Ați strănutat de Sf Vasile? S-au repezit toți să vă ureze noroc și sănătate? Sau vi s-a oferit un pahar de vin?
“La 1 Ianuarie, de Sft. Vasile, dacă strănută un boier, i se oferă repede un pahar cu vin.” Observator al societății românești din secolul al XVIII-lea, italianul Anton Maria del Chiaro Fiorentino și-a notat totul în “Revoluțiile Valahiei”.
Unul din cele mai preţioase daruri pe care ni le-a făcut Italia în domeniul cunoaşterii trecutului nostru e cartea secretarului brâncovenesc Del Chiaro pe care acum râvna d-lui Cristian o strămută în româneşte.
“Avem a face cu altceva decât arată titlul. În secolul al XVIII-lea istoria se prezenta adesea, supt influența curentului „filosofic“ de preschimbare ca „Revoluții“. I s-a părut acestui Florentin că lucrarea lui va întâlni mai mulți cetitori dacă o va întitula „Revoluțiile Valahiei”.
De fapt e și o istorie a țerii, mai scurtă întăiu, dar pe urmă ajungând la amănumțimi pentru Domniile pe care le-a apucat ori despre care i se putea da lămuriri orale. Nu e de nevoe să subliniez importanța acestor pagini care sînt adevărate memorii ale unui om inteligent și capabil de nepărtinire.
Dar, cu toată valoarea ei, nu partea istorică e cea mai însemnată. Pe acest străin care ne înțelege și ne iubește – ce rar ne-am împărtășit noi de iubirea acelora pe cari i-a îmbrățișat larga, naiva noastră ospitalitate! îl interesează toată viața dela noi. Toată – de la ceremoniile Curții, de la petrecerile ei simple până la căsuța țeranului, pe care o laudă pentru curățenie, până la elementele de credință și superstiție ale sufletului acestuia.” (Nicolae Iorga)
Sf Vasile în “Revoluțiile Valahiei”
“La 1 Ianuarie, de Sft. Vasile, dacă strănută un boier, i se oferă repede un pahar cu vin, iar domnitorul îi dăruieşte postav şi atlas pentru haine, iar dacă domnitorul strănută, visteria îi oferă brocard aurit pentru haină. Ca desert, se serveşte plăcintă, în care sunt băgaţi băni şi bilete cu conţinut amuzant.
Fiecare boier e dator să cetească tare conţinutul foaiei sale de plăcintă şi se nimeresc cuvintele: beţie, îngâmfare, făţărnicie, râvnitor de domnie, la care domnitorul : adăoga câte un cuvânt de duh care stârnia entuziasmul comesenilor. Aceiaş masă, cu aceleaşi amuzamente e în apartamentul doamnei, cu jupânesele pomenite.
Odată terminate toasturile şi salvele, armata pleacă spre căzărmi, fiecare companie cu steagul ei. Masa însă urmează tot mai aprinsă de vinurile cele mai bune, şi licherurile, care, la mesele lui Constantin Brîncoveanu erau din cele mai alese din Europa. Mâncărurile erau gustoase şi preparate după bucătăria franceză, nemţească şi italiană.
Era o veche datină, ca la zile solemne sau la nuntă boierească, farfuriile să nu se ridice de pe masă, ci se puneau una peste alta, şi se formau coloane de farfurii atât de înalte, că boierii, chiar în picioare, nu vedeau pe cei de cealaltă parte a mesei. Domnul şi chiar boierii, trimiteau zilnic de la masa lor, câte unui protejat, mai ales străinilor, câte un fel de mâncare sau câteva sticle cu vin.” (Anton-Maria del Chiaro, “Revoluțiile Valahiei”)
Condica lui Gheorgaci ne oferă un alt unghi al zilei de Sf Vasile.
În timpul domnilor fanarioţi, în ajun de Sfântul Vasile cel Mare, când domnul închina şi ducea paharul la gură, trăgeau tunurile, răsuna mehterhaneaua turcească şi apoi cântau ţiganii lăutari. Seara, mehterii domneşti mergeau de cântau doamnei şi beizadelelor, apoi mitropolitului şi veliţilor boieri, iar aceştia le dădeau bacşişul cuvenit.
