Ateneul Român a fost ridicat între 1886 și 1889, la inițiativa societății omonime. Aceasta lansase o campanie de donații cu un slogan celebru: „Dați 1 leu pentru Ateneu!”. Puțini știu însă cum a fost lansată chemarea pentru sprijin financiar. Inițiativa i-a aparținut lui Constantin Esarcu, director în Departamentul Cultelor.
În perioada 1871-1873 făcuse parte din comitetul de conducere al Teatrului Național din București. Apoi, pe 25 februarie 1873 a lansat propunerea de constituire a Ateneului Roman și a inițiat împreună cu Vasile A. Urechia și Nicolae Kretzulescu (Cretzulescu) celebra campanie de strângere de fonduri, în cadrul căreia au fost puse în vânzare 500.000 de bilete loterie în valoare de 1 leu.
Cu 137 ani in urma, pe 14 februarie 1888, a avut loc inaugurarea. Vă propun să aflați detalii despre Ateneul Român și marea frescă istorică. Apoi vă puteți delecta cu un tur virtual inedit al clădirii.
Știați despre Ateneul Român că…?
1. În 1886, terenul pe care urma să fie construit Ateneul se situa mai degrabă la periferie.
Terenul pe care avea sa fie construit se afla departe de ceea ce reprezenta atunci „centrul orașului”. Ba chiar se considera că amplasamentul viitorului Ateneu era „prea departe de centrul orașului și foarte greu de ajuns mai cu seama iarna.
2. Pe amplasamentul Ateneului ar fi trebuit să se construiască un manej pentru cai.
Terenul aparținea familiei boierilor Văcărești. Ar fi trebuit să găzduiască un circ și un manej de cai. De fapt, construcția manejului începuse deja, sub patronajul Fundației Ecvestre Române. Pe fundația acestuia s-a construit apoi clădirea Ateneului. Arhitectul francez Albert Galleron a proiectat-o special pentru ca vechiile fundații să poată fi folosite.
3. Ateneul din Bucuresti este „înrudit” cu Opera din Paris.
Cel care a ales arhitectul a fost Constantin Esarcu, fondatorul Societății Ateneul Român. Îi fusese recomandat de către Charles Garnier, unul dintre cei mai mari arhitecți francezi. De numele său se leagă printre altele și monumentala clădire a Operei din Paris.
4. Construcția Ateneului a continuat și după 1888, anul inaugurării.
Construcția a durat o bună bucată de vreme după inaugurare. Aripa din spate, dinspre str. Nicolae Golescu, a fost gata abia în 1897. Din același an datează și scara monumentală din rotonda de la parter. Este opera arhitectului Leonida Negrescu. Sălile de la subsol au rămas neamenajate până în anii ’20. În timp ce celebra frescă reprezentând istoria poporului român a fost gata abia la 50 de ani de la inaugurare, în 1938.
5. Timp de 50 de ani, în locul monumentalei fresce istorice a fost un spațiu gol.
Încă de la început a existat ideea unei fresce și i-a aparținut lui Alexandru Odobescu. Urma să reprezinte imagini din istoria națională și să înconjoare sala circulară. Mulți ani, în locul frescei era scris cu litere aurite textul „Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei românilor”.
În 1901 era cât pe-aci să înceapă realizarea acesteia. Dar oferta pictorului Ștefan Popescu a fost considerată exagerată. Cerea 80,000 de lei (în banii de atunci). În condițiile în care construcția întregului edificiu costase 836,000 lei, oferta a fost refuzată. Spațiul a rămas gol până în 1933. Atunci a început pictorul Costin Petrescu realizarea frescei actuale.
6. Grădina Ateneului adăpostea pe timpuri o alee cu sculpturi.
Astăzi, în grădina Ateneului mai există statuia din bronz a lui Eminescu. Este opera sculptorului Gheorghe Anghel. În perioada antebelică, în grădină exista un adevărat complex statuar. Erau reprezentați, printre alții, și Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ienăchiță Văcărescu, Constantin Esarcu sau C. A. Rosetti. Din păcate, aceste statui au fost distruse de către regimul comunist.
7. Orga de concert a fost instalată la inițiativa lui George Enescu.
Până în 1935, Ateneul nu avea o orgă de concert. George Enescu este cel care a demarat și strângerea de fonduri necesare achiziționării, și instalarea orgii.
8. În al doilea Război Mondial, Ateneul a fost aproape distrus de bombardamente.
Clădirea Ateneului a fost serios afectată. Reconstrucția ulterioară a fost finanțată printr-o noua colectă publică, reluând tradiția „Dați un Leu pentru Ateneu”.
9. Timp de aproape 20 de ani, în perioada comunistă, fresca istorică a stat acoperită.
Din 1948 până în 1966, a fost acoperită cu catifea roșie. Motivul era că includea referințe la monarhie și la rolul acesteia în istoria României.
10. Ateneul Român face oficial parte din patrimoniul european.
La Berlin, pe 13 februarie 2007, Consiliul informal al miniștrilor culturii din Uniunea Europeană a aprobat introducerea Ateneului Român pe lista Patrimoniului European. Acest lucru este consfințit de către o placă instalată pe zidul clădirii o lună mai târziu, în martie 2007.
http://tour.fge.org.ro/?fbclid=IwAR1u0KCPnTQXtSXUAUIHza-7n1_PGXaEd7UHa5s2bWzO8JbdkKSBVULVlu8
Surse foto
