Venind dinspre Calea Victoriei, nu poţi să ajungi la terasele din Centrul Vechi fără să observi clădirea monumentală ce adăpostește Banca Naţională a României. Faţada masivă dinspre str. Lipscani are o distincţie aparte şi o armonie care atrage privirea chiar dacă nu eşti un turist fanatic, cu camera foto mereu pregătită, plecat la vânătoare de frumuseţi arhitectonice.
Banca Națională a României – amplasare
Din întâmplare, chiar ai dat peste o capodoperă. Aici, pe Lipscani, se află fațada principală. Realizată din piatră, cu decoraţiuni atent alese, clădirea robustă îţi sugerează forţă. Poate chiar forţa banilor? Posibil. Dar înainte de a te gândi la serviciile financiare şi bancare asigurate de o bancă centrală, vei vedea o capodoperă. Dincolo de bani, vei vedea artă şi bun gust.
Nici celelalte faţade de pe str. Doamnei, str. Eugeniu Carada (considerat fondatorul acestei instituţii) şi Smârdan nu sunt mai prejos. Jocurile de forme şi dimensiuni, coloane, cupole, turnuri, grilaje decorative au o anumită ritmicitate. Deşi vorbim despre clădirea BNR, în patrulaterul format de cele patru străzi se află un complex de palate construite în diferite perioade. Toate ocupă teren parcă predestinat afacerilor bancare.
Banca Națională a României – istoric
Iniţal, aici a existat Hanul Şerban Vodă (1683), un patrulater format din ziduri groase, fără ferestre spre exterior. Ruinele descoperite în perioada de reabilitare a Lipscanilor, în 2007, au scos la iveală o adevarată cetate cu o singură poartă care se închidea noaptea. Aici se cazau zarafii, bancherii din acele timpuri. Parţial, ruinele se pot vedea într-o structura acoperită cu sticlă (vezi foto).
Aşadar, după ce aţi savurat o masă gustoasă la unul dintre micile restaurante din zonă, după o cafea energizantă, porniţi la pas spre acest reper bucureştean şi dacă timpul vă permite, puteţi adăuga în programul dvs.o vizită la Muzeul Băncii Naţionale. N-o să vă pară rău. Dacă nu ajungeţi în Bucureşti, încercaţi acest tur virtual:
NOTĂ:
În ordinea cronologică a înfiinţării, Banca Naţională a României a fost cea de-a cinsprezecea bancă centrală a lumii. Prima bancă centrală a fost cea a Suediei (Sveriges Riksbank, 1668), urmată de Bank of England (1694) și Banco de Espana (1782). Au urmat: Banque de France (1800), Suomen Pankki (1811), De Nederlandsche Bank (1814), Osterreichische Nationbank (1816), Norges Bank (1816), Danmarks Nationalbank (1818), De Javasche Bank (1828), Central Bank of Curacao and Sintmaarten (1828), Banco de Portugal (1846), Nationale Bank van Belgie (1850), Banca Centrală a Rusiei (1860), Reichsbank (1876), Banca Centrală a Bulgariei (1879). După banca României, au fost înființate Banca d’Italia (1893) și Schweizerische Nationalbank (1907).
Banca Națională a României a fost înființată în 1880, cu patru agenții, la Iași, Brăila, Galați și Craiova. Primele banconte proprii au fost imprimate începând din 1881, în sediul central din București, în nou înființatele ateliere ale băncii. Neavând încă sediu, la început, banca a funcționat în clădirea Senatului (pe Bd Elisabeta), apoi în sediul Creditului Funciar Rural (unde exista spațiu pentru instalarea imprimeriei). Abia în 1881 a fost posibilă achiziționarea terenului pe care se afla Hanul Șerban Vodă, pe str Lipscani. Lucrările s-au încheiat în 1890. În 1914, ajunsese să aibă 4 sucursale și 29 agenții pe întreg teritoriul țării.
Sursa foto
Time to read: 2 minutes
3 thoughts on “STRADA LIPSCANI NR. 25 – Banca Națională a României. Sau Money, money, money!”
Comments are closed.