Ziua Limbii Române este celebrată pe 31 august, ca urmare a legii adoptate în România, în 2013. A fost inspirată de proiectul Republicii Moldova. Aici fusese adoptată mai devreme, în 1990, sub diferite denumiri. La început a fost “Limba noastră cea română”. Din 2023, se cheamă Limba română”.
Data a fost aleasă în amintirea momentului istoric din 31 august 1989. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău din 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat.
Legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României. Iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestări dedicate acestei zile.
Dar dincolo de festivism și postări cu versuri celebre, întrebarea rămâne: ce facem concret pentru a proteja și a promova această limbă care ne definește? Pentru că limba nu este doar un instrument de comunicare. Este un patrimoniu viu, un depozit de istorie, mentalități și identitate. Iar dacă privim în jur, descoperim că alte state au găsit soluții creative și eficiente pentru a-și apăra limba în fața globalizării și a uniformizării culturale.
Georgia – alfabetul ca patrimoniu UNESCO
Nu doar limba, ci și literele pot fi protejate. Alfabetul georgian este unic și are o istorie de peste 1500 ani. A fost inclus de UNESCO pe lista patrimoniului cultural imaterial în 2015. Broderia rotundă care caracterizează literele georgiene a fost înscrisă pe Lista Reprezentativă a UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial al umanității în 2016. În Georgia există campanii de popularizare în școli, concursuri de caligrafie și chiar proiecte digitale pentru a crea fonturi moderne inspirate din alfabetul tradițional.
„Avem unul dintre cele mai elegante și frumoase alfabete din lume, o comoară care trebuie nu doar protejată, ci și actualizată”, spunea Tsikolia. „Lumea devine din ce în ce mai digitală, iar personajele noastre trebuie să fie capabile să evolueze și să se adapteze la o realitate care nu mai este doar pe hârtie”. Nu este foarte des întâlnit, însă merită menționat. Alfabetul georgian este folosit doar pentru limba georgiană.
În ciuda faptului că limba georgiană este una dintre opțiunile lingvistice de pe computere, tablete și telefoane inteligente, s-a răspândit tendința de a folosi alfabetul latin. Principalul motiv a fost gama foarte limitată de caracteristici stilistice disponibile. Ca și când ar exista doar Arial sau Times New Roman în alfabetul latin.
Soluția a venit de la un designer industrial. În 2015, Zviad Tsikolia a lansat #WriteinGeorgian. Se căutau voluntari care să creeze noi stiluri pentru caractere alfabetice. Răspunsul a fost o avalanșă de caractere – 160 de fonturi înregistrate în cinci săptămâni. Primul script georgian a fost inclus în standardul Unicode în octombrie 1991.
Norvegia – politici coerente
Obligă instituțiile și companiile să folosească limba națională în situații-cheie. Contribuie astfel la menținerea statutului limbii în viața publică și economică.
– Accounting Act – obligativitatea limbii norvegiene în rapoarte financiare
Companiile din Norvegia sunt obligate să întocmească situațiile financiare în limba norvegiană. Scopul este limitarea „pierderea domeniului” limbii norvegiene prin înlocuirea ei cu engleza în domenii profesionale-cheie. E drept că nu toate companiile se conformează.
Språkloven (Legea limbii – 2021)
Legea limbii (Språkloven) stabilește limba oficială norvegiana pentru instituțiile de stat, precum și drepturile limbilor minoritare (limbile sami, kven, romani, semne). Asigură egalitate între formele oficiale ale limbii norvegiene și protejarea limbilor autohtone. Consolidează astfel statutul limbii norvegiene în societatea actuală.
Språkrådet – Consiliul Național pentru Limbă
Este organismul guvernamental responsabil de politica lingvistică. Reglează normele scrise pentru Bokmål și Nynorsk. De asemenea, oferă consultanță statului și identifica situațiile în care se încalcă regula folosirii limbii în documente oficiale. Decide asupra adoptării unor noțiuni noi în dicționar. Actualizează regulile ortografice și recomandă scrierea corectă în administrația publică.
