Tocmai a trecut Ziua Ursului, echivalentul european al Zilei Marmotei, sărbătorită în Statele Unite. Ambele sunt tradiții de predicție a vremii pentru primăvara ce se apropie.

PREDICȚII

Se spune că ursul și-ar părăsi bârlogul pe 2 februarie pentru a-și privi umbra, în zăpadă. “Dacă este frig sau ceață și nu-și vede umbra, își părăsește bârlogul și își vede de treburi prin pădure”. Însă dacă este o zi frumoasă și însorită și își zărește umbra pe zăpadă, revine în bârlog. Acesta este semnul că iarna va mai dura 40 de zile. Așa explică Grădina Zoologică din Tg Mureș tradiția Zilei Ursului.  

Calendarul ortodox sărbătorește pe 2 februarie Întâmpinarea Domnului sau Stretenia. În folclor, Stretenia era o divinitate periculoasă, căci avea puterea de a schimba vremea. Se spune că în această zi se întâlnesc vara și iarna.

Oamenii spun că dacă a fost iarnă grea până acum, Stretenia o va domoli aducând căldura. Însă, dacă iarna a fost blandă, vremea rece va mai rămâne un timp. Ba mai mult, dacă în această zi nu este zăpadă, a doua zi va începe să ningă și se va așterne neaua. O vorbă populară spune că “se strâmbă pârtiile”, adică începe să se topească zăpada. Tot pe 2 februarie este sărbătorit și Martinul cel Mare. Așa a fost fixată Ziua Ursului. Tradiția mai spune că în această zi nu ar trebui făcut nimic prin casă și curte.

MARTINUL CEL MARE – ZIUA URSULUI

Perioada 1-3 februarie este numită și Martinii de iarnă sau Sâ-Martinii, căzând totdeauna la 40 de zile de la Crăciun în așa fel că Martinul din mijloc, numit și Martinul cel Mare, cade totdeauna în ziua de Stretenie (2 februarie, Întâmpinarea Domnului). Primul Martin este serbat în ziua Sfântului Trifon, iar cel de al treilea în ziua Dreptului Simeon bătrânul.

În popor se spune că aceste trei zile sunt ținute contra lupilor, pentru ca aceștia să nu atace turmele, vitele și chiar pe oameni. De aceea, ciobanii din Banat nu scot oile la pășunat. “Martinii sunt sărbătoriți și împotriva ursului, pentru că Martinul cel Mare cade chiar în Ziua Ursului, căruia oamenii îi spun și Martin, sau Gavrilă, sau Vasilică, precum există frecvent și denumirile de Martin pentru urs și Ancuța pentru ursoaică.” (“Dicționar etnografic”, Antonescu).

“Pe vremuri, pe 2 februarie, de Martinul cel Mare, se evita rostirea cuvântului “urs”. I se spunea însă cu respect: Ăl Bătrân, Moș, Moș Martin.” (“Vârstele timpului”, I. Ghinoiu)

Astăzi, o mare parte din urșii bruni ai Europei (Ursus arctos), aproximativ 6000 exemplare, populează pădurile României.

Știați că?

– Cele mai apropriate rude ale urșilor sunt vulpile, lupii și ratonii?

– În funcție de zona geografică, urșii bruni pot avea blana maro, neagră sau crem?

– Urșii nu sunt sensibili la înțepăturile de albine?

– Ursul brun poate alerga cu 56 km/

– Ghearele nu sunt retractile?

– Puii rămân 2-4 ani alături de mamă, astfel încât o nouă împerechere a ursoaicei are loc abia după plecarea acestora?

– Președintele american Theodore Roosevelt a avut ca animal de companie un urs, în timp ce era în funcție? De fapt, de aici vine denumirea de „Teddy Bear” pentru ursulețul de pluș.

– Ursul brun este animalul național al Finlandei?

Ursul românesc (Mihai Beniuc)

Dansează ursul românesc
Orașul râde și petrece
Vuiește-n chiot, urlă strada
Tot omul dă un ban când trece
Prin fața lui jucând parada.

Dansează ursul românesc
Prin nas i-au petrecut veriga
Și tot mai mormăie urâtul
Mai mormăie dar nu prea strigă
Că-i trage cu veriga râtul.

Dansează ursul românesc
Și blânda fiară fioroasă
E mare ridicată-n labe
Prin blană-i numeri coaste slabe
Dar nu se lasă, nu se lasă.

Dansează ursul românesc,
De două mii de ani dansează,
L-au prins de pui în miez de codru,
Hei, codrul ăla-l tot visează
Dar să mai scape nu e modru.

Strigătura populară: 
Joacă ursul, joacă, joacă,
Dai un leu și ursul joacă,
Joacă ursul de trei ori
Și te ia de subțiori.
Joacă ursul încă-o dată
Și se-adună lumea toată.
 

Surse foto:

www.wwf.ro