Numele său real era Cella Marcoff. A luat pseudonimul Serghi, după numele bunicului, Serghi Marcoff, de origine bulgară. “Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se făceau la Constanța cu prilejul săpăturilor și mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticluțe, figurine și tot felul de obiecte din antichitate, pe care le căuta și le strângea. Tare aș fi vrut să mă joc cu ele, dar n-aveam voie decât să le mângâi sub privirea lui aspră”.
Author: Cristina Stefanescu
AGLAE PRUTEANU – A PREFERAT SĂ PÂLPÂIE LA IAȘI, ÎN LOC SĂ ARDĂ LA BUCUREȘTI
Aglae Pruteanu – care s-a impus ca a treia mare tragediană a teatrului românesc a impus – un stil de joc propriu. Disciplinată, cu o putere de muncă incredibilă, o feminitate rafinată și un simț artistic remarcabil, Aglae a fost iubită de public atât și așa cum a permis ea: ca o bijuterie rară, de preț, nu una obișnuită.
ION FINTEȘTEANU – CU NOBLEȚE, PE SCENA PE CARE A RIDICAT-O LA RANG DE BOIERIE
Oportunitatea de a urca pe scenă a venit pe neașteptate, așa că a fost atât de emoționat încât nu își mai amintea dacă și-a spus replica sau nu. În această perioadă a trebuit să își repare defectele de pronunție, întrucât era rârâit și sâsâit. Nu a fost ușor, însă a fost ambițios.
SAVANTUL NU VREA DECÂT SĂ FIE LĂSAT SĂ-ȘI FACĂ TREABA
A fost curtat de lideri politici mânați de interese partinice (Brătianu, Marghiloman), însă doctorul a rămas savant prin excelență, fiind “ tipul desăvârşit al savantului egocentric care nu vrea decât să fie lăsat să-şi facă treaba […]. Pentru el, propriile cercetări însemnau mult mai mult decât tot războiul mondial” (Boia).
ION MINCU – VIZIONARUL ARHITECTURII ROMÂNEȘTI
‘Orașe întregi s-au ridicat ca din pământ în țara aceasta, Sinaia spre pildă, și de unde am fi putut continua în ele o tradițiune și a realiza o arhitectură originală, care să fie expresiunea obiceiurilor, climei, trebuințelor și simțirilor noastre, am alcătuit o adunătură bizară și hibridă de modele rău copiate ale arhitecților din toate țările și din toate climele, adunătură care ne înfățișează în cea mai ridicolă alăturare, așa numita maison de plaisance din preajma Parisului cu casa flamandă, castele gotice în miniatură și vile din sudul Italiei’.
SUIULGI-BAȘA – O AFACERE NERENTABILĂ
“lipsa de fîntîni în acest oraș au ajuns a fi de cea mai neapărată trebuință a obștii…”
TOT CE ESTE FĂCUT ȘI PREFĂCUT SE SIMTE
„Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: doamnă, e o lumină afară… ca ziua… fetiţa asta o să aibă noroc… o să aibă o stea!“
Ciprian Porumbescu – “NU LĂSAȚI SĂ MOARĂ MUNCA MEA!”
«Voi cânta Doina, să o audă şi Mediterana şi Mediterana să o ducă oceanului şi să ştie şi antipozii noştri dincolo că numai un cântec e coborât din cer şi acela e Doina…» (Ciprian Porumbescu)
VIAȚA NU POATE EXISTA FĂRĂ FEEDBACK – ODOBLEJA
“În anii care urmează, după părerea mea, eu cred că cibernetica va face paşi tot atât de impresionanţi ca cei pe care i-a făcut între anii 1938- 1978. (…) Vor apare atunci nişte maşini şi mai miraculoase decât acelea pe care le-am cunoscut acum de curând”
MULTE VERSURI, O SINGURĂ POEZIE – Andrei Mureșanu
““Andrei Mureşanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te Romane. Această poezie (deşi prea lungă) arată un simţămănt patriotic adevărat.”
