Primul primar al Capitalei după 1989, a fost Dan Predescu. Medic, Predescu este născut în 1949. A făcut parte din primul grup de persoane care a intrat în Primăria Municipiului București pe 22 decembrie 1989.
A fost președintele consiliului FSN pe București (decembrie 1989 – februarie 1990). A fost ales primar și votat în unanimitate pe 20 ianuarie 1990 de cei 49 membri ai Consiliului Municipal București. Aceiași consilieri l-au și demis pe 23 iulie, 6 luni mai târziu. Motivele demiterii au fost: activitate administrativă neconvingătoare legată de transportul în comun, salubritatea orașului și stagnarea construcțiilor de locuințe.
Conform wikipedia.org, în timpul Mineriadei din iunie 1990, a fost însărcinat, alături de Gelu Voican Voiculescu, Nicolae S Dumitru și Dan Iosif să organizeze o contramanifestație a muncitorilor din centrele industriale bucureștene. Dan Predescu a fost cercetător în cadrul Institutului de Biologie și Patologie Celulară din București. După mandatul de primar a emigrat în SUA. Acolo și-a continuat cariera de cercetător în biologie și a ajuns profesor universitar la Rush University, Chicago.
https://evz.ro/fantomele-revolutiei-primarul-mineriadei-din-13-15-iunie-savant.html
Mandatul de primar al lui Ștefan-Constantin Ciurel a fost între 24 iulie și 16 noiembrie 1990. A fost numit de guvernul Petre Roman, tot din partea FSN. Mandatul său a avut în vedere îmbunătățirea aprovizionării cu apă, pregătirea documentațiilor și a frontului de lucru pentru noi construcții de locuințe, realizarea unor noi linii de metrou, transferarea către unitățile de producție a magazinelor alimentare din municipiu și extinderea autonomiei sectoarelor.
Criticile din partea guvernului s-au referit la slaba reformă a sistemului de sănătate și o insuficientă atenție acordată protecției mediului și dezvoltării urbanistice. Astfel, pe 16 noiembrie 1990, Ștefan Ciurel a solicitat eliberarea din funcție, demisie care i-a fost acceptată.
Ștefan Ciurel s-a născut în 1932. Este absolvent al Institutului de Construcții din București și și-a început cariera la deschiderea minei din Căpeni, Baraolt. A fost șef de șantier la construcția Institutului Politehnic din București (1956). Apoi, a fost coordonator al lucrărilor de construcții din zona Mangalia-Neptun și director general în centrala de construcții a Capitalei. Din 1983, a fost coordonator al lucrărilor la Casa Poporului, Biblioteca Națională și Muzeul Național de Istorie. După 22 decembrie 1989 rămăsese director tehnic la Direcția Generală de Producție și Prestații din Ministerul Economiei Naționale.
Nicolae-Viorel Oproiu a fost primar al Capitalei în perioada 18 noiembrie 1990 – 2 septembrie 1991. A fost numit tot de guvernul Petre Roman, din partea FSN. În timpul mandatului său a fost organizată prima licitație pentru atribuirea de 10 spații comerciale.
A constituit primul colectiv de control care avea ca scop constatarea și sancționarea contravențiilor privind regimul de autorizare a construcțiilor. La 29 martie 1991, Asociația Revoluționară 16-21 decembrie a organizat un miting de protest în care a cerut demiterea primarului general din cauza pretinselor sale legături cu foste structuri din conducerea PCR.
Născut pe 5 decembrie 1940, Oproiu era inginer de instalații.
Doru-Viorel Pană a fost primar în perioada 3 septembrie 1991 – 23 februarie 1992. Fusese numit de către guvernul Theodor Stolojan, tot din partea FSN. După mandatul de primar, a fost numit prefect al Capitalei.
Dacă primii patru primari au fost numiți prin decizie de guvern, începând din 1992, au fost aleși printr-un scrutin în două tururi.
