CUTREMURE ÎN ROMÂNIA – TERIBILUL 4 MARTIE

Nu se vorbea prea mult de cutremure pe atunci. Au trecut câteva decenii de la teribilul 4 martie 1977. Auzeam atunci pentru prima oară vorba aceasta: “cutremur”. Am trăit minutul acela cu uimire, teamă și neputință. Neputința de a opri zgâlțâiala, de a deschide ușa, de a păși pe culoarul lung care se ridica și se cobora nefiresc sub pașii mei.

4 martie 1977 – 21:22:22 – 7.4 grade – 56 secunde

Cutremurul s-a produs la ora 21:22:22, a avut o magnitudine de 7.4 grade pe scara Richter și o durată de 56 secunde. Au fost 1570 victime, din care 1391 numai în Capitală. La nivelul întregii țări au fost circa 11300 răniți și 35000 locuințe prăbușite. În București s-au prăbușit 33 clădiri majore.

Cutremurul cu epicentrul în zona Vrancea, s-a produs la o adâncime de 100 km, Unda de șoc s-a simțit în aproape toată zona balcanică. În Bulgaria au fost distruse 3 clădiri și au murit peste 100 persoane.

Biserica Enei, cutremure — Demolarea Bisericii Enei

Cea mai afectată arteră a fost Bd Magheru, unde au căzut blocurile Dunărea, Wilson, Scala. Spitalele Fundeni și Floreasca au avut de asemenea de suferit. Clădiri care au dispărut în noaptea aceea au fost și pe străzile: Colonadelor, Ion Ghica, Ion Brezoianu, Tudor Arghezi, Hristo Botev, Alexandru Sahia, Moșilor (nr 135), Galați, intersecția Ștefan cel Mare cu str Lizeanu.

Noua clădire a Centrului de Calcul (care ținea de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor), în apropierea Gării de Nord, s-a prăbușit tot atunci. Biserica Enei a fost demolată dintr-o eroare tehnică. Se lucra la demolarea blocului alăturat, Dunărea, și turla bisericii a fost lovită de utilajul de demolare.

Printre personalitățile care și-au pierdut viața în noaptea aceea îngrozitoare au fost: cântăreața Doina Badea, actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, prozatorul A. E Baconski, editorul Savin Bratu, poeta Daniela Caurea, pianistul Tudor Dumitrescu, criticul Mihai Gafița, pictorița Despina Ghinokastra Istrati, prozatorul Alexandru Ivasiuc, cântăreața de muzică populară Filofteia Lăcătușu, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, muzeograful Corina Nicolescu, criticul Mihail Petroveanu, actrița Eliza Petrăchescu, arhitectul Liviu Popa, traducătorul Corneliu M Popescu, poeta Veronica Porumbaru, cascadorul Tudor Stavru etc.

Imediat după cutremur s-a instituit starea de necesitate și a fost mobilizat cel mai mare număr de salvatori care a acționat vreodată simultan în România: peste 30 000 pompieri și militari.

„A fost un cutremur multi–şoc şi a fost înregistrat în Bucureşti de un accelerometru japonez tip SMAC–3 (în curtea INCERC – Bucureşti) şi pentru prima data, în urma prelucrării accelerogramei s–a văzut cum arăta conţinutul de frecvenţe, rezultând pentru Bucureşti perioade mari de circa 1,5 secunde. Cutremurul a fost înregistrat şi la Observatorul Seismologic „Dr. Corneliu Radu”, Vrâncioaia, dar mecanismul de deplasare al ﬁlmului nu a funcţionat, înregistrându–se doar valoarea acceleraţiei maxime.

În cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre S-V, spre Bucureşti şi Zimnicea, dar şi prin intensiﬁcarea lor în comparaţie cu cele produse în 1940, deşi cutremurul din acel an a fost mai puternic. La nivelul întregii ţări, aproximativ 33.000 de locuinţe s–au prăbuşit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase şcoli şi spitale, şi–au pierdut viaţa 1.571 de oameni şi au fost răniţi 11.300. Nivelul pierderilor materiale înregistrate de economia românească s–a cifrat la cifra 2 miliarde de dolari. S–a impus şi s–a trecut la o nouă proiectare antiseismică având la baza noile date în-registrate şi prelucrate“ (Eugen Șendrea).

Familia prezidențială participa în Nigeria, la banchetul oficial oferit de președintele nigerian în cinstea lor. Ceaușescu a fost informat discret de situația din România. Banchetul s-a încheiat la scurt timp după anunțul făcut de Ceaușescu.

O aeronavă oficială a adus delegația română în țară, în cursul nopții. Nicolae și Elena Ceaușescu au vizitat în zilele următoare zonele afectate, pentru a evalua pagubele.

