“Poetul Virgil Carianopol a fost editat cu un volum de poeme de mare tensiune lirică. Cartea sceasta marchează un talent mare, o linie poetică rar […]
Tag: scriitori romani
ALEX ȘTEFĂNESCU: FEMEILE SUNT FRUMOASE SUB CIREȘI
Alex Ștefănescu spunea așa: “nu este politicos să apari în lume supărat. E ca şi când ai ieşi în pijama”. Îl putem contrazice? STUDII (Alexandru) […]
CARAGIALE – DĂ-DĂMULT, MAI DĂ-DĂMULT
Ion Luca Caragiale a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, ziarist și comentator politic. Așa este predat Caragiale la școală. Adevărul este că i-a […]
HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU – MAREA EUROPEANĂ A LITERATURII ROMÂNE
„Mă enerva că Hortensia Papadat-Bengescu apărea ca o matroană şi, cu privirea zâmbitoare, studiată şi falsă, încerca să stăpânească auditoriul şi pe Lovinescu.“
RADU TUDORAN – DINCOLO DE PSEUDONIM, ÎN SPATELE CUVINTELOR
“Într-o seară când m-am întors, lipsisem vreo două sau trei zile, nu mai ştiu, i-am găsit hainele împăturite frumos pe un fotoliu. Pe ea am găsit-o goală, ghemuită cu genunchii la piept, într-un dulap. Se otrăvise.”
MAGDA ISANOS – „DAC-AȘ ȘTI CĂ PRIN MOARTEA MEA SE SCHIMBĂ MĂCAR UN STROP DIN NEDREPTĂȚILE LUMII, SUNT GATA SĂ MOR…”
Magda Isanos a avut patru surori: Silvia, Veronica, Elisaveta și Ana, pentru care a fost “conducător de jocuri, îndrumător în lecturi şi cea mai bună prietenă posibilă.”
“DĂ-MI UN REVOLVER SĂ MĂ ÎMPUȘC” (ILARIE CHENDI)
“…Îi plăceau lăutarii și, într-o vreme, în tovărășia lui Șt. O. Iosif, colinda periferiile capitalei, nopți de-a rândul, ca să descopere câte un cobzar meșter în cântece bătrânești. Altădată se înamora de capela de tiroleze ce cânta la Tomek, unde bea bere și făcea declarații de dragoste capelmaisteriței, bălaie ca o păpădie, iar în zorii zilei se ducea să-i cânte serenade sub ferestre și să o încânte, ca Demonul lui Lermontov pe Tamara: „Tu vei fi regina universului“.”
POVESTEA UNEI VIEȚI ÎN CĂRȚI
Numele său real era Cella Marcoff. A luat pseudonimul Serghi, după numele bunicului, Serghi Marcoff, de origine bulgară. “Bunicul meu, ceasornicar, era pasionat de descoperirile care se făceau la Constanța cu prilejul săpăturilor și mi-a transmis dragostea lui pentru cioburi, ulcele, sticluțe, figurine și tot felul de obiecte din antichitate, pe care le căuta și le strângea. Tare aș fi vrut să mă joc cu ele, dar n-aveam voie decât să le mângâi sub privirea lui aspră”.
“…în mâna ta cea mică stă cumpăna întregii mele vieţi…”
„Când oi muri, să nu cumva să mă puneţi în pataşcă … să ştiţi că sar în sus din sicriu; pe mine cu carul cu boi să mă duceţi, să ştiţi!”.
CANTEMIR – INSPIRAȚIE PENTRU LĂUTARII BUCUREȘTENI
Cunoștea opt limbi străine: latină, arabă, franceză, turcă, greacă, italiană, rusă și persană. A tradus Coranul în rusă și latină. Muzica sa a fost preluată de lautarii bucureșteni.
