TEATRUL ION CREANGĂ a fost înființat în 1964, în București. Primul sediu a fost în Piața Lahovari (până în 1976), apoi a fost mutat în Piața Amzei (str. Biserica Amzei, nr 21-23).

ISTORIC

Prima piesă montată pe scena treatrului pentru copii a fost “Harap Alb”. Regizorul spectacolului era Ion Lucian, primul director al instituției.

După 40 ani, în 1995, celebrul basm românesc avea să marcheze aniversarea Teatrului Ion Creangă, cu o imagine nouă. Noul concept fusese creat de regizorul Cornel Todea, directorul din acea perioadă al teatrului. Noua versiune a basmului a fost premiată în cadrul Galei UNITER cu Premiul Special pentru Teatru de Copii.

Existența de o jumătate de secol a fost marcată în 2015 printr-o gală aniversară, sub forma unei incursiuni în artă. Evenimentul a fost găzduit atât în sala de spectacol, cât și în spațiile conexe. Drumul de la primul “Harap Alb” la “Insula misterioasă” a oferit expoziții de fotografie, documente, costume și elemente de recuzită din spectacolele mai vechi sau mai noi ale teatrului.

În 2020, Teatrul Ion Creangă a organizat o nouă aniversare: 55 ani de activitate. Doar că, de această dată, totul s-a desfășurat în mediul virtual, sub forma unui jurnal video (confesiuni, urări, povești, amintiri). “Jurnalul unei aniversări: TIC 55” a debutat pe 4 mai, ziua de naștere a teatrului, pe pagina de Facebook cu o poveste aniversară scrisă și împărtășită de îndrăgita actriță Alexandrina Halic și animată de ilustratoarea Ioana Trușcă.

Pe parcursul lunii mai, teatrul a difuzat zilnic câte un material cu fotografii de arhivă, pe pagina sa. Cu această ocazie a fost lansat și programul TIC55 care celebra artiști importanți ai instituției. Seria aniversară a debutat cu albumul “Alexandrina Halic – actrița poveste”.

2021 a fost anul lansării albumului “Cornel Todea – dincolo de regie”. Este vorba despre un album de 320 pagini despre pedagogul, regizorul, mentorul și directorul Cornel Todea.

“Poveștile care ne fac bine. Exerciții de imaginație” a fost proiectul anului 2022. Teatrul Ion Creangă și-a aniversat cei 57 ani de existență la Sala Mică.

DIRECTORII TEATRULUI

Primul director a fost ION LUCIAN (1965 – 1974).

Teatrul pentru copii fusese visul său și i s-a dedicat toată viața. L-a avut ca model pe directorul de teatru Victor Ioan Popa, cel care a scris primele piese românești de teatru pentru copii.

„Teatrul copilului este o problemă a contemporaneității. El este primul contact al viitorului om cu fenomenul artistic. Cum va fi acest prim contact este determinant pentru toată cariera lui de spectator! Teatrul pentru copii și tineret trebuie să aleagă: ori va răspunde la întrebările firești ale vârstei spectatorilor săi, ori îi va dezamăgi? Va eșua să-și îndeplinească misiunea față de spectator?… Simțul copilăriei contemporane, iată ce trebuie să posede în mod obligatoriu cei ce creează spectacole pentru copii. De profunzimea și plinătatea acestui simț depinde întotdeauna nivelul artei adresate copiilor”. („Marea problemă a micului spectator” revista „Teatru”, 1967).

În mandatul său au fost puse în scenă spectacole remarcabile: „Soldatul fanfaron” (1964), „Cocoșelul neascultător” (1965), „Muschetarii măgăriei sale” (1965), „Toate pânzele sus” (1967), „Sânziana și Pepelea” (1967), „Poveste neterminată” (1969). După perioada în care a condus teatrul, Ion Lucian a semnat regia spectacolelor “Snoave cu măști” (1981) și “Cenușăreasa” (1984 și 2004).

ALECU POPOVICI a condus TEATRUL ION CREANGĂ între 1974 – 1987.

Colaborase în anii precedenți la spectacolele „Poveste neterminată” (1969), “Scufița cu trei iezi” (1973) și „Ivan Turbincă” (1992). În calitate de director, primul spectacol a fost „Poveștile de aur” (1975), în regia lui Ion Cojar, un spectacol emblematic. Trei ani mai târziu avea loc premiera spectacolului „Cine se teme de crocodil?”. Ultimul spectacol creat în timpul mandatului de director a fost în 1980: „Din lumea lui Alecsandri: Când erau bunicii mici” (1980). A continuat colaborarea cu teatrul de copii și după încheierea directoratului.

CORNEL TODEA a fost al treilea director, între 1987 – 1990.

A creat numeroase spectacole de succes: „Nota zero la purtare” (1973), „Hocus Pocus… și-o Găleată” (1976), „Cădere liberă” (1982) și celebrul „Pinocchio” (1982). “David Copperfield” (1987) a rămas însă proiectul cu adevărat memorabil.

GRIGORE GONȚA a condus teatrul timp de un an, între 1990 – 1991.

În mandatul său a fost adăugat în repertoriul teatrului spectacolul “Ce nemaipomenită harababură” (1990).

CORNEL TODEA a revenit la cârma teatrului un an mai târziu, pentru 21 ani, între 1991 și 2012.

