Drumul Național 1, cunoscut și ca DN1, este unul dintre cele mai importante și tranzitate drumuri naționale din România. Leagă Capitala de Oradea, prin Ploiești, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, având o lungime totală de aproape 650 km. DN1 străbate Carpații prin Valea Prahovei, oferind unele dintre cele mai spectaculoase peisaje montane.
În 1898, I.C.Brătianu se afla la începutul carierei sale politice. Era ministrul lucrărilor publice. Așa se face că a decis înființarea unui serviciu special care să se ocupe doar de șoseaua națională Câmpina-Predeal. I-a încredințat lucrarea inginerului-șef Nestor Urechia. Acesta avea să publice în 1913, la 15 ani de la numirea în funcție, o lucrare extrem de amănunțită. Este vorba de peste 300 de pagini, despre ceea ce cunoaștem azi drept DN1 și segmentul său cel mai dificil dintotdeauna, Câmpina-Predeal. Lucrarea era dedicată Înaltului Protector al Văii Prahova, Majestății Sale, Regelui Carol I. În introducere, Urechia mărturisea:
„Munca mi-a fost plăcută și cu rod, fiindcă fapt prea rar în țara noastră unde nenorocita de politică poruncește unora să desfacă ceea ce alții au înfiripat – toți miniștrii de lucrări publice, cari s-au perindat timp de 15 ani de la 1898, m-au încurajat în această operă și mi-au dat concursul lor necondiționat”.
În cartea sa, inginerul descrie tronsonul Câmpina-Predeal, din avalul Prahovei. “După ce râul trece de Câmpina nefiind interesant, fiind drum de câmp, fără trecut istoric, lipsit de piedicile strașnice pe cari natura le-a îngrămădit în Valea de sus a Prahovei”.
Să revenim la istorie.
Drumul Câmpina-Predeal a contribuit la dezvoltarea întregii zone a Prahovei. Negoțul trecea spre câmpie, către Ploiești, înainte de a ajunge în Bucureşti. De aceea, ruta era extrem de importantă. Drumul a cunoscut mai multe etape care l-au adus în prim-planul comunicațiilor terestre din Muntenia. Făcând legătura cu Transilvania, a reușit treptat să devină principala trecătoare montană. A lăsat în plan secund chiar și Valea Teleajenului sau pasul Rucăr-Bran.
Inițial, în Evul Mediu, cea mai mare parte a comerțului derulat de sașii din Brașov cu Muntenia se realiza prin Bran. Sașii erau meseriași pricepuți, în timp ce muntenii, agricultori înzestrați. Domnii munteni i-au tot amenințat pe brașoveni cu blocarea accesului la drumurile de negoț. Ceea ce s-a dovedit a fi o modalitate eficientă de a pune presiune în negocieri.
DN1 pe la 1700
Legătura între cătunul Posada și Predeal se făcea pe o potecă pe care se circula pe jos sau cu cai, individual. Apariția Mănăstirii Sinaia, în 1695, a fost de asemenea importantă pentru deschiderea drumului. Mănăstirea era un popas obligatoriu pentru toți cei care tranzitau dificilul drum către Brașov.
După 1700, poteca a început treptat să fie lărgită. A fost transformată într-un drum de căruțe, pentru aproximativ un secol și jumătate. Austriecii au folosit acest drum și au contribuit la lărgirea lui, cu salahori, din motive militare. În timpul războiului ruso-austro-turc din 1736-1739 era o cale rapidă de a ajunge la București.
DN1 după 1800
Pe la 1800, pe marginea drumului din ce în ce mai circulat au început să apară cârciumi (sau ospătării), cunoscute în epocă după numele proprietarilor. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era într-o stare jalnică.
1821 a fost un an tulbure în Țara Românească. Au avut loc primele confruntări ale Războiului Grec de Independență. Boierii din București au luat din nou drumul exilului la Brașov. Rămășițele armatei eteriste fugise spre Valea Prahovei, prădându-i pe boierii care se întorceau spre București. Valea Prahovei deveninse un loc extrem de nesigur. Drumul, chiar și lărgit, pentru trecerea căruțelor ușoare, traversa de 21 ori albia râului Prahova. Era un zigzag, de pe un povârniș pe altul, foarte chinuitor pentru pasageri.
Vizita domnitorului Gheorghe Bibescu la mănăstirea Sinaia, în 1845, a impulsionat lucrările care stagnau de ani buni. Bibescu a fost îngrozit de starea proastă a drumului Câmpina-Predeal (în desăvârșită neîngrijire și neorânduială). A dat vina pe cârmuirea județului Prahova și pe serviciul de poștă. A luat și măsuri punitive. L-a destituit pe prefectul județului Prahova, Ion Kretzulescu. Directorul Poștei a fost trimis direct în arestul Agiei Capitalei, pentru opt zile. S-a decis că noua șosea trebuie să urmeze traseul „pe apa Prahovei dela Câmpina până în Predeal, spre Brașov”. Această etapă a durat până în 1866.