România mai trecuse prin cutremure de forță similară în:

1940, 10 noiembrie: 7.4 grade, epicentrul la Panciu, 1600 morți și 12 100 răniți

„Este primul mare cutremur de pământ din perioada României contemporane, care ar ﬁ oferit ocazia strângerii unor date de bază şi concluzii utile în privinţa comportării construcţiilor la cutremure. Ne–a găsit nepregătiţi şi din acest punct de vedere deoarece nu a fost înregistrat şi deci nu s–au putut iniţia cercetările de seismologie şi inginerie seismică, cu toate că în acelaşi an, un alt cutremur a fost înregistrat pe data de 17 mai 1940 în S.U.A. la El Centre, California, când s–a înregistrat prima accelerogramă a unui mare cutremur.

Dacă la acest cutremur din 10 noiembrie 1940 s–ar ﬁ înregistrat vreo accelerogramă, atunci cu totul altfel s–ar ﬁ realizat proiectarea antiseismică a construcţiilor până la cutremurul din 4 martie 1977 când s–a văzut că aceste cutremure vrâncene, intermediare, sunt foarte diferite de cele care au loc în crusta terestră. Efecte grave ale acestui cutremur s-au arătat în părţile centrale şi de sud ale Moldovei, precum şi în sub-Carpaţii Munteniei, provocând prăbuşirea blocului Carlton din Bucureşti.

Blocul avea structura de beton armat, două subsoluri, sală de cinema, parter şi 12 etaje şi s-a prăbuşit complet după primele vibraţii, îngropând sub dărâmături aproape toţi locatarii. A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat că a fost o proiectare greşită, dar până la urmă, în 1944, totul a rămas dat uitării. Cifra exactă a victimelor omeneşti nu se cunoaşte deoarece în 1940, în timpul războiului, informaţiile de presă erau cenzurate. Se apreciază că acestea ar ﬁ fost de 1.000 de morţi, majoritatea în Focşani şi Moldova, în general, şi circa 4.000 de răniţi“ (Eugen Șendrea, “Istoria pe placul tuturor”).

1908, 6 octombrie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1901, 31 martie: 7.2 grade, epicentrul în Marea Neagra, a generat un tsunami de 4 m, mai multe sate din zona Mangaliei au fost complet distruse

1894, 31 august: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1893, 17 august: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1838, 23 ianuarie: 7.5 grade, epicentrul în Vrancea, 73 morți, 14 răniți

1829, 26 noiembrie: 7.3 grade, epicentrul în Vrancea

1802, 26 octombrie: 7.9 – 8.2 grade, epicentrul în Vrancea, 4 morți și sute de răniți, a durat 2 min 30 sec. A provocat nenumărate incendii în București și surparea turnului Colței.

“Atunci şi vestita biserică a Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte s–a zguduit, s–a tulburat şi la urmă s–a dărâmat“ (Nicolae Iorga).

„La fel s–a întâmplat şi cu Mănăstirea lui Adam (ţinutul Tutovei), Biserica Sf. Ilie din Calea Rahovei–Bucureşti, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sf. Spiridon din Iaşi, Biserica Domnească din Bârlad etc. Nu sunt date privind pierderile de vieţi omeneşti. De atunci s–a schimbat conﬁguraţia Bucureştiului“ (Eugen Şendrea, “Istoria pe placul tuturor“).

1790, 6 aprilie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1740, 5 aprilie: 7.3 grade, epicentrul în Vrancea

1738, 11 iunie: 7.7 grade, epicentrul în Vrancea

„Când au îmblat văleatu 1738, s–au cutremurat pământul în luna lui maiu în 31 de zile, amiază–zi, foarte tare, şi s–au dus spre răsărit şi iar s–au întors îndărăt. Şi pomii se clătinau, ca de vânt, şi au prăpădit casele şi au făcut pământul mare huet. Şi miercuri se cutremură” (descriere dintr-o psaltire slavo-română).

1701, 12 iunie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1681, 19 august: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1679, 9 august: 7.5 grade, epicentrul în Suceava

1637, 1 februarie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1620, 8 noiembrie: 7.5 grade, epicentrul în Vrancea

1605, 24 decembrie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1595, 21 aprilie: 7.1 grade, epicentrul în Transilvania

1590, 30 aprilie: 7.3 grade, epicentrul în Vrancea

1571, 10 mai: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1545, 19 iulie: 7.1 grade, epicentrul în Vrancea

1516, 24 noiembrie: 7.5 grade, epicentrul în Vrancea

1471, 29 august: 7.5 grade, epicentrul în Vrancea; conform cronicilor locale, a fost cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea. A avut loc în timpul domniei lui Ștefan cel Mare și a produs numeroase alunecări de teren. Replicile s-au simțit în Țara Românească și Moldova timp de 5 zile.

„În vreme ce au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masa în Cetatea Sucevei, deplasându–i masa”. (cronicar Grigore Ureche)

Doar pentru cei care mai pot auzi zgomotele terifiante ale seismului: