“lipsa de fîntîni în acest oraș au ajuns a fi de cea mai neapărată trebuință a obștii…”
Author: Cristina Stefanescu
TOT CE ESTE FĂCUT ȘI PREFĂCUT SE SIMTE
„Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: doamnă, e o lumină afară… ca ziua… fetiţa asta o să aibă noroc… o să aibă o stea!“
Ciprian Porumbescu – “NU LĂSAȚI SĂ MOARĂ MUNCA MEA!”
«Voi cânta Doina, să o audă şi Mediterana şi Mediterana să o ducă oceanului şi să ştie şi antipozii noştri dincolo că numai un cântec e coborât din cer şi acela e Doina…» (Ciprian Porumbescu)
VIAȚA NU POATE EXISTA FĂRĂ FEEDBACK – ODOBLEJA
“În anii care urmează, după părerea mea, eu cred că cibernetica va face paşi tot atât de impresionanţi ca cei pe care i-a făcut între anii 1938- 1978. (…) Vor apare atunci nişte maşini şi mai miraculoase decât acelea pe care le-am cunoscut acum de curând”
MULTE VERSURI, O SINGURĂ POEZIE – Andrei Mureșanu
““Andrei Mureşanu a scris multe versuri, dar a făcut o singură poezie: Deşteaptă-te Romane. Această poezie (deşi prea lungă) arată un simţămănt patriotic adevărat.”
OLGA TUDORACHE ȘI-A UITAT REPLICA O SINGURĂ DATĂ, ULTIMA DATĂ
„Nu sunt o stâncă ce nu poate fi clintită, rece, lucidă, cum par. Nenorocirea este că nu sunt cum par şi că foarte repede omul îşi dă seama de asta. Aspectul exterior mi se trage, cred, din faptul că am fost şi am rămas o mare timidă. De aici, felul meu de a mă purta faţă de interlocutor, de aici senzaţia de inaccesibil“.
“LUMINAȚI-VĂ SI VEȚI FI!”
“Aḑi, în Universitatea din Bucurescǐ, aü crescut nemĕsurat, trebuințele. S’a creḑut maǐ nainte că însușǐ acest lŏcaș, acest palat, în care suntem adunațǐ astă-ḑi, are proporțiunǐ mult prea vaste pentru cele patru ale nóstre modeste și odinióră puțin populate Facultățǐ; deci, succesiv, părțǐ, părțǐ dintr’ênsul aŭ fost cedate ca adĕpostirǐ provisoriǐ pentru diferite corpurǐ și instituțiunǐ de Stat saŭ particulare. Senatuluǐ, în deosebi, s’aŭ conces acéstă Aulă de onóre, de unde desbaterile politice aŭ alungat de mult timp serbările și solemnitățile Scóleǐ. “
PE SPIRALA DULCE A DESERTULUI Kürtőskalács
Unii spun că între Baumstriezel și Kürtőskalács nu este nicio diferență, doar că Baumstriezel este un fel de kürtős mai mare. Totuși, gustul desertului săsesc se deosebește de cel secuiesc, fiind realizat întotdeauna cu lapte, niciodată cu apă, ceea ce îi conferă o structură mai cremoasă și uniformă. Se adaugă întotdeauna și un pic de rom!
DESPRE IGIENĂ – observații pe județe
Se pare că igiena ca obiect de studiu a fost introdusă în învățământul primar prin Legea Instrucțiunii Publice, în 1864, în timp ce legea din 1850 a principelui Gr Ghica, din Moldova, doar promitea un manual care să se ocupe de “tote cunoștințele folositore bunei stări a locuitorilor”.
UN CASTEL, O POVESTE
“Dupe dorinţa Noastră s’au întrebuințat mai numai Români ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi mulți meșteşugari din afară. Salariile plătite sunt următoarele: zidarii şi dulgherii, dupe merit, de la 5 la 7 lei pe zi; salahorii 3 lei; cioplitorii în piatră sunt retribuiți dupe natura și cantitatea muncii lor; lucrul unui metru cub de piatră moale revine la a- proape două sute lei. Kilogramul de fontă costă adus pe şantier patruzeci bani şi de fier forgeat şase-zeci. Metrul cub de piatră se plăteşte şase lei şi cinci-zeci bani. Varul revine la două-zeci și şase lei chintalul metric; nisipul din Prahova la cinci lei metrul cub. Mia de cărămizi revine la trei-zeci și cinci până la patru-zeci lei; lucrările de terasament costă un leu şi zece bani metrul curent. Am consemnat aci aceste date, ca să lăsăm urmaşilor noştri o mărturisire de condițiile actuale de lucru în scumpa Țară, ale cărei destine Ne-au fost încredințate de A Tot-Puternicul, pe care nu încetăm de a-L invoca pentru ca El s-o aibă neîncetat în Sfânta Sa pază.” (Carmen Sylva)
