Travel. Experience. Learn
La ȋnceput a fost “Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”.
Apoi i-au zis “Dermata”.
Mai tȃrziu au redenumit-o “Fabrica de ȋncălţăminte Janos Herbak”.
Apoi a fost “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj”.
Apoi, “Clujana”.
Numărul 11 pare să influenţeze evoluţia fabricii Clujana (ȋnfiinţată ȋn 1911, funcţionează 111 ani, activitatea este oprită ȋn a XI-a lună din 2022.
Iunie toropește deja Capitala, așa că ideea unei călătorii scurte a venit spontan și a fost de nerefuzat. Staţiunile de la munte – prea aglomerate. […]
… lângă oraşul Orşova, se pot admira chipul lui Decebal sculptat în munte – un fel de Rushmore românesc, cea mai mare statuie în piatră din Europa, cu doar şase metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York, dar cu opt metri mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, privelişti de neuitat de pe Transalpina (Drumul regelui), care face legătura între Oltenia şi Transilvania sau ruinele cetăţii Ada Kaleh (ridicată în antichitate în cotul pe care îl face Dunărea între Gura Văii şi vechea Orşovă, aproape de vărsarea râului Cerna în Dunăre, supranumită “Raiul de pe Dunăre” şi inundată de comunişti în 1970 pentru construirea barajului de la Porţile de Fier), de a cărei frumuseţe au rămas fermecaţi Hans Christian Andersen şi Alexander Korda şi ai cărei locuitori turci, erau vestiţi producători de ţigarete şi de alte produse purtând marca îndeletnicirii lor: rom, cafea la nisip, bragă, rahat, halva, baclavale, peltea, ciubuce, narghilele etc.
Cântecul conține 11 strofe, dar la ocazii festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11.
Podul Bizetz a fost primul pod în curbă din Europa și este o bijuterie arhitecturală, o premieră tehnică pentru Europa acelor timpuri. În prezent este monument istoric şi este deschis numai traficului pietonal, pentru că nu mai prezintă siguranţă în exploatare.
Va mai puteti inchipui Piata Unirii din Bucuresti fara pasajul subteran? Astazi se implinesc 34 ani de la darea in folosinta. Presa vremii a profitat […]
“Aveți un patrimoniu european excepțional, dar nu vi-l puneți în valoare. “
“Într-adevăr, o mică Vienă. Și scorțoșenia, și sobrietatea, și senzația de conglomerat străbătut de un curent electric, de amalgam de limbi și accente, de competențe și incompetențe.”
Perioada cea mai spumoasă pare să fi fost ȋnainte de 1947, cȃnd găzduia și cinematograful FANTASIO, cu gradină de vară, cu intrare din str Tudor Arghezi. Proiecţiile se făceau chiar pe calcanul clădirii. Terenul este astăzi ȋn paragină. Singura urmă care mai amintește de vremurile cȃnd aici rulau filme este ruina cabinei de proiecţie. Palatul este cea mai expresivă clădire ȋn stil art-deco din Capitală.