Liberalul Crin Halaicu a fost cel care a oferit Convenţiei Democratice prima victorie electorală. Mandatul său a început pe 23 februarie 1992 și s-a încheiat pe 16 iunie 1996. A câștigat în al doilea tur de scrutin cu 55.88% din voturile exprimate, în fața contracandidatului său Cazimir Ionescu. În primul tur fuseseră 33 candidați. Printre realizările sale se numără, conform wikipedia.org:
– rezolvarea problemei alimentării cu apă în zona centrală a capitalei, prin construirea unui apeduct care a ajuns până în zona Pache Protopopescu/ Mântuleasa. Lucrarea a implicat construirea unui rezervor de mari dimensiuni în zona de Nord a capitalei (rezervorul Nord);
– construirea a 90% din infrastructură (apă, canal, termoficare, gaze, electricitate, curenți slabi, drumuri) aferentă blocurilor și locuințelor din perimetrul Bd Unirii, Pta Alba Iulia, Bd Decebal, Burebista și zona adiacentă. În această zonă au fost finalizate în mare măsura blocurile lăsate în paragină după decembrie 1989 (circa 16.000 apartamente);
– construirea integrală a infrastructurii blocurilor date în folosință din zona Mircea Vodă, bd. Mărășești;
– relansarea lucrărilor de alimentare cu apă în zona Crivina (stația de captare și tratare) precum și construirea în proporție de 70% a apeductului Nord;
– întocmirea planurilor de dezvoltare strategică a orașului (transporturi, salubrizare, urbanism, etc.), cunoscute sub numele de planul JICA (Japan International Cooperation Agency);
– începerea întocmirii planului de Urbanism General al Capitalei (PUG);
– preluarea sub umbrela Primăriei și finanțarea instituțiilor de cultură (teatre, muzee, etc);
– dotarea RATB cu primele autobuze moderne (300 autobuze DAF, folosite până în 2006) și finanțarea producției de tramvaie moderne, construite de Atelierele RATB în cooperare cu diverși parteneri naționali;
– construirea în parteneriat public-privat a clădirilor World Trade Center București, fostul hotel Sofitel, cartierului Satul Francez și Bucharest Financial Plazza;
– refacerea infrastructurii bulevardelor Regina Elisabeta și Mihail Kogălniceanu;
– lansarea proiectului București 2000 și atragerea unor investitori strategici în București;
– facilitarea intrării Bucureștiului în Asociația Capitalelor Francofone (condusă la aceea vreme de primarul Parisului, Jacques Chirac, ulterior Președinte al Frantei);
– înfrățirea Bucureștiului cu Atlanta (1993);
– stabilirea de legături strategice cu primăriile din Washington, Los Angeles, Chisinau, Haifa (zona locuită de evrei de origine română), Atena, Paris, Istanbul, Pretoria.
Dacă până în 1992 fusese vicepreședinte al PNL sector 5, în timpul mandatului de primar, Crin Halaicu a devenit vicepresedinte PNL. După terminarea mandatului, s-a retras din viața publică și s-a dedicat afacerilor. În 1996 a devenit general manager al Grupului Imobiliar București. A revenit în activitatea politică a PNL în 2009, fiind principalul sponsor din rândul persoanelor fizice.
Crin Halaicu s-a născut pe 22 iunie 1952 și a absolvit Institutul de Construcții din București, Facultatea de Instalații. Inginerul Halaicu a lucrat la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier 2, INCERC București și la IACERD (amenajarea Dâmboviței).
Victor Ciorbea a deținut funcția de primar al Capitalei pentru scurt timp, între 16 iunie și 12 decembrie 1996, ales din partea CDR/ PNȚCD. Înainte de 1989 fusese judecător. În 1990 a devenit liderul CNSLR, apoi, în 1994 a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România. În 2012 s-a înscris în PNL, iar în 2014 a devenit Avocat al Poporului.
Nascut pe 26 octombrie 1954, Ciorbea a candidat împotriva lui Ilie Năstase, obținând în turul doi 56.74% din voturile exprimate. A fost candidatul CDR in mandatul de presedinte al țării al lui Emil Constantinescu.
https://www.evz.ro/victor-ciorbea-de-la-sef-asf-la-avocatul-poporului-cu-sustinerea-lui-ponta.html
Viorel Lis și-a început mandatul mai întâi ca interimar, în perioada 16 ianuarie 1997 – 13 noiembrie 1998 (Victor Ciorbea devenit prim ministru al României). Apoi, până în 26 iunie 2000, a fost primar ales, învingându-l pe Sorin Oprescu, din primul tur. Candidatul CDR a câștigat cu 50.5%, după numărarea unor voturi anulate inițial.
