Numele real era Natașa Rab-Guțul și se născuse la Huedin, în județul Cluj, pe 15 iulie 1953. Și-a petrecut copilăria la Cluj și, venind dintr-o familie cu dragoste pentru muzică, a studiat canto cu Stella Simonetti și a interpretat jazz pe scena Casei de Cultură a Studenților și a Casei Armatei din Cluj, dar și muzică populară la ansamblul „Mărțișorul”
Category: ARTS
Iconic buildings, most popular films, worldwide known composers, painters and sculptors.
AGLAE PRUTEANU – A PREFERAT SĂ PÂLPÂIE LA IAȘI, ÎN LOC SĂ ARDĂ LA BUCUREȘTI
Aglae Pruteanu – care s-a impus ca a treia mare tragediană a teatrului românesc a impus – un stil de joc propriu. Disciplinată, cu o putere de muncă incredibilă, o feminitate rafinată și un simț artistic remarcabil, Aglae a fost iubită de public atât și așa cum a permis ea: ca o bijuterie rară, de preț, nu una obișnuită.
ION FINTEȘTEANU – CU NOBLEȚE, PE SCENA PE CARE A RIDICAT-O LA RANG DE BOIERIE
Oportunitatea de a urca pe scenă a venit pe neașteptate, așa că a fost atât de emoționat încât nu își mai amintea dacă și-a spus replica sau nu. În această perioadă a trebuit să își repare defectele de pronunție, întrucât era rârâit și sâsâit. Nu a fost ușor, însă a fost ambițios.
ION MINCU – VIZIONARUL ARHITECTURII ROMÂNEȘTI
‘Orașe întregi s-au ridicat ca din pământ în țara aceasta, Sinaia spre pildă, și de unde am fi putut continua în ele o tradițiune și a realiza o arhitectură originală, care să fie expresiunea obiceiurilor, climei, trebuințelor și simțirilor noastre, am alcătuit o adunătură bizară și hibridă de modele rău copiate ale arhitecților din toate țările și din toate climele, adunătură care ne înfățișează în cea mai ridicolă alăturare, așa numita maison de plaisance din preajma Parisului cu casa flamandă, castele gotice în miniatură și vile din sudul Italiei’.
TOT CE ESTE FĂCUT ȘI PREFĂCUT SE SIMTE
„Când m-am născut eu, noaptea, doctorul i-a spus mamei: doamnă, e o lumină afară… ca ziua… fetiţa asta o să aibă noroc… o să aibă o stea!“
“NU LĂSAȚI SĂ MOARĂ MUNCA MEA!”
«Voi cânta Doina, să o audă şi Mediterana şi Mediterana să o ducă oceanului şi să ştie şi antipozii noştri dincolo că numai un cântec e coborât din cer şi acela e Doina…» (Ciprian Porumbescu)
ȘI-A UITAT REPLICA O SINGURĂ DATĂ, ULTIMA DATĂ
„Nu sunt o stâncă ce nu poate fi clintită, rece, lucidă, cum par. Nenorocirea este că nu sunt cum par şi că foarte repede omul îşi dă seama de asta. Aspectul exterior mi se trage, cred, din faptul că am fost şi am rămas o mare timidă. De aici, felul meu de a mă purta faţă de interlocutor, de aici senzaţia de inaccesibil“.
UN CASTEL, O POVESTE
“Dupe dorinţa Noastră s’au întrebuințat mai numai Români ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi mulți meșteşugari din afară. Salariile plătite sunt următoarele: zidarii şi dulgherii, dupe merit, de la 5 la 7 lei pe zi; salahorii 3 lei; cioplitorii în piatră sunt retribuiți dupe natura și cantitatea muncii lor; lucrul unui metru cub de piatră moale revine la a- proape două sute lei. Kilogramul de fontă costă adus pe şantier patruzeci bani şi de fier forgeat şase-zeci. Metrul cub de piatră se plăteşte şase lei şi cinci-zeci bani. Varul revine la două-zeci și şase lei chintalul metric; nisipul din Prahova la cinci lei metrul cub. Mia de cărămizi revine la trei-zeci și cinci până la patru-zeci lei; lucrările de terasament costă un leu şi zece bani metrul curent. Am consemnat aci aceste date, ca să lăsăm urmaşilor noştri o mărturisire de condițiile actuale de lucru în scumpa Țară, ale cărei destine Ne-au fost încredințate de A Tot-Puternicul, pe care nu încetăm de a-L invoca pentru ca El s-o aibă neîncetat în Sfânta Sa pază.” (Carmen Sylva)
MAESTRUL ROLURILOR SECUNDARE
La 80 ani a început să ia lecții de informatică. Simțise nevoia să țină pasul cu tehnologia. E drept că și de pescuit se apucase târziu: abia la 74 ani.
“EȘTI CAM URÂȚICĂ…”
“Am ajuns cu trenul, la trei noaptea, într-un oraș unde nu cunoșteam pe nimeni.”
