ghete galbene – RomaniaSweetRomania

La ȋnceput a fost “Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”.

Apoi i-au zis “Dermata”.

Mai tȃrziu au redenumit-o “Fabrica de ȋncălţăminte Janos Herbak”.

Apoi a fost “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj”.

Apoi, “Clujana”.

În final, după 111 ani, “SC Clujana SA” și-a oprit activitatea și nu au fost identificate ȋncă soluţii pentru relansarea activităţii. Numărul 11 pare să influenţeze evoluţia fabricii (ȋnfiinţată ȋn 1911, funcţionează 111 ani, activitatea este oprită ȋn a XI-a lună a acestui an).

În 1911, Johann Renner, de origine germană, împreună cu soţia şi cei 10 copii, a creat „Fabrica de Piele Fraţii Renner & Co”, unde lucrau 500 de clujeni. După Primul Război Mondial, fabrica a devenit societate pe acţiuni, și-a schimbat numele ȋn “Dermata” și toată elita clujeană a devenit acţionară”, povestea Zsuzsanna Renner, nora sa. În 1948, familia Renner a pierdut toate proprietăţile, mulţi membri ai familiei au fost deportaţi ȋn Rusia, iar fabrica a fost rebotezată “Fabrica de Încălţăminte Janos Herbak”. Noul nume a fost decis ȋn semn de recunoștinţă faţă de Herbak, un muncitor maghiar al fabricii, activitist comunist, ilegalist. A murit ȋn urma cutremurului din 1940, ȋn timp ce era ȋnchis la Doftana. Ca o ironie a sorţii, fabrica a ȋnflorit ȋn această perioadă și a ajuns la 10,000 angajaţi, producȃnd mai ales pentru URSS și China. “Fabrica de Pielărie și Încălţăminte Cluj” era un adevărat combinat și deţinea secţii de tăbăcărie, de articole din cauciuc, de tălpi și ȋncălţăminte, articole din cauciuc unde se făceau tocuri și calapoade și beneficia de o linie de cale ferată dedicată care intra ȋn fabrică pentru a aduce materii prime și a prelua cutiile cu pantofi, fiind cea mai mare de acest tip din estul Europei. După 1990, activitatea a scăzut constant și au ȋnceput disponibilizările. A fost chiar ȋnchisă timp de 5 ani, apoi a fost preluată de Consiliul Judeţean. Cea mai mare parte a proprietăţii a fost vȃndută, fabrica funcţionȃnd doar ȋntr-o parte a unei clădiri, cu puţin peste 300 angajaţi și cȃteva magazine de prezentare (ȋn Cluj, București, Satu Mare, Reghin). Trei foști directori au scos bani din casieria fabricii fără să ȋi mai returneze, iar unul dintre ei a fost găsit mort ȋn mașina personală. În 2011, pentru a celebra un secol de existenţă, fabrica a scos o ediţie limitată de ghete.

După Revoluţie, fiul și nora lui Renner au ȋnceput o luptă de lungă durată pentru recuperarea proprietăţilor familiei. Totuși, vila Renner din centrul Clujului a fost scoasă la vȃnzare ȋn 2020 pentru 1.2 mil EUR.

– Despre celebrele ghete galbene, bocancii de Clujana, se spunea că nu se rup nici după trei luni de marș, ca atare, 90% din producţie era destinată exportului. Pentru testarea rezistenţei, s-au produs doar cȃteva perechi la ȋnceput, care au fost purtate de angajaţi, apoi s-a trecut la producţia ȋn serie mare.

– Pe vremea cȃnd se numea “Fabrica de Încălţăminte Herbak”, combinatul avea pȃnă și o sală de sport.

– Astăzi, ȋn fabrică ȋncă mai funcţionează o mașină de tălpuit, produsă ȋn 1966 ȋn fosta Cehoslovacie.

– Sloganul Clujana: “Îţi cunoaștem pașii. Știm cum păşești cȃnd te grăbești, cȃnd te plimbi, cȃnd alergi, când te joci. Știm toate ăstea pentru că ȋntreaga noastră istorie e dedicată găsirii celui mai confortabil pas. Păşește sănătos, alături de Clujana!”

– “Turnul cu pantof” aflat ȋn incinta fabricii a fost unul dintre simbolurile Clujului. În prezent, turnul de apă pe care este montat este aproape o ruină și va fi probabil demolat.