Sarea și piperul îl constituiau leul sașiu Clarence – protagonist, cu câțiva ani înainte, al unui film artistic care a pus bazele serialului – și cimpanzeul Judy, care juca, în paralel, și în serialul “Pierduți în spațiu”.
Category: ARTS
Iconic buildings, most popular films, worldwide known composers, painters and sculptors.
MARIA LĂTĂREȚU – PRIMA LĂUTĂREASĂ
Când ascultați doina “Lie, ciocârlie” să știți că s-a născut dintr-o dragoste îndoliată, din dor, din jale, dintr-o lacrimă metamorfozată în cântec. Deși cea mai cunoscută versiune este cea a Mariei Ciobanu și mult timp s-a crezut că este un cântec cu autor necunoscut, melodia este compoziția Mariei Lătărețu.
SEVER FRENȚIU: ARTA ÎN VITRALII, PICTURĂ ȘI SCULPTURĂ
Pe o bancă din piatră, lângă digul Mureșului, în Arad, o siluetă copleșitoare privește trecătorii. Este statuia lui Sever Frențiu, (…) cel care altă dată era o vie prezență pe străzi, gata oricând să schimbe o vorbă sau să dea mâna cu admiratorii.
TUDOR MUȘATESCU – BALUL MASCAT AL VORBELOR SERIOASE
Nu confunda niciodată umorul cu mitocănia veselă.
PALATELE UITATE ALE BUCUREȘTIULUI – POVESTEA DOMENIULUI WORONIECKI
“Sunt româncă, dar am şi sânge albanez, căruia îi atribui vivacitatea caracterului şi combativitatea mea (…) şi cultul prieteniei. (…) Am fost fiică unică, adorată, teribil de răsfăţată, (…) Franţa este ţara unde mă simt acasă (…). Revin adesea pentru a mă tempera în lumina României”
Și să nu uităm ce e mai important: “… femeia epocii noastre nu trebuie să depindă de bărbat, ci să se apere”.
EXPLORÂND UNIVERSUL SERIALELOR TV ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – “LINIA MARITIMĂ ONEDIN”
Duminica la ora 6 după amiaza începea “Linia Maritimă Onedin”, chiar înainte de Telejurnal.
A ZÂMBI E UN MOD AL MEU DE VIAȚĂ
Deși a jucat toată viața, nu a abandonat nicio clipă muzica, prima sa pasiune, fiind și interpret de muzică ușoara și chiar colaborator al Operei. Avea ureche absolută și îi plăceau mai ales cântecele nemțești, auzite la sașii din Brașov și valsurile la care se acompania la acordeon.
„DIN DRAGOSTE CU CELE MAI BUNE INTENȚII” – NATAȘA RAAB
Numele real era Natașa Rab-Guțul și se născuse la Huedin, în județul Cluj, pe 15 iulie 1953. Și-a petrecut copilăria la Cluj și, venind dintr-o familie cu dragoste pentru muzică, a studiat canto cu Stella Simonetti și a interpretat jazz pe scena Casei de Cultură a Studenților și a Casei Armatei din Cluj, dar și muzică populară la ansamblul „Mărțișorul”
AGLAE PRUTEANU – A PREFERAT SĂ PÂLPÂIE LA IAȘI, ÎN LOC SĂ ARDĂ LA BUCUREȘTI
Aglae Pruteanu – care s-a impus ca a treia mare tragediană a teatrului românesc a impus – un stil de joc propriu. Disciplinată, cu o putere de muncă incredibilă, o feminitate rafinată și un simț artistic remarcabil, Aglae a fost iubită de public atât și așa cum a permis ea: ca o bijuterie rară, de preț, nu una obișnuită.
ION FINTEȘTEANU – CU NOBLEȚE, PE SCENA PE CARE A RIDICAT-O LA RANG DE BOIERIE
Oportunitatea de a urca pe scenă a venit pe neașteptate, așa că a fost atât de emoționat încât nu își mai amintea dacă și-a spus replica sau nu. În această perioadă a trebuit să își repare defectele de pronunție, întrucât era rârâit și sâsâit. Nu a fost ușor, însă a fost ambițios.