Franța – lege pentru limba maternă
Franța are o adevărată obsesie pentru apărarea limbii sale. Din 1994, „Legea Toubon” obligă folosirea limbii franceze în reclame, contracte comerciale și documente oficiale. Radiourile trebuie să difuzeze un procent minim de muzică francofonă. Iar administrația publică nu are voie să folosească anglicisme acolo unde există echivalente în franceză.
În plus, Académie Française veghează ca franceza să rămână curată și adaptată, inventând noi termeni atunci când apar realități moderne.
Nu doar Academia se ocupă de standard, de promovarea limbii, de protejarea ei față de engleză. Și alte organisme oficiale sunt implicate – Conseil supérieur de la langue française (Ministerul Limbii Franceze), Délégation générale à la langue française et aux langues de France (Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța) și, în cadrul, acesteia Commission d’enrichissement de la langue française (Comisia de Îmbogățire a limbii franceze).
Țări europene de limbă franceză
Și în alte țări unde franceza este oficială au fost înființate organisme de reglementare a ei. În Belgia există Conseil de la langue française et de la politique linguistique (Consiliul Limbii Franceze și al Politicii Lingvistice) și Direction de la langue française (Direcția Limbii Franceze). În Elveția se ocupă Délégation à la langue française (Delegația pentru Limba Franceză).
https://www.axl.cefan.ulaval.ca/europe/belgiquefrn_decret78-spaak.htm
Quebec – limba franceza ca lege a statului
În provincia Quebec din Canada, franceza este limba oficială prin „Carta limbii franceze” (Bill 101). Toate firmele trebuie să folosească franceza în denumiri, panouri publicitare și contracte. Există chiar o instituție specială, Office québécois de la langue française, care monitorizează și sancționează abaterile, alături de Ministère de la langue française. Într-un mediu dominat de engleză, măsurile acestea au menținut identitatea francofonă puternică.
Slovacia – protejarea limbilor minoritare
Slovacia a ales o altă cale: protecția limbilor minorităților. Legea lingvistică permite folosirea maghiarei, cehei sau sârbei în administrație și educație în regiunile unde comunitățile respective sunt numeroase. Astfel, grija pentru limbă devine și un exercițiu de respect și incluziune.
România – între simbol și acțiune
În România, discuția despre protejarea limbii se aprinde doar ocazional. Constituția garantează dreptul minorităților la folosirea limbii proprii.
Au existat tentative, precum celebra „Lege Pruteanu”. Aceasta cerea folosirea termenilor românești în spațiul public. Dar aplicarea a rămas mai mult simbolică. În școli, scrisul de mână și gramatica se erodează sub presiunea tastaturilor și a rețelelor sociale, unde emoticoanele și prescurtările înlocuiesc mesajul coerent.
Ce putem face pentru limba română
Dacă alte țări au reușit să transforme apărarea limbii în politică publică, și România poate merge în aceeași direcție.
– Campanii pentru scrisul de mână
inspirate de Franța, unde ministerul educației sprijină caligrafia ca exercițiu de concentrare și creativitate. Ministerul Învățământului din Franța a emis în 2013 un document referitor la importanța scrierii de mână și descrierea celor două stiluri utilizate. Textul poate fi găsit aici – https://eduscol.education.fr/document/15805/download
– Programe media/ show-uri TV și radio
care să promoveze româna vorbită corect și creativ. În definitiv, Franța impune cote pentru muzică francofonă.
– Proiecte digitale/ aplicații interactive pentru copii
sau jocuri cu alfabetul românesc sau platforme de „fake-busting lingvistic”, care să explice de ce „trenduri” și „challenges” pot avea alternative românești inspirate.
– Concursuri dedicate scrisului și ortografiei.
În Franța
La Dictée de Bernard Pivot, lansată în anii ’80 și devenită rapid un fenomen cultural, a transformat dictarea într-un spectacol urmărit de milioane de telespectatori. Corectitudinea și frumusețea limbii franceze sunt celebrate ca un adevărat sport național.
