit pe o cruce în formă de X, se susține că aceasta datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, anii 64-67, alții in vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).
Semnificația numelui Andrei:
Numele Andrei vine din limba greacă, de la cuvântul „andros” care înseamnă curaj, eroism, bărbăție și suflet puternic. Acest nume era asociat masculinității. Se spune că bărbații care poartă numele Sfântului Andrei ar avea un al șaselea simț și mereu reușesc să-i surprindă pe cei din jurul cu intuiția lor.
Astăzi sunt sărbătoriți cei care poartă numele Andreea sau Andrei, precum și derivatele lor: Andra, Andrada, Andruța, Andușa, Edra, Endre, Deia, Deea, Andreas, Andras, Andraș, Andruș, Andriaș, Andrieș, Adi, Andi, Andu, Andru și Andreiu.
Tradiții românești de Sf Andrei
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este cunoscută ca fiind una magică, plină de superstiții și obiceiuri vechi.
Apărarea împotriva spiritelor rele: Se crede că în această noapte spiritele rele sunt mai active. De aceea, oamenii ung ferestrele și ușile cu usturoi pentru a alunga duhurile necurate.
Protecția gospodăriei: Usturoiul este folosit și pentru a proteja vitele și animalele din gospodărie.
Vrăji și ghiciri: Tinerele necăsătorite își află ursitul prin ritualuri specifice, cum ar fi plantarea grâului sau așezarea unui fir de busuioc sub pernă.
Plantarea grâului: Grâul pus la încolțit de Sf Andrei este un simbol al prosperității. Se crede că dacă grâul va crește frumos și sănătos, anul următor va fi unul rodnic.
Visarea ursitului: Se spune că, pentru a visa cine le va fi soț, fetele mănâncă turtă înainte de culcare și pun un fir de busuioc sub pernă. Tradiția spune că alesul din vis îi va aduce apă fetei. Însă bărbatul va apărea doar dacă măritișul va fi în anul următor. Altfel, tinerele mai au de așteptat, urmând același ritual și la anul.
Unele tinere încearcă să îşi vadă viitorul soţ la miez de noapte. Așezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu câte o lumânare în fiecare mână, se privesc în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate de oglinda din spate. Se crede că prin faţa ochilor încep să se deruleze scene de viaţă, că tânăra îşi vede viitorul soţ sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor.
Prezicerea vremii: Se spune că, dacă în noaptea Sf Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Însă dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Altă credință spune că se urcă 12 cepe sănătoase în podul casei și se lasă acolo până în seara de Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit indică lunile favorabile recoltei.
Obiceiuri românești de Sf Andrei:
– În unele zone, se culeg crenguțe de măr, vișin sau cireș de către copii. Acestea se pun în apă, iar crenguțele înmugurite se vor transforma în sorcove pentru ziua de Sf Vasile.
– Se spune că, la aproximativ 80 km de Constanţa se află peştera în care s-a adăpostit Sf Apostol Andrei. La pelerinajul la peștera Sfântului Andrei participa în fiecare an mii de credincioşi.
– După sărbătoarea Sf Andrei, copiii încep să-și pregătească colindele, clopoțeii și alte obiecte tradiționale folosit la colindat, dar și urăturile pentru Crăciun și Anul Nou.
Obiceiuri religioase:
Credincioșii participă la slujbe speciale dedicate Sfântului Andrei. În această zi, se citește acatistul Sfântului Apostol Andrei, iar bisericile organizează procesiuni și rugăciuni.
Superstiții de Sf Andrei:
– În trecut, se credea că în noaptea de Sfântul Andrei lupii capătă puteri și vin în gospodăriile oamenilor. Astfel, se spune că nu este bine să se facă treburi gospodărești. Nu se mătură, nu dă gunoiul afară, nu se piaptănă, nu se dă pomană și nu se dă nimic cu împrumut. Oamenii credeau că, dacă nu muncesc, lupul nu se poate apropia.
– Sărbătoarea de Sfântul Andrei este numită și Halloween-ul românesc. Se spune că azi, cerurile se deschid și spiritele se întorc pe Pământ. Pentru a proteja casele, este bine ca femeile prepară mâncare cu usturoi pentru toți membrii familiei.
– Este periculos să se plece azi la drum.
Semnificația zilei în România
Ziua Sfântului Andrei este recunoscută oficial ca sărbătoare legală în România. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul țării din 1997, iar această zi este un simbol al rădăcinilor creștine ale românilor.
Este marcată cu cruce roșie în calendar din 1995, iar din 2012 este sărbătoare legală, zi liberă.
Potrivit tradiției, teologilor și istoricilor, Sf Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci.
Peștera în care se crede că a locuit Sf Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, județul Constanța. În actuala biserică din peșteră, în pronaos, într-o nișă, se află un fel de pat, scobit inițial în piatră. Tradiția spune că pe el se odihnea apostolul Andrei.
În vara anului 1944, peștera transformată în biserică a fost sfințită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp, trupele rusești invadatoare au distrus-o. Abia după 1990, prin efortul cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refăcută și redată cultului. Astăzi, mii de credincioși vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei.
Curiozități despre sărbătoare
– Sf Andrei este patronul spiritual al mai multor țări, precum Scoția, Grecia și Rusia.
– Pe teritoriul României, Peștera Sfântului Andrei din Dobrogea este considerată unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult creștin.
– În folclor, această zi marchează începutul iernii și este strâns legată de obiceiuri agricole.
– Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se spune că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Potrivit legendelor, acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei. Cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre peștera care i s-a oferit ca adăpost.
– I se spune și Ziua Lupului sau Gadinetul Șchiop.
Surse foto
