BRAȘOV 1987: ORAȘUL CARE A SPUS “NU”

Politicile severe de austeritate din anii 80, impuse de regimul Ceaușescu (condiții de trai mizerabile, reducerea consumului energetic și alimentar, lipsa unor ingrediente minimale necesare unei vieți civilizate, raționalizarea alimentelor, scăderea veniturilor lucrătorilor dar și disprețul față de muncitorii uzinei de autocamioane), s-au acumulat la Brașov până la o explozie de furie în dimineața zilei de 15 noiembrie 1987.

PALATELE UITATE ALE BUCUREȘTIULUI – POVESTEA DOMENIULUI WORONIECKI

“Sunt româncă, dar am şi sânge albanez, căruia îi atribui vivacitatea caracterului şi combativitatea mea (…) şi cultul prieteniei. (…) Am fost fiică unică, adorată, teribil de răsfăţată, (…) Franţa este ţara unde mă simt acasă (…).  Revin adesea pentru a mă tempera în lumina României”

Și să nu uităm ce e mai important: “… femeia epocii noastre nu trebuie să depindă de bărbat, ci să se apere”.

ION MINCU – VIZIONARUL CARE A RECONFIGURAT ARHITECTURA ROMÂNEASCĂ

‘Orașe întregi s-au ridicat ca din pământ în țara aceasta, Sinaia spre pildă, și de unde am fi putut continua în ele o tradițiune și a realiza o arhitectură originală, care să fie expresiunea obiceiurilor, climei, trebuințelor și simțirilor noastre, am alcătuit o adunătură bizară și hibridă de modele rău copiate ale arhitecților din toate țările și din toate climele, adunătură care ne înfățișează în cea mai ridicolă alăturare, așa numita maison de plaisance din preajma Parisului cu casa flamandă, castele gotice în miniatură și vile din sudul Italiei’.

DESPRE IGIENĂ

Se pare că igiena ca obiect de studiu a fost introdusă în învățământul primar prin Legea Instrucțiunii Publice, în 1864, în timp ce legea din 1850 a principelui Gr Ghica, din Moldova, doar promitea un manual care să se ocupe de “tote cunoștințele folositore bunei stări a locuitorilor”.

UN CASTEL, O POVESTE

“Dupe dorinţa Noastră s’au întrebuințat mai numai Români ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi mulți meșteşugari din afară. Salariile plătite sunt următoarele: zidarii şi dulgherii, dupe merit, de la 5 la 7 lei pe zi; salahorii 3 lei; cioplitorii în piatră sunt retribuiți dupe natura și cantitatea muncii lor; lucrul unui metru cub de piatră moale revine la a- proape două sute lei. Kilogramul de fontă costă adus pe şantier patruzeci bani şi de fier forgeat şase-zeci. Metrul cub de piatră se plăteşte şase lei şi cinci-zeci bani. Varul revine la două-zeci și şase lei chintalul metric; nisipul din Prahova la cinci lei metrul cub. Mia de cărămizi revine la trei-zeci și cinci până la patru-zeci lei; lucrările de terasament costă un leu şi zece bani metrul curent. Am consemnat aci aceste date, ca să lăsăm urmaşilor noştri o mărturisire de condițiile actuale de lucru în scumpa Țară, ale cărei destine Ne-au fost încredințate de A Tot-Puternicul, pe care nu încetăm de a-L invoca pentru ca El s-o aibă neîncetat în Sfânta Sa pază.” (Carmen Sylva)

Verified by MonsterInsights