Aurel Bordenache s-a născut la Huși, jud Vaslui pe 17 septembrie 1902 și a murit la București, în 1987. A fost un pictor, sculptor, machetator de mărci poștale şi grafician român. Era rudă, din partea mamei, cu poetul Mihai Eminescu (conform memoriilor sale). A studiat la Iaşi, Bucureşti şi la Şcoala Naţională Superioară de Arte Frumoase din Paris și a lucrat ca pictor şi gravor pentru Casa Regală a României.
După terminarea studiilor, a fost un artist prolific, expunând în cadrul Saloanelor Oficiale de Desen și Grafică, în perioada 1930 – 1933, cu tematici diferite: studii, peisaje, portrete.
Cu toate că nu a expus niciodată la Paris, statul francez i-a cumpărat un autoportret. Este expus în prezent la Musée National d’Art Contemporain. A lucrat foarte mult pentru Casa Regală a României, fiind autorul a numeroase portrete de oameni politici şi de cultură din prima jumătate a secolului al XX-lea
Bordenache este cel care a ilustrat volumul de poezii al lui Eminescu apărut în 1944 la Cartea Românească, sub îngrijirea lui Menny Toneghin, pentru care a realizat 150 de desene în tuș. Albumul – aflat în colecția Bibliotecii Județene “George Barițiu” din Brașov – face parte dintr-un tiraj limitat azi. S-au păstrat foarte puține exemplare deoarece la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, depozitul editurii Cartea Românească a fost bombardat și mare parte din exemplare au fost distruse. Pe coperta ediției bibliofile este scris: “S’a tras pe hârtie alfa-română fabricată special de „Oficiul de vânzare a hârtiei produsă în ţară” la Fabrica din Petreşti”.
“Divanul persian” al lui Mihail Sadoveanu, ediția din 1944 este ilustrată tot de pictorul Aurel Bordenache.
Printr-un proiect realizat cu Nicolae Iorga, a obținut fonduri pentru Universitatea din București, realizând modelul pentru carnetul și insigna Ligii culturale și pentru timbrele universitare.
Basoreliefurile care decorează fațada mausoleului eroilor amplasat în Mărăști au fost executate de către Bordenache. Acesta s-a inspirat din faptele petrecute în realitate în bătălia de la Mărăști. Mausoleul a fost construit între anii 1928-1940, la inițiativa Societății „Mărăști”, iar nivelul exterior al mausoleului se sprijină pe piloni masivi din beton, decorați cu două basoreliefuri de către sculptorul Aurel Bordenache. Între cei doi piloni sunt amplasate 15 plăci de marmură, pe care sunt inscripționate numele a 900 de eroi și a regimentelor din care aceștia au făcut parte.
La primul nivel subteran este amenajată o expoziție de arme și una dedicată generalului Arthur Văitoianu, comandantul Corpului I din Armata a II-a Română, în timp ce la cel de-al doilea nivel subteran se află sarcofagele mareșalului Alexandru Averescu și ale generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu. În cele 12 cripte-osuar sunt depuse osemintele a 5342 de ostași români, ruși și germani necunoscuți. Decorațiile geamurilor de semicristal ale criptelor au fost realizate după desenele Reginei Maria.
În 1936 a realizat portretul artistei Lucia Beller, singura imagine cu aceasta, de altfel, lucrare care se află în prezent în patrimoniul Muzeului Național Cotroceni.
Începând cu 1944, artistul s-a stabilit la Codlea, lângă Brașov, însă legăturile cu Casa Regală au dus la persecuția sa, după 1947. A fost închis în perioada 1948 – 1950, apoi a trăit izolat la Codlea, lucrările sale nefiind acceptate în expoziţiile oficiale.
Muzeul Tradițiilor Codlene găzduiește lucrări ale artistului. Tabloul “Cărți și bujori” a fost vândut la licitație, în 2014, pentru 2750 EUR.
Surse foto:
https://mausoleepebicicleta.ro
Muzeul Tradițiilor Codlene
https://www.muzeulcotroceni.ro/