La rândul lor, în țările vorbitoare de engleză, în special în Statele Unite
National Spelling Bee este cel mai cunoscut concurs de ortografie, adunând anual mii de elevi care concurează în a scrie corect cuvinte extrem de dificile. Dincolo de caracterul competitiv, aceste evenimente transmit ideea că limba merită atenție, grijă și exercițiu constant, fiind o parte fundamentală a identității culturale.
Dacă în Franța dictarea lui Bernard Pivot a devenit spectacol TV, în România s-ar putea imagina un show cultural + campanie educativă denumită, de pildă, „Marea Dictare Națională” sau „Provocarea Limbii Române”, organizat anual de Ziua Limbii Române.
Un fel de dictare-spectacol cu texte alese din mari scriitori români. Lectura poate fi asigurată cu dicție de actori cunoscuți sau personalități publice. Concurenții ar putea fi elevi, studenți, dar și adulți (profesori, scriitori, jurnaliști, chiar și politicieni – pentru contrast!).
Publicul ar putea participa simultan, fie într-o sală mare (ex. Ateneul Român, Sala Palatului), fie online, încărcând foaia de dictare pe o platformă specială. Pe lângă componenta de viteză, ne putem gândi și la una de caligrafie, cu gândul la materia din catalogul celor din generația mea. Ar fi o ocazie să celebrăm nu doar corectitudinea, ci și estetica scrisului de mână, într-o eră în care tastatura domină.
Dimensiunea mediatică poate fi acoperită prin transmisie TV sau streaming live. Între probe pot fi intercalate scurte intervenții – explicații lingvistice, mici anecdote despre evoluția limbii, prezentări despre scrierea diacriticelor sau etimologia unor cuvinte „capcană”. Mesajul campaniei: “Limba română merită atenția noastră, nu doar de Ziua Limbii, ci în fiecare zi”. Corectitudinea și frumusețea ei sunt parte din identitatea noastră comună.”
Un astfel de proiect nu ar atrage sponsori sau audiență? Știu, dar visez totuși. Cine știe… Poate reușim totuși să îmbinăm nostalgia cu actualitatea.
În cadrul Zilei Limbii Române 2023 și 2024, scriitoarea Doina Ruști și Dan Negru au coordonat o dictare publică inedită în Iași, București și Târgoviște.
A fost numită sugestiv „Marea Dictare”. Peste 300 de participanți (copii și adulți) au participat în aer liber.
Evenimentul a fost sprijinit de autorități locale, bibliotecari și librari. A transformat actul scrisului într-un exercițiu cultural colectiv, reafirmând importanța limbii române ca parte integrantă a identității și patrimoniului comun.
În iunie 2023, la Paris, pe cel mai frumos și cunoscut bulevard din lume, Champs-Elysées, a avut loc uimitoarea “Mare Dictare” care celebra limba franceză. Locurile au fost limitate, participanții fiind selecționați prin tragere la sorți. Au fost peste 40.000 doritori. Însă doar 5100 au fost acceptați, câte 1700 pe serie, cu vârste cuprinse între 10 și 92 de ani.
În Republica Moldova, Marea Dictare este un eveniment national, aflat la a treia ediție, menționat pe site-ul Ministerului Educației.
Acest eveniment este un excelent exemplu de cum o simplă dictare poate deveni un act cultural, educativ și reuniune comunitară desfășurat cu eleganță publică.
An de an publicăm texte emoționante referitoare la unicitatea cuvintelor dor și doină.
De ce nu am propune înscrierea unor tradiții românești legate de limbă pe lista patrimoniului imaterial al umanității?
Limba nu este un obiect de muzeu, ci o resursă vie. Dacă nu o cultivăm, se degradează; dacă nu o promovăm, își pierde strălucirea. Exemplele din Franța, Quebec sau Georgia arată că se poate: prin lege, prin educație, prin campanii inteligente. De Ziua Limbii Române, să renunțăm la urările formale și să ne gândim la ce putem construi pentru ca româna să rămână o limbă puternică, respectată și folosită corect (adică iubită).
surse foto
You must be logged in to post a comment.