În această perioada, Todea a realizat proiecte, turnee și festivaluri pentru cel mai exigent public: copiii. Din repertoriu au făcut parte: “Ivan Turbincă” (1992), „Improvizație la Alma” (1995), “Furtuna” lui Shakespeare (1994), „Farsa jupânului Pathelin”, „Pinocchio” (2003), „Harap Alb” (2005), „Albă ca zăpada și cei șapte pitici” (2007), „Un lup, o capră și trei iezi” (2009), „Carolina și poneiul” (2012), „Cărăbușii” (2011). Din 2004, Teatrul Ion Creangă a avut numeroase proiecte europene: „Training on stage” (2004-2007), „Small size, the net” (2006-2009) – care a cuprins spectacole pentru segmentul de vârstă 0-3 ani, Festivalului Internațional „100, 1.000, 1.000.000 de povești”, spectacole în limba franceză.

IOAN GÂRMACEA a fost director al teatrului în perioada 2012 – 2014.

Dramaturgul colaborase pentru prima oară cu Teatrul Ion Creangă în 1997, la spectacolul „13+1; O istorie cu Harap Alb”. Ulterior a semnat dramaturgia și pentru spectacolele: „Motanul Încălțat” (1994), „Voi scandal cu orice preț” (2002), „De-aș fi Scufița Roșie” (2002), „Mofturi” (2013) și „Războiul bucatelor” (2010).

LUCIAN GHIMIȘI a venit la conducere între 2014 – 2018.

Deși se afla pentru prima oară într-o funcție de conducere, a reușit să mențină imaginea instituției în ciuda lipsei unei săli proprii. Repertoriul s-a bazat pe basme și povești din creațiile universale și românești, pentru segmentul de vârstă 6 – 12 ani: “Crăiasa zăpezii” (2014), „Amintiri din copilărie” (2014), „Frumoasa din pădurea adormită sau Povestea unei treziri” (2015), „Clowns” (2015), „Insula misterioasă” (2015), „Spaima zmeilor” (2015), „A 12-a noapte” (2016), „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” (2016), „Vrăjitorul din Oz” (2017), „Bekkanko” (2017), „Pantalone în Lună” (2018), „Eliza visează” (2018). Pentru spectatorii de 0-6 ani, au fost recomandate spectacolele: „Cocos” (2014), „Iglu” (2014), „Pinguinii melomani” (2014), „De-a Micul Prinț” (2015), „Fără frică” (2015), „Bună dimineața!” (2016), „Pernuța somnoroasă” (2016), „Amintiri într-o valiză” (2017), „Călătorii prin galaxii” (2018).

Sub conducerea lui au fost realizate co-producții cu teatrul La Baracca – Testoni Ragazzi din Bolgona, Italia: „La un metru de tine” (2017) și „Pe mărimea mea” (2018). Tot atunci, Teatrul Ion Creangă a devenit partener al „Small size – performing arts for early years” (proiect european), ocazie cu care a început și organizarea evenimentului ”TIC PITIC – Zilele Small size” desfășurat din 2015 până în prezent, la finalul lunii ianuarie. Turneele teatrului au ajuns până în Guadalajara și Hong Kong (în 2018). În 2014 a fost lansat Festivalul ‘”Amintiri din copilărie”, concept ce a devenit internațional. Între 2016-2018, teatrul a fost organizator al Festivalului “Bucureștii lui Caragiale”.

GABRIEL COVEȘEANU este actualul director, din 2019.

Fost actor al teatrului Ion Creangă, Gabriel Coveșeanu propune spectacole adresate copiilor cu vârsta între 0 și 12 ani. “TIC BEBE” este o producție de educație timpurie dedicată celor mai mici (0-3 ani), în timp ce “MAPPING” este o proiect de cercetare artistică.

Repertoriul s-a îmbogățit cu: „Jack și vrejul de fasole” (2019), „Supereroii revin!” (2019), „Punguța cu doi bani” (2019), „O mie și una de nopți – Lampa lui Aladin” (2021), „CUTInE” (2021), „Hainele cele noi ale împăratului” (2021), „Mica sirenă” (2022).

“IdeaTIC. Laboratorul de povești” este un proiect în care personalul artistic al Teatrului creează spectacole pentru publicul tânăr: “Cei trei purceluși” (2021), „Fata babei și fata moșului” (2021), „Rotundul jucăuș” (2021), „Glasul copilăriei (2021)”, „Ursul păcălit de vulpe” (2022).

În timpul pandemiei, Teatrul a creat programul ”TIC ONLINE” prin care canalele de social media au fost transformate într-o scenă digitală. Programul continuă și în prezent. Atelierele de educație non-formală completează programul artistic cu ateliere de creație, bricolaj și teatru în regim offline, la Sala Mică.

Teatrul este și partener al proiectului european ”Mapping – A Map on the aesthetics of performing arts for early years”, câștigând concursul de proiecte lansat de Administrația Fondului Cultural Național, cu “Poveștile care ne fac bine. Exerciții de imaginație, scriere creativă și teatru”, un proiect de incluziune socială.

„Da, este evident că un spectacol pentru copii trebuie să fie la fel ca unul pentru oameni mari, numai că ceva mai bun. Da, spectacole pentru Feții frumoși ai zilelor noastre”. (Alecu Popovici)