După ce ieşea domnul cu toată curtea la biserică, la Sfânta Liturghie, se făcea ceremonie mare la spătărie şi “şezându fieşte-carele pe rânduiala sa, li să dă vutcă, confeturi şi cafea şi îndată să face şinlâc de slobozirea a toate tunurile şi începe şi mehterhaneaua în meidanul curţii din lăuntru“. Toţi boierii prezenţi mergeau de sărutau mâna domnului, după care toţi slujitorii curţii, cei ai marelui hatman şi cei ai marelui agă veneau şi, potrivit rânduielii, sărutau mâna şi poala mantiei domnului, care poruncea vistierului să le dea “obişnuitul bacşiş“.
Numele Vasile provine din greaca veche, de la cuvântul “Basileios” (Βασίλειος), care înseamnă “regal”, “rege” sau “aparținând regelui”. Acesta derivă din cuvântul grecesc “basileus” (βασιλεύς), ce înseamnă “rege” sau “suveran”. Numele a devenit foarte popular în spațiul creștin, datorită influenței Sf Vasile cel Mare. Acesta era unul dintre cei mai importanți teologi și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, care este sărbătorit pe 1 ianuarie.
Variante ale numelui Vasile în alte limbi:
Greacă: Βασίλειος (Vasilios sau Vasileios)
Rusă: Василий (Vasiliy)
Bulgărește: Васил (Vasil)
Georgiană: ბასილი (Basili)
Sârbă: Василије (Vasilije)
Italiană: Basilio
Spaniolă: Basilio
Engleză: Basil
Franceză: Basile
Germană: Basilius
Portugheză: Basílio
Maghiară: Vazul
Semnificația spirituală și istorică:
Numele este asociat cu figura Sfântului Vasile cel Mare. A trăit în secolul al IV-lea. Sf Vasile a fost un susținător al educației, al ajutorării săracilor și al dezvoltării dogmei creștine. În tradiția ortodoxă, numele are o încărcătură spirituală puternică, fiind adesea asociat cu binecuvântare și protecție.
Tradiții și obiceiuri de Sf Vasile:
Pentru noroc
Sfântul Vasile este perceput de unii drept primul petrecăreţ. Alții îl consideră apărătorul creştinilor sau păzitor de duhurile rele. Se spune că în ziua de Sf Vasile cel Mare e bine să verşi vin pe masă. Nu uita să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac. Toate acestea ca să ai noroc tot anul.
Se mai spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat.
Pentru sănătate
Dacă în ziua de Sf Vasile, te ştergi pe față cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat şi sănătos în tot anul. Pe de altă parte, dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.
Pentru spor și bogăție
Există obiceiul ca, pe nemâncate, oamenii să apuce unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori. Asta ne-ar aduce un mai mare spor la lucru în noul an.
Unii cred că de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.
D Sf Vasile se spune că e bine să se bea mult vin. Atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji. Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul. Dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.
Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate. Așa că e bine ca oamenii să-şi pună un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
Pentru ursit
Fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce. Leagă de ele busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele. Pot vedea astfel cum va fi alesul. Dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat. Dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.
Sorcova
Pe 1 ianuarie copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă. Le urează oamenilor bogăţie şi sănătate. La început, sorcova era confecţionată din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri. Astăzi, este făcută din hârtie colorată şi beteală. “Semănatul”, “Pluguşorul”, “Plugul cel Mare” sau “Vasilica” sunt texte cu care se urează în prima zi din an.
În unele părți se colindă cu o căpăţână de porc împodobită cu panglici şi mărgele. Tradiția se numește “Colindul cu Vasilica”. La final, colindătorii se strâng la o cârciumă, apoi gătesc căpăţâna.
La ţară există obiceiul dezlegării anului. Tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele.
Legendă Sf Vasile
Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi. I s-a oferit prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.
„Să nu ne mâhnim” de zilele de post, îndeamnă Sfântul Vasile, ci „să fim veseli în ele așa cum se cuvine sfinților. Cel trist nu primește cunună, iar cel care suspină nu biruie. Nu te întrista când ți se poartă de grijă!” (Sf Vasile)
Popularitate în România:
În România, numele Vasile este foarte des întâlnit și este sărbătorit de Sf Vasile (1 ianuarie). Este unul dintre cele mai populare în spațiul românesc, atât ca nume de botez, cât și ca nume de familie.
Surse foto
