ANDREI GHEORGHE – “SALUTARE, NAȚIUNE. SUNTEȚI PROȘTI.”

Primul cuvânt învățat de Andrei Gheorghe în limba română a fost “ceață”. Pentru că venea din Rusia. Se născuse acolo pe 14 ianuarie 1963, la Lipețk. Mama sa era rusoaică, iar tatăl român, cursant la școala de aviație din oraș.

„Şi după ce m-am mutat în România, am continuat să-mi petrec vacanţele de vară şi de iarnă acolo. Normal că au fost magice, pentru că eram în vacanţă, nu eram inserat în acea existenţă. Pentru mine Rusia a fost un fel de tărâmul lui Oz. Era o altă ţară, unde oamenii vorbeau alte lucruri, unde totul era nou şi altfel decât la mine, unde eu eram străin. Sigur că era interesant.” (interviu “Adevarul”)

Școala în România

La șase ani s-a mutat împreună cu familia sa la Constanța, în România. Primul an de școală nu a fost deloc ușor, pentru că nu înțelegea bine limba țării. Mama sa mergea în fiecare zi la școală, după ore, pentru ca învățătoarea să-i explice lecția. Apoi, seara, ea îi preda lecția acasă, în limba rusă. Au făcut împreună palociki (bețișoare). Andrei Gheorghe a învățat totuși repede limba română, pentru că așa este în copilărie: totul funcționează mai ușor, mai repede. La școală, stătea în prima bancă, iar colegul său de bancă era armean.

Prima zi de școală a marcat și prima bătaie. Un coleg i-a spus “rusnac împuțit” și Andrei Gheorghe a reacționat. Mai târziu, când a primit primul 4, s-a gândit că lacrimile îi vor înduioșa pe părinți. Așa că a avut grijă să umple toată comoda din sufragerie cu lacrimi. Nu doar că mama sa nu a fost înduioșată, dar, pe lângă nota proastă, l-a mustrat și pentru murdărirea comodei.

Era pasionat de literatură, istorie, geografie. Îi plăcuse și matematica, dar doar până în clasa a șasea. Atunci i s-a schimbat profesoara. De cea veche îi plăcuse. Cea nouă obișnuia să tragă elevii de perciuni.

VISE

Și-a dorit să fie cosmonaut. Îl avea ca model pe Iuri Gagarin, pe care îl tot vedea la televizor. Apoi s-a gândit că nici gunoier nu ar fi rău. Nu neapărat pentru activitatea din fișa postului, cât pentru mașinile de gunoi, pe care le admira. A vrut să fie și taxatoare. Pentru că mânuia mulți bani.

Cartea pe care a recitit-o la fiecare 10 ani a fost “Război și pace”.

PRIMUL ȘOC

Examenul de treaptă din liceu a fost o dură trezire la realitate. Până atunci prea visa să fie toate personajele din cărțile pe care le citea. Nu a reușit la examen, iar familia a decis că e momentul să se angajeze: muncitor necalificat la aeroport. Din primul salariu, mama i-a luat 1200 lei (cheltuieli în casă, i-a explicat) și i-a lăsat 400 lei. A înțeles ce înseamnă munca. A înțeles atât de bine, încât a intrat primul la facultate, la rusă-engleză.

“Eu cred că dacă scapi viu din adolescenţă înseamnă că ai noroc. Dacă scapi viu şi fără puşcărie e mare lucru. Adolescenţa e o perioadă extrem de iresponsabilă, asta e concluzia mea.”

ACTIVITATE PROFESIONALĂ

În timpul studenției a dat meditații. Apoi, timp de doi ani, a fost implicat în activism politic. Apoi a obținut prima slujbă în radio: redactor la Radio Constanța (1991-1993). Era deja celebru când a încercat să se angajeze în Capitală. Șocul a fost puternic: i s-a spus că nu are voce de radio.

Nu s-a lăsat și până la urmă și-a construit un brand: Andrei Gheorghe cel cinic și arogant. “Bună seara, națiune. Am venit să vă spun că sunteți proști.” La PRO FM a realizat emisiunile “Midnight Killer” și “13-14”, iar la PRO TV, “Lanțul slăbiciunilor” (1996-2003). Au urmat “13-14 cu Andrei” la Radio 21, apoi la Radio Total, consilier media și realizator de emisiuni TV și radio.

A fost director general al Radio Sky Constanța și PRO FM București, director de programe al trustului Media PRO și consilier marketing la Antena 1. S-a ocupat cu organizarea departamentului de comunicare al Ministerului de Finanțe (ianuarie – februarie 2010). A realizat emisiunile “Salutare, națiune” la Chișinău, “Clubul de poker”, pe Prima TV, “Oameni și oameni”, la Money Channel.

“Ăsta sunt. Sunt un sceptic, sunt aici de atâta amar de vreme, nu m-ai prins niciodată contrazicându-mă. Zic multe despre mine, dar niciodată altele. Sunt acelaşi. Nu suport proştii, reacţionez repede, mă rog la Dumnezeu să mă scape de mânie şi de furie, care mă mănâncă pe dinăuntru, să-mi dea înţelepciune. Ăsta sunt. Şi dacă îţi sunt prieten, nu sunt dur, arogant, din contră sunt calin şi pupăcios.”

Andrei Gheorghe a avut și momente de jenă.

“Mi-a fost ruşine că nu am murit la Revoluţie pentru că am fost un colaboraţionist al sistemului trecut, pentru că nu am făcut nimic să-l dărâm pe Ceauşescu. Am fost în stradă, dar nu am fost înainte. Pentru că am fost un laş.”

Cum se vedea Andrei Gheorghe pe el însuși?

“Sunt patriot, dacă te iei de ţara mea, te nenorocesc.”

“Eu, o parte rus, o parte evreu, o parte ţigan, o parte dracu’ ştie ce-oi mai fi, sunt român. Ăsta e arealul meu, asta e ţara mea, locul în care trăiesc, ăştia-s oamenii mei. Dacă te iei de ei, îţi dau în gură.”

“Mie îmi place România, îmi place muzica românească, îmi plac manelele, îmi place să beau vin cu prietenii şi să mănânc gogonele şi brânză.”

Andrei Gheorghe a murit pe 19 martie 2018, din cauza unui stop cardio-respirator.

FAMILIA LUI ANDREI GHEORGHE

Cu Maria se cunoștea din studenție. Au divorțat în 2007. Anastasia, fiica lor, a rămas la mama ei. Apoi s-a însurat cu Petruța, însă a divorțat din nou în 2015. A rămas însă apropiat atât de Petruța, cât și de cei trei copii ai acesteia, dintr-un mariaj anterior: Max, Katarina și Cristina.

„Am fost un tată destul de strict. Nu sunt prietenul copiilor mei. Nu înţeleg moda asta cu ‘să fii prietenul copiilor tăi’, e o tâmpenie, tuturor celor care susţin asta le spun că încalcă legile naturii. E cea mai mare prostie, să simulezi prietenia renunţând la autoritate. Să fii tată, nu prieten, prietenii lui sunt alţii şi el cu prietenii lui trebuie să vorbească. Copilul trebuie să aibă secretele sale, lumea sa, individualitatea sa. Altfel, devine o umbră şchioapă de-a ta.”

Surse foto