Panait Cerna era fiul învățătorului Panait Stanciof și al Mariei Tașcu, din comuna Cerna, judetul Tulcea. Tatăl său venise din Bulgaria. Băiatul s-a născut pe […]
Tag: literatura romana
ALEX ȘTEFĂNESCU: FEMEILE SUNT FRUMOASE SUB CIREȘI
Alex Ștefănescu spunea așa: “nu este politicos să apari în lume supărat. E ca şi când ai ieşi în pijama”. Îl putem contrazice? STUDII (Alexandru) […]
CARAGIALE – DĂ-DĂMULT, MAI DĂ-DĂMULT
Ion Luca Caragiale a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, ziarist și comentator politic. Așa este predat Caragiale la școală. Adevărul este că i-a […]
NICHITA STĂNESCU – POEZIILE ȘI IUBIRILE POETULUI
Spunea despre limba română că este “dumnezeiesc de frumoasă”. “Ploieșteanu”, așa cum era cunoscut Nichita Stănescu la Securitate, s-a născut pe 31 martie 1933, la […]
HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU: MAREA EUROPEANĂ A LITERATURII ROMÂNE
Fiica generalului Dimitrie Bengescu (originar din Oltenia) și a profesoarei Zoe Ștefănescu (fiica unui învățător ieșean), Hortensia Papadat-Bengescu a studiat la Institutul de domnișoare „Bolintineanu” din București. S-a […]
RADU TUDORAN – DINCOLO DE PSEUDONIM, ÎN SPATELE CUVINTELOR
“Într-o seară când m-am întors, lipsisem vreo două sau trei zile, nu mai ştiu, i-am găsit hainele împăturite frumos pe un fotoliu. Pe ea am găsit-o goală, ghemuită cu genunchii la piept, într-un dulap. Se otrăvise.”
MAGDA ISANOS – „DAC-AȘ ȘTI CĂ PRIN MOARTEA MEA SE SCHIMBĂ MĂCAR UN STROP DIN NEDREPTĂȚILE LUMII, SUNT GATA SĂ MOR…”
Magda Isanos a avut patru surori: Silvia, Veronica, Elisaveta și Ana, pentru care a fost “conducător de jocuri, îndrumător în lecturi şi cea mai bună prietenă posibilă.”
“DĂ-MI UN REVOLVER SĂ MĂ ÎMPUȘC” (ILARIE CHENDI)
“…Îi plăceau lăutarii și, într-o vreme, în tovărășia lui Șt. O. Iosif, colinda periferiile capitalei, nopți de-a rândul, ca să descopere câte un cobzar meșter în cântece bătrânești. Altădată se înamora de capela de tiroleze ce cânta la Tomek, unde bea bere și făcea declarații de dragoste capelmaisteriței, bălaie ca o păpădie, iar în zorii zilei se ducea să-i cânte serenade sub ferestre și să o încânte, ca Demonul lui Lermontov pe Tamara: „Tu vei fi regina universului“.”
POVESTEA UNEI VIEȚI ÎN CĂRȚI
Numele său real era Cella Marcoff. A luat pseudonimul Serghi, după numele bunicului, Serghi Marcoff, de origine bulgară. “Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se făceau la Constanța cu prilejul săpăturilor și mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticluțe, figurine și tot felul de obiecte din antichitate, pe care le căuta și le strângea. Tare aș fi vrut să mă joc cu ele, dar n-aveam voie decât să le mângâi sub privirea lui aspră”.
MULTE VERSURI, O SINGURĂ POEZIE
““Andrei Mureşanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te Romane. Această poezie (deşi prea lungă) arată un simţămănt patriotic adevărat.”
