Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova rămâne o problemă nerezolvată. BNR, cu sprijinul Primăriei Municipiului Brașov, organizează în perioada februarie – mai 2025, expoziția în aer liber dedicată istoriei Tezaurului BNR trimis la Moscova în anii 1916-1917. Expoziția este organizată într-un modul vitrat, amplasat în Piața Sfatului din Municipiul Brașov. Prezintă informații și imagini referitoare la destinul stocului de aur evacuat la Moscova în anii Primului Război Mondial.
Secțiunile expoziției
Fiecare secțiune expozițională relatează o etapă din povestea transferării rezervei de aur a BNR. Este vorba atât despre bijuteriile Reginei Maria, cât și importante valori istorice și culturale. Transferul în Rusia a avut loc în contextul ocupării a două treimi din teritoriul României de către trupele Puterilor Centrale în timpul primei conflagrații mondiale.
Astfel, este relatată, într-o manieră succintă, istoria dificilă a anilor respectivi. Sunt aduse în atenția publicului informații despre cele două transporturi ale tezaurului românesc la Moscova. Nu este uitată nici confiscarea rezervei de aur de către bolșevici. Este tratată evoluția problemei de-a lungul perioadei interbelice și în timpul regimului comunist.
Sunt menționate și eforturile depuse de-a lungul ultimelor decenii de Banca Națională a României pentru recunoașterea pe plan internațional a dreptului său de creanță asupra celor 91,5 tone de aur fin.
Pentru a reflecta cât mai realist acest episod din istoria noastră instituțională, expunerea este completată cu câteva lăzi de transport. Acestea conțin replici din metal comun ale unor lingouri, respectiv ale monedei de 20 lei (emisiunea 1870), similare cu cele trimise la Moscova în anii 1916-1917.
Tezaurul român
Tezaurul român a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial. Nu a mai fost niciodată returnat în întregime. Includea tezaurul Băncii Naționale a României, valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare. Dar erau și colecții de artă, bijuterii, arhive, etc.
Toate acestea au fost transportate din România spre Rusia țaristă în timpul primului război mondial. Scopul declarat fusese de a fi adăpostite de armatele Puterilor Centrale. Acestea ocupaseră o parte însemnată a României și amenințau să ocupe întreg teritoriul național.
După Marea Revoluție din Octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul. Apoi a refuzat restituirea acestuia. A fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, ca un semn de bunăvoință al sovieticilor și ulterior al rușilor. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit. Fapt pentru care el rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.
În decembrie 1916, ministrul Rusiei la Iași, generalul A. Mossoloff comunicase că este autorizat să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren special al tezaurului BNR. Adăugase că guvernul imperial rus garanta integritatea lui atât pe timpul transportului, cât și pe durata șederii lui la Moscova.
Tezaurul care urma să ia drumul Moscovei includea trei categorii principale de valori:
- acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare;
- efecte publice și alte valori (cum ar fi acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.);
- o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparțineau persoanelor private, companiilor și băncilor particulare din România și 2,4 tone de lingouri de aur, care aparținea Băncii Naționale a României); valoarea acestui stoc metalic, niciodată restituit, este de aproximativ 13 miliarde de lei, adică 3,2 miliarde EUR (estimare din aprilie 2011).
Despre restituire
După 1990, partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului printr-un tratat. S-a agreat în schimb constituirea unei comisii de istorici români și ruși care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19-21 octombrie 2004, la București. Copreședinții acesteia au fost profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Alexandr Oganovici Ciubarian. Cu toate acestea lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent.
Surse foto
