Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este cea mai solemnă zi din Săptămâna Mare. Este totodatăși una dintre cele mai importante în calendarul creștin-ortodox. Este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și a murit pentru mântuirea lumii. În popor, această zi este învăluită de o profundă tăcere, întristare și rugăciune. Iar credincioșii respectă cu strictețe o serie de ritualuri și tradiții transmise din generație în generație.
Postul cel mai aspru și interdicțiile zilei
În Vinerea Mare, credincioșii care pot țin post negru, adică nu consumă nimic până seara, iar unii chiar toată ziua. Se spune că acest post are o mare putere curățitoare, atât trupească, cât și sufletească, și că rugăciunile rostite în această zi sunt mai puternice ca oricând.
Tot în această zi, nu se spală rufe, nu se muncește la câmp, nu se face curat și nu se coace pâine sau altceva în cuptor. Tradiția spune că orice activitate domestică este interzisă, pentru a respecta durerea profundă a Fecioarei Maria și sacrificiul lui Hristos.
Obiceiul trecerii pe sub masa din biserică
Unul dintre cele mai impresionante obiceiuri din Vinerea Mare este trecerea pe sub Sfântul Epitaf (masă simbolică a mormântului lui Iisus). Aceasta are loc în biserică, de obicei după slujba Prohodului, și simbolizează coborârea în mormânt a Mântuitorului și dorința credincioșilor de a se curăța de păcate. Se trece de obicei de trei ori, în genunchi, în rugăciune și smerenie.
Se spune că această trecere aduce sănătate, noroc și iertarea păcatelor, iar unii oameni iau flori de pe Sfântul Epitaf pentru a le păstra în casă ca protecție împotriva relelor.
Superstiții și credințe populare
Poporul român a învăluit Vinerea Mare într-un halou de superstiții și credințe vechi. Una dintre cele mai cunoscute este aceea că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi roditor, iar dacă este vreme frumoasă, urmează un an secetos.
În Transilvania, se mai păstrează obiceiul ca femeile să nu coasă sau să spele în această zi, de teamă că li se va usca mâna sau vor avea parte de necazuri în familie.
În această zi nu se deranjează pământul, se lasă să se odihnească. Nu se sapă, nu se ară, nu se seamănă.
Nu se mulg vacile dimineața. Oamenii spunea că laptele ar fi „necurat” sau sângeriu în această zi.
Nu se aprinde cuptorul și nu se coace pâine.
Nu se consuma carne, alcool sau urzici.
Ritualuri
Astăzi, oamenii stropeau grădinile cu apă neîncepută (adunată dimineața devreme, înainte ca cineva să bea din ea). Pomii bătrâni erau tratați cu un amestec de lut, vin și miere, pentru vigoare și rod. Se semăna pe ascuns, „în roșu”, înainte de răsărit. Făceau acest lucru cei care nu apucaseră să termine lucrările. Unii creau că astfel vor fi evitați gândacii sau seceta. Dar probabil oamenii procedau așa de teama criticilor din partea consătenilor. În Maramureș și Bucovina se aprindeau focuri rituale pe dealuri sau lângă gospodării. Acestea aveau rol de protecție împotriva spiritelor rele și a grindinei.
Credințe
În unele zone, oamenii credeau că apele curgătoare capătă puteri miraculoase în această zi. De aceea, se obișnuia ca dimineața, înainte de răsăritul soarelui, să se meargă la râu pentru a se spăla pe față sau chiar pentru a face baie, ca formă de purificare. În plus, credeau că lasă boala în apă în acest mod.
Pe vremuri, se spunea că cine lucrează în Vinerea Mare atrage grindina peste câmp, gândacii în grădină și boala în casă.
Prohodul Domnului – moment central al zilei
În seara din Vinerea Mare are loc una dintre cele mai emoționante slujbe din tot anul bisericesc: Prohodul Domnului. Credincioșii cântă împreună cu preoții stihurile pline de durere care povestesc Patimile și moartea lui Iisus. După aceasta, are loc procesiunea cu Epitaf în jurul bisericii, simbolizând înmormântarea Mântuitorului. Este un moment de reculegere colectivă, adesea însoțit de lacrimi și rugăciuni tăcute.
Lumina lumânărilor, corul bisericesc și mirosul de tămâie creează o atmosferă copleșitoare, în care toți cei prezenți trăiesc drama răstignirii.
Vinerea Mare – între durere și speranță
Chiar dacă este o zi de doliu liturgic, Vinerea Mare este și o zi a speranței, pentru că urmează Învierea. Este o zi de reflecție adâncă, în care creștinii sunt îndemnați să-și reanalizeze faptele, credința și modul în care își trăiesc viața.
În tradiția populară românească, această zi este tratată cu maximă seriozitate, ca un punte între suferință și mântuire, între întuneric și lumină.
Citate și Proverbe despre Vinerea Mare
Zicători și proverbe din tradiția populară românească:
- „Vinerea Mare nu se lucrează, că-i păcat mare.”
- „Cine postește în Vinerea Patimilor va fi ușor la moarte.”
- „Cine se spală în Vinerea Mare nu va avea dureri de cap tot anul.”
- „Dacă plouă în Vinerea Mare, vor fi roade multe în vară.”
Citate religioase sau meditative:
- „Crucea este podul peste care trece omul din moarte la viață.” (Părintele Arsenie Boca)
- „Vinerea Mare este tăcerea lui Dumnezeu în fața păcatului lumii.
surse foto
