Este a 39-a zi a anului. Mai sunt 327 zile până la finalul anului.

– 1796: Înființarea consulatului general francez la București

– 1856: Barbu Știrbei a decretat desființarea robiei în Țara Românească

– 1859: Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere, ca domn al Principatelor Unite

– 1860: Decretul emis de Ion Ghica, prin care în administrație și învățamânt este adoptat alfabetul latin

– 1916: Tristan Tzara, aflat în cafeneaua “Cabaret Voltaire” din Zurich, a creat un nou curent avangardist: dadaismul

– 1916: S-a născut politicianul Manea Mănescu (d. 2000)

– 1925: S-a născut actrița Eugenia Bosânceanu (d. 2018)

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruț (d. 1983)

– 1941: Testamentul lui Iuliu Maniu

– 1946: Notă a guvernului român, conținând observațiile acestuia la prevederile Tratatului de pace. S-a exprimat regretul că nu a fost recunoscută cobeligeranța României

– 1967: S-a născut violonistul Florin Niculescu

– 1979: A murit scriitorul Alexandru A Phillippide (n. 1900)

– 1983: A murit parașutistul Grigore Baștan (n. 1923)

– 1990: Decretul-lege emis de Consiliul FSN, privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor categorii de salariați

– 1991: Noua lege a salarizării, adoptată de Parlamentul României (Legea nr 14/ 1991)

– 2000: A murit politicianul Ion Gheorghe Maurer (n. 1902)

FAT THURSDAY

Are loc în joia dinaintea Miercurii Cenușii. Pe măsură ce se apropie restricțiile Postului Mare, mâncarea devine gândul prioritar pentru mulți. Deși originea exactă a acestei sărbători nu este cunoscută, tradiția poloneză de a consuma gogoși este foarte cunoscută și datează încă din anii 1500.

În Polonia, Fat Thursday este cunoscută sub numele de „Tłusty Czwartek” . Tradiționala „pączki” este o gogoașă ușoară, pufoasă, umplută cu gem de măceșe și pudră cu zahăr pudră. Cu toate acestea, există multe variații acum, când vine vorba de umplutură. Unii chiar se referă la această zi ca fiind Ziua Internațională a gogoșilor poloneze, iar polonezul obișnuit va mânca aproximativ 2-3 gogoși în această zi, ceea ce înseamnă aproximativ 1050 de calorii (dacă le numărați; noi însă nu o vom face)! Un alt desert tradițional polonez care este extrem de popular în această zi este „faworki” – panglici subțiri de aluat, prăjite până devin crocante și stropite cu zahăr pudră.

RÂDEȚI ȘI ÎMBOGĂȚIȚI-VĂ

Este ziua în care ne putem bucura de numeroasele beneficii pe care le aduce râsul. În primul rând, râsul este sănătos. Apoi, ne îmbunătățește starea de spirit, reduce stresul și tensiunea arterială și întărește sistemul imunitar. În felul acesta, râsul ne îmbogățește pentru că sănătatea este bogăție. Pe de alta parte, cei care râd sunt mai fericiți, iar lucrătorii fericiți sunt mai productivi și sunt agreați de colegi.

Această sărbătoare este însă învăluită în mister. Nu știm cine sau când a creat-o. Ați observat că bebelușii pot râde înainte de a vorbi? Ei râd când ceva li se pare amuzant sau când cineva se joacă cu ei. Deci ne naștem cu dorința de a râde. O serie de studii științifice arată că în timpul unei conversații de 10 minute, o persoană obișnuită va râde de 5,5 până la 5,8 ori.

Chiar și zâmbetul, indiferent dacă este autentic sau nu, poate îmbunătăți considerabil starea de spirit a unei persoane. Așadar, dacă aveți o zi proastă și vreți să vă simțiți mai bine, zâmbiți. Râsul i-a inspirat pe artiști să creeze genul comediei, care este conceput pentru a ne aduce umor sub formă de literatură, filme și emisiuni TV, glume și chiar muzică.

ZIUA ZMEELOR

Vă amintiți sentimentul plăcut din copilărie, când înâlțam un zmeu: vântul în față și sentimentul eliberator? Știați că zmeele au foarte mult de-a face cu forța, tracțiunea și presiunea vântului? Nu contează. Bucurați-vă de zborul unui zmeu, astazi, pe 8 februarie.

ZIUA OPEREI

Opera este o piesă de artă care combină muzică și cuvinte sau dialoguri pentru a crea o reprezentare dramatică a unei povești. Este o combinație de actorie, decor, costume și dans. Opera este clasificata ca opera seria (nobilă și serioasă), opera buffa (comedia), operetă (operă ușoară) și semi-operă (combinând dialogul vorbit cu secțiuni asemănătoare mascalor). 

S-a născut din tradiția muzicii clasice din Occident. A început mai întâi în Italia, apoi s-a răspândit în Europa (Franța, Germania, Rusia, Anglia). Primul sezon de operă a avut loc la Veneția în 1637, devenind de atunci o artă populară a divertismentului. De la începuturile sale, forma de artă a operei a evoluat și s-a diferențiat în numeroase moduri de-a lungul istoriei sale.

O mare parte a secolului al XVIII-lea, opera seria, cu stilul său ridicat și spectacolele virtuoase, a fost cea mai iubită de italieni. Cu toate acestea, ca și în cazul tuturor mișcărilor artistice, au fost câțiva care au dorit să inoveze forma de artă existentă. Mozart este binecunoscut pentru operele sale comice, cum ar fi „Nunta lui Figaro”, în timp ce Verdi este renumit pentru operele încrezătoare și patriotice. Wagner a fost unul dintre cei mai influenți compozitori de operă care a dizolvat recitativele și arii distincte într-o „melodie fără sfârșit” și a dezvoltat ideea „Gesamtkunstwerk” (opera de artă completă) în care a sintetizat diferite forme de artă într-una singură. 

Compozitorii din secolul al XX-lea au continuat să experimenteze cu forma de artă și au venit cu concepte inovatoare precum atonalitatea și disonanța. Epoca modernă a văzut o explozie a teatrului muzical, interpretarea modernă a operei. Deși există o serie de diferențe cheie, unele muzicale seamănă foarte mult cu opera – de exemplu, „Les Misérables”, care a fost, de asemenea, adaptată într-un film. Genul a influențat, de asemenea, divertismentul actual, telenovele care gravitează în jurul dramelor personale exact așa cum a fost concepută opera originală.

Surse foto:

www.debanat.ro