Născut pe 19 februarie 1994 la Mălureni, jud Argeș, Viorel Lis a demisionat din PNȚCD în 2000 și și-a fondat propriul partid, Noua Generație. A fost candidatul PNG la alegerile pentru postul de primar general, în 2004.
Mandatul lui Traian Băsescu a fost între iunie 2000 și decembrie 2004, beneficiind de două mandate succesive. Ales din partea PD, în guvernarea Adrian Năstase, în 2000 la învins pe Sorin Oprescu, cu 50.69% din voturi, în turul al doilea. Totuși, în primul tur, preferatul electoratului fusese candidatul PDSR, cu 41.16% din voturi. Candidatul PD, Traian Băsescu obținuse 17.18%, în timp ce Călin Cătălin Chiriță (CDR) scosese doar 16.53%.
În 2004, Băsescu, candidat din partea Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, a fost ales încă din primul tur, cu 54.95% voturi. În mandatele sale, Băsescu a desființat toate chioșcurile de pe domeniul public (au reapărut între timp) si a eliberat Capitala de haitele de cîini vagabonzi care deveniseră un real pericol public.
În 2001 a câștigat președinția PD (înlocuindu-l pe Petre Roman). Înaintea mandatului de primar, ocupase funcția de ministru al transporturilor, iar în 2004 a devenit președinte al României (învingându-l pe Adrian Năstase. A fost reales președinte în 2009, când l-a învins pe Mircea Geoană.
Băsescu s-a născut pe 4 noiembrie 1951 în județul Constanța și a absolvit Institutul de Marină Mircea cel Bătrân din Constanța, Facultatea de Navigație, secția Comercială.
A urmat un nou mandat scurt, cel al lui Răzvan Gheorghe Murgeanu (23 decembrie 2004 – 3 aprilie 2005), tot din partea PD.
Născut în București, pe 21 ianuarie 1959, Murgeanu era inginer constructor, absolvent al Institutului de Construcții București. După absolvire, a lucrat la Centrala Hidroenergetica Porțile de Fier 2 și la Canalul Dunăre – București, de pe râul Argeș. A jucat rugby la Grivița Roșie, București, în prima linie, fiind poreclit zimbrul. În 1996, fusese ales viceprimar la Sectorului 1 (după ce fusese consilier).
Adriean Videanu a fost primar general al Bucureștiului în perioada 2005 – 2008, din partea PD-L. A câștigat din primul tur, cu 53.01% din voturi. Este cel care a deschis ‘moda’ înlocuirii frecvente sau a adăugării bordurilor noi în Capitală.
A deținut și funcțiile de ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (2008 – 2010), vicepremier (2004- 2005) și deputat de Teleorman (1990 – 2004).
Născut pe 1 iunie 1962 în Teleorman, Videanu a absolvit Liceul MF4 și Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii din București, secția Autovehicule Rutiere (AR). A practicat volei la profesioniști, în divizia B și fotbal, la Petrolul Videle, în divizia C. A fost inginer în cadrul ITAU (Întreprinderea de Transport Auto Ușor) din cadrul Trustului de Antrepriză Generală de Construcții Speciale Petroliere (TAGCSP) Ploiești.
Mandatul lui Sorin Oprescu a început în iunie 2008 și s-a terminat în septembrie 2015. A câștigat cu 56.55% din voturi, în turul doi, în fața lui Vasile Blaga (PD-L). În 2012 a fost reales din primul tur, învingându-l pe Silviu Prigoană. În timpul celui de-al doilea mandat a fost suspendat și arestat preventiv pentru presupuse fapte de corupție. Din 2022 este declarat fugar și dat în urmărire internațională (se bănuiește că s-ar afla în Grecia).
A fost medic chirurg, director al Spitalului Universitar de Urgență din București și al Spitalului Elias, senator PSD, președinte al Filialei PSD București. În 2008 a demisionat din PSD, pentru a candida ca independent la primăria generală (a câștigat în turul al doilea). În 2012 a fost reales din primul tur, învingându-l pe Silviu Prigoană.
Oprescu s-a născut pe 7 noiembrie 1951, în București. În timpul facultății a fost membru al Asociației Studenților Comuniști din București.