Inițial, în 1846, se făcuseră studii de teren. În anul următor s-a început consolidarea în anumite puncte. Lucrările au fost sistate în perioada 1848-1849, din cauza revoluțiilor din Muntenia și Imperiul Austriac. Exista pericolul ca trupele ruse, chemate în ajutor de habsburgi, să folosească drumul pentru a ajunge în Ardeal.
Apoi, lucrarea a reînceput în două segmente de la Comarnic spre Sinaia și de la Predeal spre Sinaia.
În 1851, domnitorul Barbu Știrbei l-a angajat pe inginerul francez Lalanne. Acesta a stabilit ca traseul între Comarnic și Sinaia să nu mai fie prin albia Prahovei. L-a proiectat săpat de-a dreptul în versantul din dreapta, cum este și acum. Între 1853 și 1854, la consolidarea drumului au contribuit inclusiv trupele de geniu austriece. Inginerii austrieci s-au concentrat asupra podurilor, întrucât le era greu să-și transporte tunurile pe acest drum dificil.
În perioada 1856-1858, autoritățile muntene au alocat 325.656 de lei pentru modernizarea drumului de la Câmpina la Predeal.
În 1860, dificila porțiune între Breaza și Predeal a fost, în sfârșit, amenajată. Șoseluită, cum spunea Urechia. Nu era vorba despre asfaltare, ci despre tasare-pietruire, având în vedere că se circula cu trăsurile sau carele.
Mai rămânea de amenajat segmentul Ploiești-Câmpina-Breaza de jos. În 1861, s-a semnat un contract privind realizarea șoselei Ploiești-Bănești-Slobozia-Câmpina-Campinița-Podul Vadului (34 km). În 1865, drumul a fost complet finalizat, chiar dacă în 1864 puternice inundații au afectat județul Prahova.
Ulterior, acest drum a fost întreținut și modernizat, având în vedere că era folosit și de membrii Dinastiei pentru a merge la Sinaia.
În timpul domniei lui Carol I, DN1 era cea mai modernă șosea din România. Famila Regală folosea această cale în mod regulat. Să nu uităm că tronsonul complet de cale ferată București-Brașov a fost dat în folosință abia în 1879. Timp de câteva luni, călătorii care doreau să meargă la Brașov sau mai departe din București se dădeau jos la Câmpina și erau transportați cu trăsurile până la Sinaia, de unde își reluau călătoria.
Nestor Urechia oferă foarte multe alte informații tehnice în volumul său despre reparații, lărgirea șoselei, construcția de noi poduri, podețe etc.
Cartea sa dovedește și temeinicia cu care se țineau bilanțurile contabile de către administrația podurilor și șoselelor, în timpul Regatului Român. Nestor Urechia oferă date și despre lucrări care au fost efectuate în anii 1870 sau 1880. El nu era directorul șoselei atunci, însă pe găsise în arhiva serviciului. Tot de la el aflăm și date interesante referitoare la întreținerea drumului Brașovului.
De exemplu, în 1866, de șosea se ocupau 13 cantonieri. Leafa lunară a acestora era de 31,10 lei. Mai erau 40 cantonieri cu o leafă de 38,50 lei, un zidar care câștiga 59,20 lei. Alt zidar era plătit cu 74,00 de lei și trei șefi cantonieri cu salariul de 55,50 lei pe lună.
Întreținerea drumului național Câmpina-Predeal costa, în 1866, 46.526 de lei (salariile însumau 26.928, iar pietrișul, 19.598 de lei).
Curiozități
- DN1 a fost inițial construit în perioada interbelică. Dezvoltările majore au continuat în deceniile ce au urmat, pentru a face față volumului tot mai mare de trafic. Cu modernizări repetate de-a lungul timpului, DN1 a devenit un traseu strategic. Este unul dintre drumurile cu cele mai multe segmente modernizate din România. Prima menționare a celui mai greu tronson, Câmpina-Predeal, a fost menționată pentru prima oară în 1913, de către ing Nestor Urechia, cel dintâi bucegist.
- De-a lungul DN1, principalele orașe traversate sunt București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea. Aceste orașe sunt centre industriale, culturale sau zone turistice de interes național și internațional.
- Valea Prahovei: Segmentul de drum care traversează Valea Prahovei este renumit pentru frumusețea sa naturală și pentru stațiunile turistice. Sinaia, Bușteni, Predeal sunt recunoscute pentru activități montane și sporturi de iarnă.
- Recorduri si statistici: DN1 este unul dintre cele mai circulate drumuri din România. În special pe tronsonul dintre București și Brașov, mai ales în weekenduri și în timpul sezonului turistic. Statisticile arată că acest segment poate ajunge la un flux de zeci de mii de autovehicule pe zi.
- De asemenea, DN1 este adesea locul preferat de întâlnire al pasionaților de automobilism. Aici se organizează competiții sportive și evenimente auto.
DN1 rămâne, așadar, un drum plin de istorie, o arteră vitală pentru transportul național și o rută preferată de călători și turiști, oferind experiențe unice și acces la unele dintre cele mai frumoase locuri din România.
Surse foto
By Cdrei – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=124225562
