Bisericile fortificate din Transilvania, moștenirea săsească: o nouă viață prin implicarea comunităților Bisericile fortificate, monumente emblematice ale culturii sașilor, se confruntă cu o provocare majoră: […]
Category: ARCHITECTURE
HOTELUL DE GHEAȚĂ – BÂLEA, ROMANIA
Totul a ȋnceput ȋn 2005. De atunci, hotelul construit integral din gheaţă este modelat din blocuri extrase din cel mai mare lac glaciar al Munţilor […]
PLANUL ORĂSCU. BUCUREȘTIUL REDEFINIT URBANISTIC IN 1893
Bucureștiul a avut șansa de a fi fost redefinit urbanistic de primul arhitect român cu studii superioare de specialitate. Nu e puțin lucru. Lui Alexandru […]
CEZAR LĂZĂRESCU ȘI ARHITECTURA LITORALULUI ROMÂNESC
“Prefer să fac cât pot mai bine pentru profesiune, decât să devin un disident al cărui discurs poate fi marcant, dar ale cărui realizări rămân la stadiul de schiță”.
PALATELE UITATE ALE BUCUREȘTIULUI – POVESTEA DOMENIULUI WORONIECKI
“Sunt româncă, dar am şi sânge albanez, căruia îi atribui vivacitatea caracterului şi combativitatea mea (…) şi cultul prieteniei. (…) Am fost fiică unică, adorată, teribil de răsfăţată, (…) Franţa este ţara unde mă simt acasă (…). Revin adesea pentru a mă tempera în lumina României”
Și să nu uităm ce e mai important: “… femeia epocii noastre nu trebuie să depindă de bărbat, ci să se apere”.
ION MINCU – VIZIONARUL CARE A RECONFIGURAT ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ
‘Orașe întregi s-au ridicat ca din pământ în țara aceasta, Sinaia spre pildă, și de unde am fi putut continua în ele o tradițiune și a realiza o arhitectură originală, care să fie expresiunea obiceiurilor, climei, trebuințelor și simțirilor noastre, am alcătuit o adunătură bizară și hibridă de modele rău copiate ale arhitecților din toate țările și din toate climele, adunătură care ne înfățișează în cea mai ridicolă alăturare, așa numita maison de plaisance din preajma Parisului cu casa flamandă, castele gotice în miniatură și vile din sudul Italiei’.
“LUMINAȚI-VĂ SI VEȚI FI!”
“Aḑi, în Universitatea din Bucurescǐ, aü crescut nemĕsurat, trebuințele. S’a creḑut maǐ nainte că însușǐ acest lŏcaș, acest palat, în care suntem adunațǐ astă-ḑi, are proporțiunǐ mult prea vaste pentru cele patru ale nóstre modeste și odinióră puțin populate Facultățǐ; deci, succesiv, părțǐ, părțǐ dintr’ênsul aŭ fost cedate ca adĕpostirǐ provisoriǐ pentru diferite corpurǐ și instituțiunǐ de Stat saŭ particulare. Senatuluǐ, în deosebi, s’aŭ conces acéstă Aulă de onóre, de unde desbaterile politice aŭ alungat de mult timp serbările și solemnitățile Scóleǐ. “
UN CASTEL, O POVESTE
“Dupe dorinţa Noastră s’au întrebuințat mai numai Români ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi mulți meșteşugari din afară. Salariile plătite sunt următoarele: zidarii şi dulgherii, dupe merit, de la 5 la 7 lei pe zi; salahorii 3 lei; cioplitorii în piatră sunt retribuiți dupe natura și cantitatea muncii lor; lucrul unui metru cub de piatră moale revine la a- proape două sute lei. Kilogramul de fontă costă adus pe şantier patruzeci bani şi de fier forgeat şase-zeci. Metrul cub de piatră se plăteşte şase lei şi cinci-zeci bani. Varul revine la două-zeci și şase lei chintalul metric; nisipul din Prahova la cinci lei metrul cub. Mia de cărămizi revine la trei-zeci și cinci până la patru-zeci lei; lucrările de terasament costă un leu şi zece bani metrul curent. Am consemnat aci aceste date, ca să lăsăm urmaşilor noştri o mărturisire de condițiile actuale de lucru în scumpa Țară, ale cărei destine Ne-au fost încredințate de A Tot-Puternicul, pe care nu încetăm de a-L invoca pentru ca El s-o aibă neîncetat în Sfânta Sa pază.” (Carmen Sylva)
BISERICA STAVROPOLEOS
“Înnoirile au făcut-o să devină ca o bijuterie în teaca ei.” (Gh Crețulescu, “Podul Mogoșoaiei”}
Podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava – punte între două epoci
…se pare că inaugurarea podului (Pons per Danuvium Ductus) ridicat în 328 s-a petrecut, foarte probabil, la 5 iulie 328, atunci când prezenţa împăratului la Oescus este menţionată de surse literare antice. Podul se întindea prin albia Dunării şi peste lunca din faţa Sucidavei pe o distanţă de peste 2.400 m.
