20 Decembrie 1989 în Sibiu și Timișoara

20 Decembrie 1989 la Sibiu

Miercuri, 20 decembrie, pe stâlpii din centrul Sibiului au fost lipite afişe cu litere albe pe fond negru. conțineau apeluri şi îndemnuri la revoltă, semnate FSLR. (Frontul Sindicatelor Libere din România). Seara, Gh. Predescu spunea că s-a întâlnit în restaurantul „Bufniţa” din localitate cu șase „delegaţi” ai Timişoarei, a căror misiune era aceea de a îndemna la revoltă populaţia sibiană, trei dintre ei urmând să plece a doua zi spre Râmnicu Vâlcea

Totuși, adevărata flacără a revoltei din Sibiu a fost aprinsă de Nicolae Fesan, maistru la IUPS-Sibiu. La 20 decembrie 1989, aflat în schimbul de noapte, şi-a adunat colegii. Au discutat despre evenimentele de la Timişoara şi au împărţit fluturaşi cu strofe din poezia „Un răsunet”. Au pus la punct câteva lozinci care urmau să fie strigate a doua zi.

Directorul întreprinderii unde lucra Fesan şi secretara de partid au încercat să-i convingă pe angajaţi că este bine să se abţină de la orice acţiuni şi să-şi vadă de treabă.

„Miercuri seara ne-am adunat pentru instructajul de protecţia muncii cu întregul schimb. De această dată le-am spus: «Toţi care aveţi suflet de român, veniţi aici». Am scos cartea cu «Deşteaptă-te române!» şi ne-am apucat să învăţăm cântecul. Am hotărât că a doua zi, la ora 9, ne întâlnim în faţa magazinului «Dumbrava». Când am ieşit din schimb, dimineaţa, le-am spus colegilor: «Din acest moment plec la revoluţie, poate nu mă mai vedeţi!»”.

Misterul de la Sibiu

În aceeaşi zi, a avut loc şi celebra TAROM, cu un avion ROMBAC 1-11. Era un tip de avion neobişnuit pentru aeroporturile mici, ca cel din Sibiu.

Aveau să treacă aproape două luni, până când, la 14 februarie 1990, conducerea Aeroportului din Sibiu a dat niște explicații.

În aeronava ROMBAC s-au aflat 81 de pasageri. 40 aveau domiciliul în Sibiu, 27 cu domiciliul în Bucureşti, 8 rezidenţi în Alba Iulia, unul în Rm. Vâlcea şi alţi trei cu paşapoarte româneşti şi R.F.G. „A înlocuit aeronava curentă AN-24 din motive comerciale, deoarece, fiind de capacitate mai mare, era în măsură să transporte de la Bucureşti la Sibiu o cantitate de 3.000 de kilograme, colete cu alimente venite din străinătate, care urmau să fie distribuite destinatarilor prin vama Sibiu”.

Cum de se adunaseră aceste alimente dintr-o dată, la 20 decembrie, pentru a fi transportate la Sibiu? A rămas un mister.

Sursa www.presamil.ro

La Timișoara

La orele prânzului aproape toată Timişoara era în stradă, în Piaţa Operei sau în faţa Judeţenei de partid. Acolo s-au constituit cele două nuclee de conducere a revoltei timişorenilor.

Demonstranţii din Timişoara s-au grupat în FDR, avându-i în frunte pe Lorin Fortună (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general). Scopul lor era de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului s-au îndreptat spre Piaţa Operei.

În jurul orei 11.00, generalul Ştefan Guşe a ordonat retragerea tehnicii de luptă în cazărmi şi interzicerea folosirii armamentului din dotare. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanţi au ajuns în Piaţa Operei, iar militarii au fraternizat cu ei. La ora 14.00, efectivele militare au fost retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu şi-au mai exercitat autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara a devenit primul oraş liber al României.

Revendicări

În balconul Operei i s-au înmânat primarului Timişoarei revendicările protestatarilor. S-a cerut eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Președintele tocmai revenise din vizita oficială din Iran şi decretase instituirea stării de necesitate.

În cadrul unui discurs televizat, acesta afirma că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Totodată, Ceauşescu a dat vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”.

Ziua de 20 decembrie începea cu o grevă generală la toate fabricile din oraș. Cu miile, muncitorii s-au îndreptat spre centrul orașului. Trecuseră deja patru zile de lupte în stradă. Era și primul semn că armata nu mai face față mulțimii. Din balconul Operei, Timișoara s-a proclamat oraș liber de comunism.

Orori

Ceea ce nu știau atunci era că 46 de trupuri fuseseră deja luate pe ascuns de la morgă. Fuseseră incinerate în Capitală la Crematoriul Cenușa. Iar rămășițele fuseseră aruncate într-un canal din Popești Leordeni. Nimeni nu și-ar fi putut imagina asemenea orori.