Capitala a avut încă un primar cu mandat scurt, pe Ștefănel Dan Marin (15 septembrie – 24 noiembrie 2015), din partea UNPR. A ocupat aceasta funcție întrucât unul dintre viceprimari, Cornel Pieptea (PNL) și-a dat demisia, strategic, după numai câteva ore. Astfel, Marin a ocupat mai întâi postul de viceprimar, apoi cel de primar interimar. În urma vacantării postului de viceprimar, Pieptea a putut fi reales. Stefănel Dan Marin, analist politic și politician, acesta a fost demis.
S-a născut pe 19 iulie 1976, la Turnu Măgurele și a absolvit Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București, fiind licențiat in Științe Administrative.
Ioan Răzvan Sava a fost primar interimar al Capitalei în perioada 24 noiembrie 2015 – 5 iunie 2016, din partea PNL. A fost demis după numai două luni de la numire. Odată cu el a fost revocat din funcția de viceprimar și Cornel Pieptea, cel care asigurase strategia pentru numirea lui Ștefănel Dan Marin.
Născut în 1969, Sava este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Tehnice București.
Mandatul Gabrielei Vrânceanu Firea s-a întins din 5 iunie 2016 până în 29 octombrie 2020. A candidat împotriva lui Nicușor Dan și a lui Cătălin Predoiu, câștigând cu peste 43%.
Și-a început cariera în presă în 1990, la Bacău, ajungând apoi la cotidianul Azi, din București, radio Contact, TVR, Antena 1 și Antena 3.
A fost consilieră pentru relații publice și imagine a premierului Mugur Isărescu, purtătoare de cuvânt, secretar de stat, șefă a departamentului de comunicare a guvernului Isărescu, senator PSD, ministru al Familiei și Egalității de Șanse în guvernele Ciucă și Ciolacu.
Gabriela Firea s-a născut pe 13 iulie 1972, la Bacău și a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și studii postuniversitare la ASE, Mecanisme Valutare și Fiscale Internaționale, Management Bancar și Bursier.
A fost prima femeie primar a Capitalei și cea care a 22 companii municipale, 20 dintre ele fiind declarate ilegale și desființate ulterior de tribunal. A lansat licitația pentru cumpărarea, din fonduri europene, a 100 tramvaie cu podea coborâtă. Rezultatele licitației au fost contestate, documentele au fost secretizate imediat după anunțarea câștigătorului, însă autoritățile au anulat rezultatul licitației.
A deschis, în numele primăriei, 16 procese intentate unor ziare (Libertatea, Național, Curentul), ziariști (Ana Poenariu, Cătălin Tolontan), oameni politici (Violeta Alexandru, Cristian Bușoi, Vlad Alexandrescu, Roxana Wring, Octavian Berceanu) și activiști (Irina Zamfirescu). Dacă cinci dintre ele au fost pierdute, la restul a renunțat următorul primar, care a considerat că “este inacceptabil să te folosești de o instituție publică pentru imaginea ta”.
Nicușor Dan, fondator al Asociației Salvați Bucureștiul, și-a început mandatul de primar general pe 29 octombrie 2020. Inițiator și fost președinte USR, Nicușor Dan candidase și în 2012 și 2016 (avându-i ca oponenți pe Sorin Oprescu, Silviu Prigoană, Vasile Horia Mocanu).
În 2020 a candidat independent, susținut de Alianța USR Plus și PNL și a învins-o pe Gabriela Firea, cu 42.8% din voturi.
Este născut pe 20 decembrie 1969, la Făgăraș și este absolvent la Facultății de Matematică, din cadrul Universității din București. A urmat cursurile de master și doctorat la Paris, apoi a revenit în România, unde a fondat Școala Normală Superioară din București.
În 2024, pentru postul de primar general, candidează: Nicușor Dan (independent), Gabriela Firea (PSD), Cristian Popescu Piedone (PUSL), Sebastian Burduja (PNL), Mihai Enache (AUR), Dorin Iacob (Partidul Alternativa Dreaptă), Diana Șosoacă (SOS România), Alexandru Pânișoară (Partidul Ecologist Român), Filip Constantin Titian (independent).
Surse foto:
